Această grupă reprezintă secţiunea vestică a Carpaţilor Meridionali.
Limite
Grupa Retezat-Godeanu este cuprinsă între valea Jiului(est) şi Culoarul Timiş-Cerna(vest). Nordul este marcat de Carpaţii Occidentali, iar sudul de Subcarpaţii Getici şi Podişul Mehedinţi.
Geneza
Această grupă s-a format prin procese intense de cutare şi ridicare a materialelor de-a lungul orogenezei alpine. Intruziunile granitice s-au format anterior în timpul orogenezei hercinice. Spre sfârşitul neozoicului s-a produs o ridicare în bloc a Carpaţilor Meridionali cu cca 1000 m.
Caracteristici specifice
Grupa Retezat-Godeanu se impune, asemenea celorlaltor grupe meridionale, prin masivitate remarcată prin frecvenţa vârfurilor ce depăşesc 2000 de m; altitudinea maximă este de 2509 m în vârful Peleaga.
Grupa are o alcătuire geologică predominant compusă din şisturi cristaline. Pe margini se află stive de calcare, ce au permis formarea peşterilor (Peştera Topolniţa), cheilor (Cheile Jiului, Defileul Cernei), a versanţilor abrupţi sau a unor suprafeţe suspendate. Acestea aparţin tipului de relief carstic.
La altitudini mai mari de 2000 m s-au format forme de relief glaciare: circuri şi văi glaciare. Separarea dintre Carpaţii Meridionali şi cei Occidentali este pusă în evidenţă printr-un amplu culoar tectonic străbătut de râurile Timiş şi Cerna (în vest) şi Culoarul Bistrei (în nord).
Partea centrală şi nordică este alcătuită din masive cristaline: Munţii Retezat, cu vârful Peleaga de 2509 m, pitoresc şi deosebit datorită diversităţii formelor de relief şi biogeografice; Munţii Godeanu şi Munţii Ţarcu.
Partea sudică şi estică cuprinde masive mai joase predominant calcaroase: Munţii Vâlcan, Munţii Cernei şi Munţii Mehedinţi.
O serie de depresiuni intramontane mărginesc grupa: Depresiunea Petroşani (cu intercalaţii de cărbuni superiori-huilă) pe râul Jiu, Depresiunea Haţeg (cu vestigiile capitalei romane Sarmizegetusa Ulpia Traiana şi cu o importantă rezervaţie de zimbrii) pe râul Strei. Între Munţii Vâlcan şi Munţii Parâng s-a format defileul Jiului Bumbeşti-Livezeni. În partea vestică se dispune culoarul tectonic Timiş-Cerna, iar în partea nordică culoarul tectonic Bistra
Clima
Clima acestui sector montan este temperat-continentală de tranziţie. Totuşi, altitudinea a impus etajarea elementelor climatice; etajul montan se desfăşoară la baza masivelor şi în depresiuni având valori de temperatură ce coboară de la 6° la 2°C şi valori de precipitaţii ce urcă de la 1000 la 1200 mm/an. Vârfurile peste 1700 m au valorile etajului alpin: temperaturi sub 2°C şi precipitaţii de peste 1200 mm/an.
Sectorul de influenţă este submediteranean, afectat de austru primăvara şi vara.
Hidrografia
Gupa este limitată în est de râul Jiu, ce îşi formează un delileu între Bumbeşti şi Livezeni, iar Jiul de Vest izvorăşte din M-ţii Godeanu. Din M-ţii Retezat se scurg prin Depres. Haţeg Streiul şi afluentul său, Râul Mare. Din M-ţii Vâlcan spre Jiu porneşte Motru, din M-ţii Godeanu spre Dunăre, Cerna, iar din M-ţii Ţarcu, Timişul.
În această grupă apar lacuri glaciare: L. Bucura (cel mai întins dintre lacurile glaciare), L. Zănoaga (cel mai adânc), L. Lia, L. Ana, L. Florica, L. Viorica. Pe râurile grupei au fost amenajate lacuri de baraj antropic: L. Valea lui Iovan pe Cerna, L. Gura Apei pe Râul Mare.
În proximitatea staţiunii Băile Herculane sunt ape termale cunoscute din perioada romană.
Vegetatia
Asociaţiile vegetale aparţin pădurilor de fag şi pădurilor de conifere (cu pin, zadă, molid şi brad). La altitudini mari dincolo de etajul subalpin (cu ienupăr şi jneapăn) apare pajiştea alpină.
Aspecte ale vegetaţiei azonale submediteraneene completează bogăţia florei: castanul comestibil, levănţica, liliacul sălabatic, iasomnia.
Fauna
Caracteristică pădurilor cu mamifere cu interes cinegetic: ursul, căprioara, cerbul, mistreţul, dar şi capra neagră, lupul, vulpea, pisica sălbatică, râsul, viezurele, iepurele. Între păsări se remarcă găinuşa de alun, cocoşul de munte, ciocănitoarea, cucul, fazanul, prepeliţa, acvila de munte, iar între peşti păstrăvul.
Pe lângă acestea se adaugă prezenţa broaştei ţestoase, scorpionului şi a vulturului pleşuv, ca elemente faunistice submediteraneene.
Solurile
Partea superficială terestră se succede de la clasa cambisolurilor-cu tipurile brun – roşcate şi brune acide-, la clasa spodosolurilor-cu tipurile brun-acide montane şi podzoluri.
Pe calcare s-au dezvoltat solurile terra rossa.
Hazarde
Alături de prăbuşiri, avalanşe, viituri în zonele înguste ale Cernei şi Jiului se produc hazarde antropice ce ţin de exploatările de huilă din Depres. Petroşani unde galeriile, haldele de steril şi termocentrala de la Petroşani reprezintă surse de poluare ale zonei. Problemele sociale din această zonă reprezintă un factor de risc.
Resurse naturale
Pitorescul zonei reprezintă resursa naturală majoră, datorită valorii turistice. Alte resurse naturale: cărbunii superiori din Depres. Petroşani, pădurile, pajiştile alpine, rocile de construcţie (calcar, marmură), forţa apelor.
© prof. Gabriel Bortoş
