Agricultura – ramuri – 1. Cultura plantelor
2. Creşterea animalelor
- Cultura plantelor
Condiţii:
Fondul funciar = totalitatea suprafeţelor României
Se împarte în: terenul agricol ( teren arabil, păşuni, fâneţe, vii, livezi): 61 %; păduri: 28 %; ape-bălţi: 3,8 %; alte suprafeţe: 6,3 %.
Solurile
Cele mai fertile sunt cernoziomurile, urmate de cernoziomuri levigate şi soluri bălane dobrogene (din clasa molisolurilor)
Relieful
În zona de câmpie se practică culturile arabile, în zona de deal/podiş culturile de viţă-de-vie şi pomicultura, iar în zona de munte creşterea animalelor.
Clima
România are agricultura de tip temperat.
- Cultura cerealelor: grâu, porumb, orz, sorg, ovăz şi secară
Regiunile cerealiere sunt: Câmpia Română, Câmpia de Vest, Podişul Dobrogei de Sud, Podişul Getic, Dealurile de Vest, Câmpia Jijiei, Câmpia Transilvaniei
- Plantele tehnice: floarea-soarelui, soia, sfecla de zahăr, inul şi cânepa
Floarea soarelui este cultivată în Câmpia Română şi Podişul Dobrogei de Sud.
Sfecla de zahăr este cultivată în Culoarul Siretului, Câmpia Bărăganului, Câmpia de Vest, D.C.T., Depres. Braşov
Inul şi cânepa sunt cultivate în Podişul Sucevei, D.C.T, Depresiunile Ciuc-Giurgeu.
Inul pentru ulei se cultivă în Câmpia Română.
- Cartoful
Se cultivă în Podişul Sucevei, depresiunile Giurgeu-Ciuc şi Braşov.
- Legumele
Se cultivă în Culoarul Siretului, Câmpia Siretului Inferior, Lunca Argeşului.
- Viţa-de-vie
Se cultivă pe versanţii însoriţi din Subcarpaţii Curburii (cele mai întinse suprafeţe), Podişul Moldovei, Podişul Getic, Câmpia Olteniei, Podişul Dobrogei, Valea Mureşului şi a Târnavei, Câmpia Arad, Câmpia Carei.
- Pomicultura
Se practică în Subcarpaţii Getici (cele mai întinse suprafeţe), Subcarpaţii de Curbură, Dealurile Silvaniei.
- Creşterea animalelor
- Bovinele (3 milioane capete)
În zonele de munte şi în apropierea marilor oraşe.
- Porcinele (6 milioane capete)
În zonele de câmpie.
- Ovinele (8 milioane capete)
În zonele joase din Podişul Dobrogei, Câmpia Română, Câmpia de Vest. În zonele deluroase Subcarpaţii Getici, Depresiunile Sibiu, Făgăraş, Braşov.
- Sericicultura
Reprezintă creşterea viermilor de mătase şi se practică în Câmpia Olteniei şi Banat datorită culturii dudului.
- Industria dezvoltată pe baza agriculturii
- Industria morăritului şi a panificaţiei
Produce: produse de panificaţie, furaje pentru animale.
Dezvoltată în toate oraşele şi în comunele mari. Platforme foarte mari sunt în Bucureşti, Craiova, Brăila, Constanţa, Bacău, Iaşi, Botoşani, Sibiu, Oradea.
- Industria produselor textile
Bucureşti, Ploieşti, Galaţi, Constanţa, Iaşi, Botoşani.
- Industria vinificaţiei
Centre: Focşani, Odobeşti. Cotnari, Panciu, Murfatlar
- Industria laptelui
Centre: Suceava, Vatra Dornei, Sibiu, Braşov.
- Industria conservelor de carne şi a produselor din carne
Bucureşti, Brăila, Suceava, Arad, Sibiu
- Industria lânii.
Bucureşti, Constanţa, Timişoara, Sibiu, Braşov
- Industria mătăsii naturale
Bucureşti, Timişoara, Lugoj
- I N D U S T R I A
- Industria energetică
Este industria ce prelucrează resursele energetice.
Resursele energetice sunt:
Petrolul extras din Subcarpaţii Curburii, Podişul Getic, Câmpia Munteniei, Câmpia Bărăganului, Câmpia de Vest, Platforma continentală a Mării Negre. Se prelucrează în rafinării.
Gazele asociate se extrag împreună cu petrolul.
Gazul metan se extrage din Podişul Transilvaniei.
Huila se extrage din Depresiunea Petroşani. Se prelucrează în cocs siderurgic.
Lignitul se extrage din Podişul Getic (Baz. Motru-Rovinari), Dealurile de Vest (Baz. Barcăului), Subcarpaţii Getici şi de Curbură. Se utilizează în industria energiei electrice.
Rafinării sunt la Brazi („Petrobrazi”), Năvodari, Piteşti.
- Industria energiei electrice
Este industria ce, folosind diferite resurse, produce energie electrică. Aceasta se produce în termocentrale, hidrocentrale, atomocentrală.
Termocentrale
Utilizează gazul metan, gazele asociate, cărbunii, produse petroliere.
Deva (Mintia), Luduş-Iernut, Craiova (Işalniţa), Oneşti (Borzeşti), Bucureşti-Sud, Ploieşti (Brazi), Brăila (Chişcani) etc.
Hidrocentralele
Folosesc forţa apei prin sisteme hidroenergetice construite pe râuri. Cele mai mari hidrocentrale sunt:
Porţile de Fier I (L. Porţile de Fier pe Dunăre), Lotru-Ciunget (L. Vidra pe Lotru), Vidraru (L. Vidraru pe Argeş), Porţile de Fier II (L. Ostrovu Mare pe Dunăre), Stejaru (L. Izvoru Muntelui pe Bistriţa). Alte hidrocentrale sunt pe Bistriţa, Buzău, Ialomiţa, Argeş, Olt (32), Sebeş, Râul Mare, Cerna, Bârzava, Someşul Mic, Prut.
Atomocentrala
Două din cele 6 reactoare aflate în construcţie funcţionează asigurând 10 % din producţia energiei electrice a ţării. Se află la Cernavodă.
- Industria siderurgică
Este industria ce prelucrează fierul (în cantităţi mici în Munţii Poiana Ruscă), utilizând şi mangan şi cocs (obţinut prin prelucrarea huilei).
La Reşiţa, Hunedoara, Galaţi, Târgovişte, Bucureşti, Iaşi, Câmpia Turzii.
- Industria metalurgiei neferoase
Este industria ce prelucrează minereurile de cupru, plumb, zinc, aur şi argint. Acestea se exploatează din Munţii Metaliferi şi Munţii Gutâi.
Cuprul este prelucrat la Baia Mare şi Zlatna.
Plumbul este prelucrat la Baia Mare.
Zincul este prelucrat la Copşa Mică.
Aurul şi argintul se prelucrează la Baia Mare.
Bauxita este extrasă din Munţii Pădurea Craiului şi este prelucrată în alumină la Oradea. Bauxita transportată pe Dunăre este prelucrată la Tulcea.
Alumina este transformată în aluminiu la Slatina.
- Industria contrucţiilor de maşini
Produsele obţinute în industria siderurgică şi a metalurgiei neferoase sunt folosite de această industrie obţinându-se utilaj petrolier, utilaje industriale, utilaj minier, autoturisme, mijloace de transport, produse electrice şi electrotehnice.
Utilaj petrolier se produce la Ploieşti.
Utilaj industrial se face la Craiova şi la Cluj Napoca
Utilaj minier se produce la Tg. Jiu.
Autoturisme se fac la Piteşti (Dacia-Renault) şi la Craiova (Chevrolet).
Autoturisme de teren („Aro”) se produc la Câmplung.
Avioane se fac la Craiova, Bucureşti, Bacău.
Nave se fac în şantierele navale de la Constanţa, Galaţi, Brăila, Giurgiu, Drobeta Turnu Severin.
Locomotive electrice se produc la Craiova („Electroputere”) şi Reşiţa.
Vagoane la Arad („Astra”).
Autobuze se produc la Bucureşti.
Tractoare se fac la Braşov şi Miercurea Ciuc.
Motoare electrice se produc la Sf. Gheorghe, Vaslui şi Zalău.
Produse electrice şi electrotehnice se produc la Bucureşti şi Timişoara.
- Industria chimică
Prelucrează chimic diferite materii prime: sarea, potasiul, sulful, petrolul, gazul metan, stuf, paie. Dar şi produse importate precum cauciucul natural, apatitele, fosforitele.
Industria produselor clorosodice foloseşte sarea extrasă la Tg. Ocna, Ocnele Mari, Oc. Dej, Praid, Oc. Mureş.
În apropierea acestor zone de extracţie funcţionează şi centrele clorosodice la Oneşti (Borzeşti), Govora, Turda, Târnăveni, Ocna Mureş.
Industria acidului sulfuric folosesc piritele cuprifere.
Se află la Baia Mare, Zlatna, Copşa Mică.
Industria petrochimică foloseşte petrolul, gazul metan şi cauciucul natural producând cauciuc sintetic, mase plastice.
Se găseşte la Ploieşti (Brazi) şi Oneşti (Borzeşti).
Industria îngrăşămintelor chimice foloseşte gazul metan, azotul, apatite, fosforite, potasiu.
Centrele sunt la Bacău, Craiova (Işalniţa), Făgăraş.
Industria celulozei şi hârtiei foloseşte paie, stuf, lemn de conifere producând celuloză şi hârtie.
Aceasta se produce la Bacău, Brăila, Buşteni, Călăraşi.
Industria produselor farmaceutice şi cosmetice
Se află la Bucureşti, Iaşi, Braşov, Cluj Napoca, Oradea.
- Industria lemnului
Este industria ce utilizează masa forestieră a ţării (28% din fondul funciar, din care 40 % din păduri se află în Carpaţii Orientali).
Industria cherestelei are numeroase centre în Carpaţii Orientali.
Industria materialelor lemnoase produce plăci aglomerate, furnire, placaje, mobilă. Cele mai mari centre se află la Suceava, Tg. Jiu, Caransebeş, Blaj, Arad, Bucureşti (Pipera), Brăila, Constanţa.
- Industria materialelor de construcţie
Este industria ce utilizează rocile de construcţie şi produce ciment, var, ipsos, sticlă, articole din sticlă, ceramică pentru construcţii, ceramică fină etc.
Industria cimentului foloseşte calcarul şi are mari centre la Câmpulung, Tg. Jiu (Bârseşti), Turda, Aleşd, Medgidia.
