CORDATE (CHORDATA)
Animale tridermice, deuterostomieni, celomate, prezintă un schelet intern reprezentat de notocord (coarda dorsala), tubul nervos situat dorsal, fantele branhiale derivate din faringe.
Cuprinde trei încrengături :
- Urocordate (tunicate) - cele mai primitive cordate, animale marine cu corpul închis într-o tunică protectoare, notocordul este prezent doar în stadiul larvar şi dispus în partea posterioară a corpului.
Exemplu: -Ascidia
- Cefalocordatele (Cephalochordata) - cuprinde animale marine asemănătoare cu peştii, notocordul persistă şi la adult şi se întinde pe toată lungimea corpului.
Exemplu: - Amfioxus (Branchiostoma lanceolatum)
- Vertebrate - cele mai numeroase şi mai evoluate cordate la care notocordul, prezent doar în stadiul embrionar, este înlocuit la adult cu coloana vertebrală alcatuită din vertebre dispuse metameric de la cap la coadă. La aceasta se adaugă craniul şi scheletul membrelor.
Vertebratele pot fi:
poikiloterme - tº C corpului variabilă (ciclostomi, peşti, amfibieni, reptile);
homeoterme - tº C corpului constantă (păsări, mamifere);
Sunt adaptate la diferite moduri de locomoţie, sunt răspândite în toate mediile de viaţă. Au musculatura diferenţiată.
Au sistem nervos :
- central: - encefal, măduva spinării;
- periferic: - nervi, ganglioni;
Au organe de simţ perfecţionate, sistem digestiv (tub digestiv, glande anexe), respiraţie branhială, pulmonară, cutanee, sistem excretor format din rinichi şi căi urinare, sexele sunt separate, fecundaţia poate fi externă şi internă.
Se împart în:
1) vertebrate fără fălci (agnate);
2) vertebrate cu fălci (gnatostome);
a) Agnate - clasa ciclostomi - vertebrate fără fălci cu gura rotundă şi permanent deschisă şi cu care se fixează de pielea peştilor, tegumentul este lipsit de solzi, motocordul se menţine toată viaţa.
Exemplu: - chiscarul (Endontomyzon danfordi).
b) Gnatostome - vertebrate cu fălci cuprinde :
- supraclasa peşti: - cartilaginoşi
- osoşi
- supraclasa tetrapode: - amfibieni
- reptile
- păsări
- mamifere
CLASA PEŞTII - vertebrate acvatice cu formă hidrodinamică, corpul acoperit cu solzi, au înotătoare perechi (pectorale şi abdominale) şi neperechi (dorsală, codală, anală).
Peştii cartilaginoşi – au schelet cartilaginos, înotătoarea codală are lobii inegali (heterocercă), gura este dispusă subterminal, respiră prin branhii adăpostite în pungi branhiale ce se deschid la exterior prin fante branhiale.
Exemplu: rechinul, pisica de mare, vulpea de mare, torpila, peştele ferăstrău.
Peşti osoşi : - au schelet osificat parţial sau total, solzi lipsiţi de ghimpi, au glande care secretă mucus, înotătoarea codală are lobi egali (homocercă); gura este dispusă terminal, branhiile sunt adăpostite în camerele branhiale, acoperite cu opercule; au vezică înotătoare (după variaţia volumului de gaz din ea – se scufundă sau
se ridică la suprafaţă).
Se împart în :
- Acipenseride (sturioni, moruni, cega, păstruga, nisetru) cu scheletul parţial osificat, iar înotătoarea codală este heterocercă. Produc icre negre.
- Teleosteenii (crap, păstrăv, ştiuca, scrumbie, somn, etc.) sunt peşti evoluaţi, cu schelet osos şi înotătoare codală homocercă.
- Dipnoi - au respiraţie dublă - prin branhii (condiţii normale), prin vezica înotătoare bine vascularizată cu rol de plămâni (condiţii de secetă) - în râurile din Africa şi Australia.
- Crossopterigieni - scheletul înotătoarelor perechi asemănător cu scheletul membrelor de la tetrapode. Au respiraţie dublă.
Exemplu: Latimeria - unicul reprezentant - Madagascar.
Importanţă: ecologică deoarece peştii sunt verigi importante în lanţurile
trofice din ecosistemele acvatice. Carnea şi icrele sunt alimente valoroase pentru o
bună parte din populaţia umană.
CLASA AMFIBIENI
- trăiesc şi în apă şi pe uscat, respiră prin plămâni şi piele (umedă, subţire şi bogat vascularizată). Sunt animale poikiloterme (temperatura corpului variază în funcţie de temperatura mediului). Locomoţia se realizează prin salturi în mediul terestru şi prin înot în mediul acvatic;
- larvele (mormolocii) respiră prin branhii, se dezvoltă prin metamorfoză.
Se împart în :
- urodele (amfibieni cu coadă). Exemplu: salamandra, tritonul.
- anure (amfibieni fără coadă). Exemplu: broasca de lac, brotăcel.
- apode (fără membre). Exemplu: scormonitorul inelat.
CLASA REPTILE - sunt vertebrate adaptate mediului terestru şi secundar mediului acvatic. Se deplasează prin târâre, corpul acoperit de tegument cu solzi sau scuturi, respiraţia pulmonară, sunt , în general, carnivore. au membre scurte şi dispuse lateral, unele nu au membre, ou cu înveliş pergamentos şi sunt primele vertebrate la
care apar anexele embrionare: amnios şi alantoidă (cu rol de protecţie, excreţie şi respiraţie).
Se împart în: - ofidieni - şerpi
- lacertilieni - şopârle
- chelonieni - broaşte ţestoase
- crocodilieni - crocodili
CLASA PĂSĂRI - adaptate la zbor: formă aerodinamică, membrele anterioare transformate în aripi, corpul acoperit cu pene, puf, fulgi, oasele pneumatice, nu au dinţi, ouăle acoperite cu o coajă calcaroasă. Sunt homeoterme.
Plămânii păsărilor comunică cu cei nouă saci pulmonari, de unde se prelungesc uneori în oase care devin
pneumatice.
Zbor: - planat - aripi întinse;
- ramat - bat aripile.
Păsările bune zburătoare au o prelungire a sternului numită carenă de care se prind muşchii pectorali bine dezvoltaţi. Se numesc carenate.
Cele fără carenă = acarenate. Ex. struţul, pasărea kivi.
Păsările se pot clasifica în:
- scurmătoare – găina
- înotătoare – raţa, lebăda, pinguinul, gâsca sălbatică;
- răpitoare de zi – vultur, uliul găinilor,şoricarul, acvila;
- răpitoare de noapte – bufniţa, cucuveaua;
- columbiforme – porumbei, turturele;
- paseriforme – rândunica, ciocârlia, privighetoarea, vrabia, etc.
Importanţă: sursă de hrană pentru unele carnivore şi pentru om, distrug unele insecte dăunătoare plantelor.
CLASA MAMIFERE - puii sunt hrăniţi cu laptele produs de mamele, sunt cele mai evoluate vertebrate, au pielea prevăzută cu diferenţieri cornoase (gheare, copite, solzi, ţepi, pene) şi glandulare (glande sebacee, sudoripare şi mamare). Sunt homeoterme. Mamiferele populează toate zonele geografice şi mediile de viaţă.
Dentiţia este adaptată regimului de hrană (insectivor, carnivor, erbivor, omnivor).
După modul de reproducere şi dezvoltare al puilor, se împart în:
- Monotreme - se înmulţesc prin ouă (ovipare). Exemplu: ornitorinc, echidna.
- Marsupiale - nasc puii incomplet dezvoltaţi, dezvoltarea este continuată în marsupiu unde se află şi mamelele. Ex: cangurul, cârtiţa marsupială, lupul cu pungă.
- Placentarele - embrionul se dezvoltă în uterul mamei, de care se leagă prin placentă. Pe lângă anexele embrionare apărute încă de la reptile – amnios şi alantoidă – apare placenta fixată de peretele uterului, ceea ce permite dezvoltarea completă a embrionului.
Placentarele cuprind mamifere cum ar fi:
- insectivore: ariciul, cârtiţa, chiţcanul;
- carnivore: câini, pisici, râsul, lupul, vulpea;
- erbivore: nerumegătoare (mistreţul, calul) şi rumegătoare (vaca, oaia, capra);
- pinipede: foci, morse,
- edentate: furnicar,
- chiroptere: lilieci,
- rozătoare: iepuri, şoareci,
- cetacee: balenă, delfin,
- proboscidieni: elefantul,
- copitate: porc, urs, cal,
- primate: maimuţa, omul.
Cuprins: 
