Subiectul I Tot ce trebuie sa stii pentru a rezolva subiectul I din cadrul examenului de bacalaureat la limba si literatura romana

Cuprins:

 

Structura Subiectului I de bacalaureat

Subiectul 1 după noua structură se împarte în două părți A și B.

Prima parte Partea A are ca suport un fragment extras dintr-o operă literară sau non-literară și presupune rezolvarea a cinci cerințe. Pentru a putea rezolva corespunzător cerințele trebuie să citești cu atenție textul, deoarece toate răspunsurile se află acolo.

1. Prima cerință -Indică- vizează explicarea unei structuri regăsite în text. De exemplu, luam testul 01 de antrenament: Indică sensul din text al secvenței fără oprire.  Aici trebuie să identifici în text structura respectivă și să deduci ce sens are ea. Răspunsul trebuie să fie scurt și la obiect. Totul se bazează pe logica ta și pe cunoașterea sinonimelor.

 

2. Cerința numărul 2 -Menționează- explorează un anumit paragraf. Ți se cere să menționezi anumite aspecte care sunt regăsite in text și să le menționezi.

3. Cerința numarul 3 -Precizează-   această cerință exploatează în profunzime tot un anumit paragraf. În general elevului i ți se cere să precizezi anumite aspecte din textul suport și să justifici răspunsul cu o secvență semnificativă din textul dat. 

4. Cerința numarul 4  -Explică-  această cerință intra mult mai în adâncimea textului, apelând pentru rezolvare la informațiile expuse în întregul fragment. Aici ți se cere în general să oferi din text două idei, trăsături, aspecte care țin de întregul conținut.

5. Cerința numărul 5 -Prezintă- această cerință are un grad de dificultate mai ridicat, deoarece presupune analiza unei anumite secvențe precizate în cerință.

Punctaj: pentru fiecare dintre cele 5 cerințe vei primi câte 6 puncte. În total 30 de puncte.

↑Înapoi la cuprins

 

Verbele folosite în cerințe IndicăMenționeazăPrecizeazăExplicăPrezintă

Atenție mare la verbele folosite în cadrul enunțurilor de la Subiectul I 

 

1. Indică Indică = scrieți răspunsul clar, dar fără alte explicații. Fără citat.
2. Menționează

Menționează = o propoziție simplă în care doar numești ceea ce se cere. Fără citat.

3. Precizează

Precizează =acesta este urmat adesea de verbul JUSTIFICĂDOAR aici folosiți un CITAT extras din textul dat.

Răspunsul presupune să stabilești și să arăți în mod precis și succint aspectul impus de cerință.

4. Explică

Explică = scrieți fraze ample care să evidențieze aspectul cerut, însă aici dezvoltați conceptul pe baza textului. Nu depășiți 30-35 de cuvinte. Fără citat.

Vizează înțelegerea textului, asumarea creativă a unui punct de vedere, remarci personale.

5. Prezintă

Prezintă = de obicei, în 30-50 de cuvinte. Aici expuneți în detaliu aspectul cerut, cu argumentele/ ideile subordonate necesare, astfel încât să vă încadrați în limita de cuvinte, dar să nu vă lipsească concepte esențiale. Citatul este permis, dar nu este recomandat; parafrazarea este cheia unui răspuns de punctaj maxim.

Presupune un răspuns concentrat pe un subiect bine individualizat; informațiile despre răspuns se găsesc în textul suport/ pornind de la cerință.

 

 

 

Raportându-ne la cele expuse mai sus urmează să scriem un model de subiect și să îl rezolvăm, totodată explicând în detaliu, pas cu pas, ca să înțelegeți mai bine.

↑Înapoi la cuprins

 

Test 01. Teste de antrenament, Bacalaureat 2021

 

subiectul-I-romana-profil-real-bac-2021-test-01-de-antrenament.png

↑Înapoi la cuprins

 

Model de Rezolvare Test 01, teste de antrenament, bacalaureat 2021

 

1. Indică sensul din text al secvenței fără oprire. 
Răspuns:

În fragmentul extras din Radu Tudoran, ''Acea fată frumoasă'', secvența fără oprire are sensul de neîncetat, necontenit.

♦Explicații:

Prima cerință este una în care trebuie să explici sensul din text al secvenței. Cum se procedează?

Pentru început vei citi din nou textul cu atenție și vei identifică în text secvența la care face referire cerința.

Acum că ai recit textul si ai identificat secvența, va trebui să explici sensul ei. Atenție, secvența face parte dintr-un anumit context, deci, pentru a explica ne raportăm la ideea pe care secvența o transmite din textul suport al subiectului.

Un mod de răspuns ar fi:  În fragmentul extras din Radu Tudoran, Acea fată frumoasă , secvența fără oprire are sensul de neîncetat, necontenit.

 

2. Menționează localitatea aflată la cea mai mică altitudine de pe cursul Dunării, utilizând informațiile din textul dat.

Răspuns:

Numele localității aflate la cea mai mică altitudine de pe cursul Dunării după cum reiese din fragmentul dat se numește Sulina.

♦Explicații:

Cerința numărul doi pătrunde mai profund în fragment. În general, pentru a rezolva corect această cerință va trebui să apelezi la logică. Ne mai uitam încă o dată pe text și încercam să identificăm în text numele localității.

 

 

Un mod de răspuns ar fi să reformulezi cerința și să răspunzi la intrebare concret:

2. Numele localității aflate la cea mai mică altitudine de pe cursul Dunării după cum reiese din fragmentul dat se numește Sulina.

 

3. Precizează modul în care era marcat sfârșitul de an școlar în copilăria autorului, justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă din textul dat.

Răspuns:

Fragmentul ne prezintă câteva întâmplări din călătoria naratorului la Izvoarele Dunării din orașul Donaueschingen iar sfârșitul de an școlar din copilăria autorului a fost marcat de secvența momentului în care acesta a aruncat un ban în bazinul din Donaueschingen care simbolizează îndeplinirea unei dorințe ’’Am aruncat un ban în bazinul cu apă limpede și mi-am pus în gând ca vara viitoare să merg la Sulina, măcar pentru o oră, ca să mă regăsesc.’’

♦Explicații:

De data aceasta pentru a rezolva cerința numărul trei, trebuie să te raportezi la întregul text și să găsești secvențele solicitate de cerință

 

4. Explică motivul pentru care ziua de călătorie a dobândit sens.

Model de răspuns:

Ziua de călătorie a dobândit unul dintre cele mai bogate sensuri în momentul în care în mod emoționant, călătorul purtat de emoție și inspirație și-a dat seama că a ajuns la destinație, la izvoarele Dunării în Donaueschingen.

♦Explicații:

Această cerință se centrează pe capacitațile tale de a înțelege textul. Trebuie să găsești fragmentul din text la care cerința face referire și să scri o explicație nuanțată.

 

Următorul fragment este cel pe care va trebui să-l utilizezi pentru a putea rezolva corect cerința

 

           

5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, concepția autorului despre frumusețea lumii, așa cum se desprinde din paragraful al doilea.

Model de răspuns:

Paragraful al doilea prezintă concepția autorului despre frumusețea lumii, în concepția acestuia, frumusețea lumii este dependentă de frumusețea oamenilor. Iar dacă cineva l-ar contrazice, acesta ar argumenta că și frumusețea oamenilor ar putea fi constuită asemenea lucrurilor frumoase care se pot construi în timp.

♦Explicații:

Ultima cerință este una în care vi se cere un răspuns mai detaliat. La acest punct trebuie să comentezi o anumită secvență din text. În cerința de față va trebui să relevăm concepția autorului despre frumusecețea lumii, așa cum se desprinde din paragraful al doilea.

↑Înapoi la cuprins

 

Subiectul I Partea B

 

 

Partea B presupune construirea un text argumentativ. În primul rând să recapitulam câteva dintre noțiunile importante care ne pot ajuta să redactăm un eseu punctat corespunzator.

Miza textului argumentativ este de a îi permite elevului să își expună propria viziune în legătură cu anumite aspecte. Structura acestui text se divide în trei mari elemente:

 

  1. Ipoteza- Ea presupune enunțarea ideii principale (o propoziție cu caracter general). Totodata se fixează elementele care urmează a fi demonstrate într-un mod argumentat. Este recomandata utilizarea unui conector precum, Sunt de parere că, In opinia mea, Consider că, Eu cred că.

 

  1. Argumentele- Ele au scopul de a relua ideea principala enunțata în teza și de o dezvolta pe baza a două argumente.

Atentie!! Conform noii structuri elevul trebuie sa apeleze la fragmentul expus in partea A pentru a oferi un argument. Cel de al doilea argument poate fi preluat din cultura generala sau experiența proprie.

Este recomandat a se utiliza un conector precum, In primul rand, In al doilea rand, Un prim exemplu care sa sustina teza este, Un al doilea argument menit sa intareasca sustinerea tezei il constituie

 

  1. Concluzia Ea trebuie sa demonstreze valabilitatea argumentelor expuse. Se pot folosi urmatorii conectori: In concluzie, Conform celor enuntate în rândurile precedente, Se demonstreaza, Se afirma.

 

Repere pentru redactarea textului de tip argumentativ în 5 pași simpli:

1. Subiectul I. B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi ......(problematica pusă în discuţie)!..... raportându-te atât la fragmentul extras din textul ...............cât și la experiența personală sau culturală. (15-20 de rânduri), 
 
2. Utilizează mijloacele lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri! (corect din punct de vedere gramatical)
 

3 · Caută argumentele convingătoare pentru a-ţi susţine opinia exprimată anterior! Fiecărui argument asociază-i, într-un alineat distinct, în mod gradat (de la cel mai puţin la cel mai convingător argument), un exemplu potrivit prin care să valorifici experienţa ta existenţială sau culturală! Utilizează corect conectorii logici!

4 · Nu te abate de la tema propusă! Formulează corespunzător o concluzie pertinentă!

Respectă normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie) şi limitele de spaţiu indicate!

 

Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă un loc vizitat poate sau nu să schimbe starea emoțională a călătorului, raportându-te atât la fragmentul extras din textul Acea fată frumoasă de Radu Tudoran, cât și la experiența personală sau culturală.

20 de puncte

Model de Răspuns:

Consider că un loc vizitat poate să schimbe starea emoțională a călătorului deoarece călătoriile sunt cele mai puternice experiențe de viață.

Un prim exemplu relevant este faptul că din călătorii putem învăța lucruri noi, atât despre locurile vizitate, lume și diferitele sale culturi, dar și despre noi înșine. Starea emoțională se poate schimba la fiecare pas, așa cum ilustrează și Radu Tudoran în fragmentul citat despre emoțiile aprinse în momentul în care a ajuns la destinație și ziua sa a căpătat un nou sens când a descoperit locurile văzute până atunci doar în fotografii.

 

În al doilea rând, raportându-mă la experiența personală pot spune că starea emoțională mi se schimbă cu fiecare loc pe care îl vizitez, fie ca este un loc cunoscut, în care am mai fost, ori este o destinație nouă, programată sau nebănuită.

Emoțiile din timpul unei călătorii pot avea diferite intensități și încep din momentul în care îți planifici o călătorie sau vizită, pană când ajungi, iar pe urmă pe toată durata locurilor vizitate până la plecare. Emoțiile simțite trec de la stări pozitive de extaz, bucurie, fericire, încântare,  la stări negative de nerăbdare, stres, oboseală, dezamagire, neîmplinire.

 

În consecință, locurile vizitate poate schimba starea noastră emoțională aceasta schimbându-se ca o roată a emoțiilor în funcție de durata trăirii și destinația aleasă.

 216 cuvinte

 

 În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:

 – formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte

– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea, respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte. 6 puncte

 În vederea acordării punctajului, textul trebuie să dezvolte subiectul propus.

 

♦Explicații:

Cerinta părții B vizează un text de tip argumentativ raportându-te atât la fragmentul extras din textul  support , cât și la experiența personală sau culturală.

De exemplu în textul de antrenament 01 se cere să argumentezi dacă un loc vizitat poate sau nu să schimbe starea emoțională a călătorului.

↑Înapoi la cuprins

 

SCHEMĂ TEXTUL ARGUMENTATIV

Structura:

o ipoteză

argumentarea propriu-zisă (pro sau contra)

o concluzie (reluarea ipotezei)

Conectori: 

-de cauzalitate: pentru că, încât

-de ierarhizre: în primul rând

-de exemplificare: de exemplu, precum

-de comparație: la fel ca ..., spre deosebire de...

Calitatea argumentării:

-logica argumentelor

-adecvarea argumentelor la temă

Claritatea și corectitudinea exprimării:

-coerență

-respectarea normelor de exprimare

-respectarea regulilor de ortografie

-respectarea regulilor de punctuație

 

Figuri de stil usor de identificat care te pot ajuta în fomularea răspunsurilor

 

Comparatia, contine cuvantul ca, precum, cum, asa cum

Frumoasa ca o stea

Frumoasa precum o stea

Epitetul are menirea de a accentua un anumit sentiment transmit de eul liric. El este alcatuit de obicei dintr-un substantiv si adjectiv, mana rece, sau verb + o alta partea de vorbire, sosirea vantului.

Personificare - Presupune calitatea unui obiect de a prelua stari, sentimente umane, copac vesel, cerul plange, dealul danseaza.

Antiteza este procedeul prin care se pun in opozitie doua situatii, personaje, fenomene, rece cald, bine rau, inger demon. Aceasta figuri de stil este foarte des utilizata in Romantism cu scopul de a accentua contrariile.

Hiperbola presupune o figura de stil menita a exagera proportiile unui obiect, fiinte, cu scopul de a conferi o expresivitate sporita, Voda este un munte de om-munte de om-hiperbola-accentuteaza vitalitatea lui Voda.

↑Înapoi la cuprins

 

Conectori ce permit redactarea corecta a textului argumentativ 

 


IPOTEZA

Indici ai subiectivităţii evaluative:

Conectori specifici care introduc teza:
    (Eu) consider că...

    Părerea mea este că... voi arăta că...
    Sunt de părere că...
    Mi se pare că...
    Cred că...
    În ceea ce mă priveşte,...
    În opinia mea, ...
    După părerea mea,...
    Din punctul meu de vedere,...

(Nu) sunt de acord că

(Nu) este adevărat că

Rolul conectorilor

- exprimarea premisei (pro sau contra)

-exprimarea asentimentului sau a dezacordului


DEMONSTRAȚIA ARGUMENTAREA/ CONTRAARGUMENTAREA Indici progresivi:
Conectori specifici: Rolul conectorilor: - precizează ordinea introducerii argumentelor sau imbinarea logică a acestora

În primul rând,<

În al doilea rând,<

Un prim argument<

Un alt argument

Pe de o parte

Pe de altă parte

De asemenea,

În egală măsură

Conectori care exprimă certitudinea:

Desigur că

Fără îndoială

Cu siguranță, firește

Conectori care exprimă justificarea:

De altfel,

De vreme ce

Pentru că

Deoarece

Întrucât,

Se știe că, căci

Conectori care exprimă obiecția:

În ciuda celor spuse

Contrar celor afirmate

Conectori care exprimă concesia:

Totuși, dar, însă, cu toate că, chiar dacă 

 

enunţarea şi dezvoltarea argumentelor

Mai întâi,... Apoi,... etc.

Factori cauzali - conectori care introduc argumente (justificatori)

Ţinând cont de acest fapt<;
deoarece; căci; pentru că;
de fapt; dovadă că; cum;
având în vedere că; se știe că; știut fiind că; având în vedere că; admițând că; de altfel;

Elemente demonstrative/explicative:

tot  astfel;  în  acelaşi  timp,...;  totodată,...;
simultan,...; concomitent,...; deopotrivă,...;în chip asemănător...; cu alte cuvinte...;
pe scurt,...; rezumând,...; de exemplu,.. etc.


CONCLUZIA

Conectori care precizează/ introduc concluzia:

În concluzie,<

Prin urmare,< Ca urmare,<
Aşadar,< Ca atare,<
Astfel,<

Deci,<
În consecinţă,<
Iată de ce,<

Ei bine,
Ca efect, <
De aceea, <

 

    Ordonarea conectorilor după locul ocupat de argumentul pe care îl introduc

→ Conectori care introduc primul argument:  în primul rând, mai întâi de toate, să începem prin, trebuie amintit mai întâi , prima remarcă se referă la, să pornim de la;

→ Conectori care introduc următoarele argumente:  în al doilea rând, în plus, în continuare, la fel, pe de o parte..., pe de altă parte, nu numai..., ci și;

→ Conectori pentru ultimul argument: pentru a termina, în ultimul rând, nu în ultimul rând, în fine.

 

 

Exemple schemă:

În rimul rând ................. . În același timp ................. .

În aceeași ordine de idei, cred că .................

Așadar .................

 

 

Consider pertinentă afirmația ''...''. Fără îndoială ................., deoarece ................. . Așadar, .................

Cred că ................. .Prin urmare .................

În realitate .................

 

Tipuri de raporturi și conectori

 

Raporturi  Conectori

Analogie,

însumare,

identitate,

asemănare.

Și... și/ de asemenea, adică, în plus, ca și, mai degrabă, la fel ca și, la asta se mai adaugă, acest lucru (ființă, fenomen etc.) se aseamănă cu, acest lucru (situație, eveniment etc.) amintește de etc.

Disjuncție,

separare,

alternanță.

Sau... sau, nici... nici, fie... fie, numai dacă, cu excepția, excepție face, acest fapt exclude, acest fapt (situație, eveniment, sentiment etc.)  diferă de, ... este incompatibil cu etc.

Opoziție,

obiecție,

contradicție.

Dar, ori, cu toate acestea, prin opoziție cu, în sens contrar, în pofida, în loc de, chiar dacă, împotriva, în ciuda, acest lucru (situație, eveniment) contrazice etc.

Cauză/ efect,

motivație,

explicație.

Pentru că, deoarece, fiindca, iată de ce, din moment ce, din cauză că, prin urmare, ca urmare, rezultă că, de aici decurge că, încât, întrucât, deci, dacă... atunci, cu cât... cu atât etc.

Consecință,

deducție, corolar.

În consecință, deci, acest fapt implică/ provoacă/ aduce cu sine/ conduce la, drept urmare etc.
Ierarhizarea argumentelor. În primul rând, în al doilea rând, în cele din urmă etc.

 

 

 

SUBIECTE si Bareme BACALAUREAT

 

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - TESTE DE ANTRENAMENT BAC 2021:

 

  •  LIMBA ROMÂNĂ PROFIL REAL:
✓ Test 01 → Barem
✓ Test 02 → Barem
✓ Test 03 → Barem
✓ Test 04 → Barem
✓ Test 05 → Barem
✓ Test 06 → Barem
✓ Test 07 → Barem
✓ Test 08 → Barem
✓ Test 09 → Barem 
✓ Test 10 → Barem
✓ Test 11 → Barem
✓ Test 12  → Barem

 ↑Înapoi la Cuprins

  •  LIMBA ROMÂNĂ PROFIL UMAN:
✓ Test 01 → Barem
✓ Test 02 → Barem
✓ Test 03 → Barem
✓ Test 04 → Barem
✓ Test 05 → Barem
✓ Test 06 → Barem
✓ Test 07 → Barem
✓ Test 08 → Barem
✓ Test 09 → Barem
✓ Test 10 → Barem
✓ Test 11 → Barem
✓ Test 12 → Barem

 

Limba română: Teorie pentru rezolvarea subiectelor de bac:

Tot ce trebuie sa stii pentru a rezolva subiectul I și II din cadrul examenului de bacalaureat la limba si literatura romană:

 

 

Subiectul al II-lea. Tot ce trebuie sa stii / scri la Subiectul al II-lea

 Subiectul al III-lea Test 01  Profil Real, Bacalaureat 2021

Alte Lectii din romana