CARPAŢII MERIDIONALI
- limite: - N: DCT, M. Apuseni şi M. Poiana Ruscă
- S: Subcarp. Curb, Subcarp Getici, Pod. Mehedinţi
- E: Cul. Văii Prah.
- V: Cul. Timiş-Cerna
- suprafata: 14 040km² (21% din lanţul carpatic romanesc)
- Geneza: vezi tabelul cu EVOLUTIA TERITORIULUI ROMANIEI
- culmile se term. prin versanţi cu pantă mare, uneori cu caracter abrupt. (ex.: M. Ţarcu, M. Bucegi)
- contactul C. Mer. cu reg. vecine peste tot e clar.
- ce domină depr. şi m-ţi din vecinătate cu aproape 1000m
- una din trăsăturile de bază ale acestor munti este masivitatea
- sunt alc în cea mai mare parte din şist. crist. care prezintă numeroase intr. granitice vechi
- m.ţi sunt puţin fragm. de văi şi depr., situaţie care a contribuit la accentuarea masivităţii lor
- rel. carstic (babe, sfinx, chei, peşteri) in M. Bucegi, Piatra Craiului, S M-lor Căpăţânii, Parâng, Vâlcan şi Mehedinţi
- cel mai mare nr. de vf. ce depăşesc 2000m, din care câteva se ridică deasupra valorii de 2500m. Mai însemnate sunt Vf. Mold.-2544m, Negoiu 2535m, Parângu Mare-2519m, Omu-2505m, Vf. Peleaga-2509 (Retezat)
- altit. med. e de numai 1136m
- există 3 platforme de eroziune cu înfăţişare netedă sau ondulată:
* Borăscu - la 2000m , e neteda, dominată de vf.şi e acoperită de pajişti alpine (cretatic)
* Râu-Şes - la 1200-1600 m, cu profil uşor neregulat, cu păd de conifere şi păşuni secundare (paleogen)
* Gornoviţa (Predeal) - la 1000m e mult mai puţin nivelată, întinse fâneţe şi multe aşez. omeneşti perm. şi sezoniere (neogen)
- in cuaternar s-a dezv. cel mai bogat şi complex relief glaciar din C. Rom (circuri si văi glaciare)
- prezenţa câtorva văi adânci care-i străbat în totalitate (Oltul) sau în cea mai mare măsură (Jiu, Sebeş, Lotru, Cerna) i-a separat în mai multe unităţi şi subunităţi
- Subunitati: - Gr. Bucegi: între V. Prahovei si Dâmbovitei
- Gr. Făgăraş: între V. Dâmbovitei si V.Oltului
- Gr. Parâng: între V. Oltului si V.Jiului
- Gr.Retezat-Godeanu: între V. Jiului si Cul Timis-Cerna
- există un nr mic de pasuri şi trecatori: - pe Olt: Turnu-Roşu (400m), Cozia (309m);
- pe Jiu: Lainici (450m)
- Cul. Rucăr-Bran: Giuvala (1240m)
- în Parâng: Urdele (2020m)- cel mai înalt
- in M. Făg: Transfăgărăşeanul
- în Cul. Timiş-Cerna: Domasnea(Poarta Orientală) (540m)
- între M. Ţarcu şi Poiana Ruscă: Poarta de Fier a Transv (700m)
- pe Prah.: Predeal (1033m)
- după poz. Oltului C. Mer. se împ în: - la E de V. Oltului: Grupa Bucegi si Fagarasi
- la V de V. Oltului: Grupa Parang si Retezat-Godeanu
Carpaţii Meridionali - 4 grupe:
- A. Grupa Bucegi
- B. Grupa Făgăraş
- C. Grupa Parâng
- D. Grupa Retezat -Godeanu
CARPAŢII MERIDIONALI - GRUPA BUCEGI
- limite: - N: Depr. Braşov şi Depr Făg
- S: Subcarp. Curb
- E: Cul. Văii Prah.
- V: V. Dâmboviţei ce se cont. cu Cul. Rucăr-Bran
- Geneza: vezi tabelul cu EVOLUTIA TERITORIULUI ROMANIEI
- înălţ. max:. Vf. Omu -2505 m
- Subunitati: - M.Bucegi -2505m
- M.Leaota -2135m
- M . Piatra Craiului -2238m
- Cul. Rucăr-Bran
- M. Bucegi: - formă de semicerc, dispuşi în amfiteatru, cu deschidere spre S
- altitudinea maxima: 2505m în Vf. Omu
- predomină conglom. cretacice dispuse sub forma unui sinclinal suspendat
- văi glaciare ce pornesc de sub Vf. Omu (ex. V. Ialomiţei)
- pe V. Ialomiţei apar unori chei (Zănoagei, Tătarului,Urşilor), lacuri de acumulare (Bolboci şi Scropoasa)
- M- Leaota: - form. din şist. cris.
- altitudinea maxima: 2135 m
- apar ca un promotoriu ce înainteaza spre Cul.Rucăr-Bran
- repr. cel mai vechi nucleu al ac. grupe
- M. Piatra Craiului: - apar sub forma unei creste calcaroase de cca 25 km lungime, orientata NE-SV
- altit. ajunge la 2238 m - Vf. La Om (Baciului)
- au areale cu fenom. carstice (ex. Cheile Dâmb)
- Cul. Bran.Rucăr: - între M.Leaota şi M.Piatra Craiului
- orientat NE-SV, e de nat. tectonică, dar şi de eroziune dat. ag. ext.
- în lungul său se află pasul Giuvala-1240 m
- văi adânci, interfluvii înguste
- mozaic de roci (şisturi, calcare, sedimentare)
- în S se întâln. mici depr. (ex Rucăr, Podu Dâmbovitei), iar în N-Branul
- climat de munte cu pajişti alpine, străvechi loc de trecere T.Rom-D.Braşov
- în lungul lui se află şoseaua ce leagă Braşov-Clung
- e o zonă de imp. turistică
- Cul. Prahovei - se desf. în lungul V. Prah.
- e alc dintr-un relief de înălţ. mai mici(1100-1300m) num. clăbucete sau gâlme
- succesiune de sectoare înguste în N (localităţile: Predeal, Azuga, Sinaia, Posada) şi mai lărgite în S (Buşteni)
- aici se află şi pasul Predeal-1040m
CARPAŢII MERIDIONALI - GRUPA FĂGĂRAŞ
- limite: - N: Depr Făg
- S: Subcarp. Getici
- E: V. Dâmboviţei
- V: V. Oltului
- Geneza: vezi tabelul cu EVOLUTIA TERITORIULUI ROMANIEI
- se mai numesc şi “Alpii Trans.” pt că au cea mai mare înălţime 2544 -Vf. Mold
- e sect cu cea mai mică lăţime -35km
- rel. glaciar. e bine repr. prin văi, creste, circuri
- există 3 platforme de eroziune cu înfăţişare netedă sau ondulată:
* Borăscu - la 2000m , e neteda, dominată de vf.şi e acoperită de pajişti alpine (cretatic)
* Râu-Şes - la 1200-1600 m, cu profil uşor neregulat, cu păd de conifere şi păşuni secundare (paleogen)
* Gornoviţa (Predeal) - la 1000m e mult mai puţin nivelată, întinse fâneţe şi multe aşez. omeneşti perm. şi sezoniere (neogen)
- sunt cei mai masivi, puţin fragm. de văi şi depr. datorită rocilor
- alc. din şist. crist, in S se întalnesc si calcare
- subunitati: - M.Făgaras
- Cozia
- Frunţii
- Ghiţu
- Iezer
- M. Făgăraş - repr. cea mai tipică custură glaciară, având o lungime de >70km pe direcţia EV
- peste 2500m altitudine (Vf. Moldoveanu-2544m, Vf. Negoiu-2535m)
- din aceste culmi se depart culmi secundare lungi de >200km spre S şi numai de 10-12 km spre N.
- rel glaciar f. dezv.(ex circ. glaciare Bâlea, Capra, Podragu, Călţun, Urlea, Doamnei)
- M. Cozia - între V. Oltului-V.Topologului.
- alc. din şist. crist. cu o înălţ. de 1668m
- M.Frunţi - şist. crist, între V. Topolog-V.Argeş
- M.Ghiţu - între Râul Doamnei-Râul Târgului
- altit. de 2462m,
- urme ale glaciaţiunii cuaternare, cu un relief glaciar expresiv (Iezer)
- supr. de eroziune întinse (Iezer-Papusa)
- Depr. Loviştei - orig. tectonică
- sit. între M Făg., M Lotru, M. Cozia şi M.Căpăţânii
- are o extindere pe dir NS, dar şi EV
- e alc din roci sedim. care-i dau un aspect de colină domoală
- comunică prin - Turnu-Roşu-400m în N,
- Cozia-309m în S
- V. Sălătrucului în E
- e străbătută de Olt şi Lotru
- climat blând, de adăpost care permite cultura viţei de vie, nucului, liliacului
- Defileul de la Turnu Roşu - are o lung. de 17 km
- se desf. între M.Făg şi M.Lotrului
- leagă Depr.Loviştei de Depr.Sibiu
- Defileul de la Cozia - are o lung. de 16 km
- se desf între M.Cozia şi M.Căpăţânii
- leagă Depr. Loviştei de S ţării
CARPAŢII MERIDIONALI - GRUPA PARÂNG
- limite: - N: Depr. Sibiu, Cul. Orăştiei (M.Apuseni)
- S: Subcarp. Getici
- E: V.Oltului
- V: V. Jiului (D.Petroşani), V. Streiului (Depr. Haţeg)
- Geneza: vezi tabelul cu EVOLUTIA TERITORIULUI ROMANIEI
- ocupă c.m.mare întind. dintre grupele de mas. ale C.Mer.
- gheţarii cuatern. au avut o mare extensie de ac. prez un rel. glaciar cu creste, văi şi circ. gl.(circul Galcescu), morene.
- există 3 platforme de eroziune cu înfăţişare netedă sau ondulată:
* Borăscu - la 2000m , e neteda, dominată de vf.şi e acoperită de pajişti alpine (cretatic)
* Râu-Şes - la 1200-1600 m, cu profil uşor neregulat, cu păd de conifere şi păşuni secundare (paleogen)
* Gornoviţa (Predeal) - la 1000m e mult mai puţin nivelată, întinse fâneţe şi multe aşez. omeneşti perm. şi sezoniere (neogen)
- pe seama calcarelor s-a dezv. şi un rel. caratic repr. prin Cheile Olteţului, peşt. Polovragi, Muierii etc
- subunitati: - Parâng – 2519 m
- Candrel - 2244 m
- Lotru - 2242 m
- Sureanu - 2130 m
- Căpăţânii - 2124 m
- M.Parâng. - e c.m.reprezantativ nod orografic din care se despr. m. multe culmi
- altit.max.:vf. Parângul Mare la 2519m.
- pe culmile înalte sunt prez. lacuri gl. (Gălcescu, Roşiile, Slăveiu)
- în S se remarcă cheile Galbenului, Olteţului
- M.Şureanu - între Strei şi Sebeş
- sisturi crist. cu calcare în SV.
- relief variat cu plat. întinse fragm. de circ. gl.
- rel. carstic e form. din lapiezuri, doline, peşt. (Ohaba – Ponor, Cioclovina)
- in NV se gaseste „M.Orăştiei” la altit. de cca 1000 m, cu vestigii dacice (Sarmiz. Regia)
- M.Căpăţânii - ating în vf Ursu -2124m.
- alc. din pachete groase calcaroase depuse peste şist. crist.
- între V.Oltului – V.Olteţului şi M.Lotrului în N şi Depr. Horezu – S.
- M. Lotrului - se întind: - E: V.Olt.
- V: V.Sebeşului
- S: V.Lotrului
- N: V.Sadului.
- Vf. Ştefeşti – 2242 m.
- alc. din şist. crist.
- prez culmi rotunjite cu platouri întinse.
- M.Cândrel - între Sebeş şi Sadu
- ajung la 2244 m.
- sunt alc. din sist. crist. şi prez. culmi rotunjite, plat. întinse cu circuri gl. mici (Iezeru Mare şi Mic).
- pe platf. Râu-Seş s-a dezv. o staţ. climaterică – Păltiniş
- V.Oltului - a constit. un loc de trecere a Carp. prin cele 2 trec. joase Turnu Roşu (400 m) şi Cozia (309 m), dovada constit. vechea şosea pietruită de pe vremea romanilor.
- V.Jiului - străb. prin Jiul de E şi V, Depr. Petroşani prin pasul Lainici.
- D. Petrosani - are o formă triung. Alung
- e de nat. tectono – erozivă.
- prez. un rel. cu piemonturi la poalele m-ţilor.
- prez. terase şi lunci pe cele 2 văi ce o străbat.
- limite: - N: M.Retezat, M. Sureanu
- E: M Parâng
- S: M Vâlcan şi M. Parâng.
- gradul de incarbonizare creşte de la E-V.
- comunica cu - D.Haţeg prin Merişor, Băniţa
- Sub.Getici prin Def. Jiului şi Lainici.
- Def. Jiului - se desf. pe o lung. de 33 Km.
- limite: S. depr. Petroşani, între Bumbeşti şi Livezeni, despărţind M.Vâlcan de M.Parâng.
- la ieşirea din munti are altit. de 300m.
- e unul din cele mai sălbatice defilee din ţară.
- a dezv. o imp. arteră de comun. prin constr. căii ferate între Vâlcan – Parâng.
- Depr. Haţeg. - e sit. în N. C.Mer,. între M.Retezat în S, M Şureanu în E, M.poaian Ruscă în V
- cea m.largă arie depr. din ac. arc. carp.
- Com. spre - S. prin pasul Merişor – Baniţa cu Depr. Petroşani,
- V cu Cul. Bistrei prin Poarta de Fe. a Trans – 700m;
- NE cu Cul. Orăştiei ce repr. o veche reg. de leg. între Trans şi Banat.
- e străb. de V.Mureşului ce şi-a form. terase şi lunci
CARPAŢII MERIDIONALI - GRUPA RETEZAT-GODEANU
- limite: - N: Cul. Bistra şi Depr. Haţeg.
- S: Subcarp. Getici, Pod. Mehed
- E: V. Jiului (cu D.Petroşani) V. Streiului
- V: Cul. Timiş-Cerna
- Geneza: vezi tabelul cu EVOLUTIA TERITORIULUI ROMANIEI
- relief glaciar cu cele 2 lacuri (Bucura cel m. întins pe 9 Ha; Zănoaga cel m. adânc -29m)
- rel. carstic în M.Cernei şi M.Mehed. (peşt. Cloşani).
- ac. grupă deţine recordul în num. aspecte ale relief: - cele m. frecvente altit. de 2000 m,
- cel m. mare nr. de lacuri gl (80)
- cel m. mare lac glaciar (Bucura)
- cel m. adânc lac glaciar (Zănoaga).
- rel. fluvial: de aici izv. Cerna , Bistra , Râul Mare, Motru, Jiul de V
- există 3 platforme de eroziune cu înfăţişare netedă sau ondulată:
* Borăscu - la 2000m , e neteda, dominată de vf.şi e acoperită de pajişti alpine (cretatic)
* Râu-Şes - la 1200-1600 m, cu profil uşor neregulat, cu păd de conifere şi păşuni secundare (paleogen)
* Gornoviţa (Predeal) - la 1000m e mult mai puţin nivelată, întinse fâneţe şi multe aşez. omeneşti perm. şi sezoniere (neogen)
- M.Godeanu: - alc. nodul central, are culmi rotunjite, prelungi, uşor vălurite.
- prez. cele m. tipice supr. de eroz. din toţi C.Mer.
- alt. de 2291m în Vf. Guru.
- sunt fragm. pe vf. înalte de mici circ. glaciare.
- M. Retezat - sunt c.m.înalţi din ac. grupă (altit. maxima de 2509 în Vf. Peleaga)
- prez. o culme în N cu cele mai mari înaltimi şi una în S. mai joasă cu creste ascuţite.
- e o reg. calcaroasă cu lapiezuri, doline, peşt.
- e bine dezv. rel. glaciar cu lacuri glaciare (ex. Lia, Florica, Ana, Viorica)
- M. Ţarcului - se desf. la N de Râul Mare şi Râul Rece
- au o înălţ. de 2190m.
- Muntele Mic - e o contin. a M.Ţarcu şi au o înălţ. de 1802m.
- M.Vâlcan - aşez între V.Jiului şi V. Cernei
- ating 1868m în Vf. Straja.
- sunt alc. din şist. crist. şi calcare în care V. Jaleşului a sculptat Cheile Runcului şi ale Tismanei.
- in partea E se află pasul Vâlcan ce leagă Depr. Tg. Jiu de Depr.Petroşani.
- M. Mehed. - sunt alc. din calcare mezoz.
- au platouri cu lapiezuri, doline, peşteri (Cloşani) chei
- au aspect ruiniform şi sunt aşez. la S de Valea Cernei
- M. Cernei - prezinta stânci, prăpăstii ce străjuiesc plat. cu doline, lapiezuri, văi seci, ponoare
(Cheile Cernei).
- la poalele S. se află Depr. Mehadia în care a luat naşt. staţ. Băile Herculane.
- sunt aşez. între V.Cernei – Râul Rece.
- Cul. Bistrei - e aşez. între Poiana Ruscă şi M. Tarcului
- e de nat. tectono-erozivă.
- e străb. de Bistra.
- are un rel. colinar, o climă rece cu precip. bogate 1200mm.
- Comunica cu D.Haţeg prin Poarta de Fier a Trans, iar în V. cu Cul. Timiş-Cerna.
- Cul. Timiş-Cerna - form. lim. dintre C. Mer. şi M. Banat având o notă specifică succedate de locuri
strâmte cu locuri mai largi.
- se desf. sub forma unui şanţ alungit pe dir. N-S fiind aproape rectiliniu.
- e delim. la E de M. Mehed., M. Cernei, M.Godeanu, M.Ţarcu, iar la V. de M.Semenic şi M.Almăj.
- s-a form. prin prăb. zonei şi inund. de apele marine.
- in S e drenată de Cerna, iar în N. de Timiş.
- rel. său e unul de dealuri, iar pe cumpăna apelor dintre Timiş şi Mehadia se găseşte trecăt. Domaşnea (Poarta Orientală) -540m
- Depr. Petroşani şi Haţeg (vezi gr. Parâng).
HARTA
clic pe imagine pentru mărire
