Varianta 06 Particularitatile de constructie ale unui personaj dintr-un text narativ de Ion Creanga: Povestea lui Harap-Alb





rezolvati

Bacalaureat 2009: Varianta 06:  Particularităţile de  construcţie ale unui personaj dintr-un text narativ de  Ion Creangă: Povestea lui Harap-Alb

Ion Creangă, cel  mai mare povestitor al românilor, crează o operă extrem de unitară sub raportul  conţinutului şi al mijloacelor şi de aceea considerată „epopeea poporului  român”, iar scriitorul – „Homer al nostru” (G. Ibrăileanu).
  Publicat în anul 1887 în revista „Convorbiri literare”,  basmul cult „Povestea lui Harap-Alb” urmăreşte drumul iniţiatic al protagonistului şi dificultăţile inerente  acestuia, din acest motiv opera putând fi considerată un bildungsroman.
  Personajele din basmul cult ca şi cele din basmul popular sunt purtătoare ale  unor valori simbolice: binele şi răul în diversele lor ipostaze. Conflictul dintre bine şi rău se încheie prin victoria binelui.
  Chiar dacă  păstrează tipologia personajelor din basmul popular şi simbolistica acestora,  Creangă de îndepărtează de modelul său, prin construcţia unor personaje  complexe, originale, inconfundabile. Personajul principal, Harap-Alb, ca de  altfel şi celelalte este individualizat prin comportament, prin limbaj, prin  nume. Reacţiile diverse, stările ce reies din diferite situaţii denotă o  psihologie tipic umană, indiferent dacă sunt personaje cu puteri supranaturale  sau nu. Detaliul cu rol individualizator este esenţial în caracterizarea  personajelor.
  Protagonistul basmului, Harap-Alb, nu mai este modelul de  frumuşete fizică şi morală, dotat cu  puteri supranaturale, din basmul popular, iar drumul său nu mai are rolul de a  confirma aceste calităţi. Dimpotrivă, Creangă prezintă un personaj în formare,  cu trăiri şi reacţii normale, umane, care pe măsură ce depăşeşte diferite  probe, se maturizează.
  Prin urmare, drumul său este unul de iniţiere în tainele vieţii.
  Fiul cel mai mic al craiului este reprezentant al binelui.  Acesta este la început timid, ruşinos,  lipsit de curaj. Când tatăl său îi mustră pe fraţii lui mai mari pentru că s-au  întors din drum de frica ursului, el nu are curajul să-i spună acestuia că vrea  şi el să-şi încerce norocul. Reacţia sa este evidenţiată de narator prin  intermediul caracterizării directe: „Fiul craiului cel mic, făcându-se atunci  roş cum îi gotca, iese afară în grădină şi începe a plânge în inima sa, lovit  fiind în adâncul sufletului de apăsătoarel cuvinte ale părintelui său.”
  Incapabil de a distinge esenţa de aparenţă, tânărul o respinge de două ori pe bătrâna cerşetoare fără a  fi atent la vorbele ei. În cele din urmă îi dă acesteia un bănuţ şi milostenia  îi este răsplătită, fiindcă bătrâna femeie îl ajută să-şi îndeplinească dorinţa  de a încerca să plece spre unchiul său, Verde Împărat. Bătrâna îi spune să  ceară „calul, armele şi hainele” cu care tatăl său a fost mire. În momentul alegerii  calului, fiul craiului se lasă din nou înşelat de aparenţe, însă animalul, ce  părea bătrân şi bolnav, după ce mănâncă din jăratec, îşi arată adevăratele  puteri şi îl ajută pe tânăr să treacă de proba tatălui său, aceea de a se  deghiza în urs pentru a-şi pune fii la încercare. La plecarea fiului său,  craiul îi dă pielea de urs acestuia şi îl îndeamnă să se ferească de Spân şi de  omul roş. Trecere podului semnifică pentru mezin trecerea către o altă etapă a  existenţei sale, dar şi un act de curaj, reprezentând afundarea în necunoscut.
  Apoi tânărul se  rătăceşte în pădure, dovedind lipsa sa de experienţă („boboc în felul său la  trebi de-aiste”), în plus uită de vorbele tatălui şi îl ia drept călăuză pe  Spân, care îl închide pe tânăr într-o fântână şi îi cere, în schimbul vieţii  lui să îşi schimbe între ei identităţile. Spânul îi dă fiului de crai numele de  Harap-Alb, harap însemnând rob, sclav de culoare neagră, iar întregul  nume semnifică sclav-alb, rob de  origine nobilă, deci dubla condiţie a acestuia.
  Ajunşi la curtea  împăratului Verde, Spânul îl supune pe Harap-Alb la trei probe: aducerea  „sălăţilor” din Grădina Ursului, aducerea pielii cerbului împreună cu  nestematele şi a fetei Împăratului Roş. Primele două probe le trece cu ajutorul  Sfintei Duminici şi al calului: prima probă îi solicită curajul, iar în a doua,  pe lângă curaj în mânuirea sabiei, stăpânirea de sine şi respectarea  jurământului, în pofida ispitei de a se îmbogăţi. A treia probă presupune o  altă etapă a iniţierii, mai complexă şi necesită ajutoare: de la crăiasa  frunicilor primeşte o aripă, de la crăiasa albinelor acelaşi lucru, şi de la  cei cinci monştri ajutor pentru a trece probele Împăratului Roş şi a lua fata.  Aceasta îl demască de Spân, care îl acuză pe Harap-Alb că a divulgat secretul  şi îi taie capul. Calul îl omoară pe Spân, iar fata îl readuce la viaţă pe  Harap-Alb cu ajutorul obiectelor magice. Eroul reintră în posesia paloşului şi  primeşte recompensa: pe fata împăratului Roş şi împarătia. Nunta şi schimbarea  statutului social confirmă maturizarea eroului. Deznodământul constă în  refacerea echilibrului şi răsplata eroului.
  Aşadar, în  drumul său initiatic, Harap-Alb, un tânăr neexperimentat, va reuşi, datorită  unor calităţi ale sale (bunătate, solidaritate, sinceritate), dar şi graţie  altor personaje, semn că în viaţă omul, pentru a izbândi, trebuie să ajute şi  să primească ajutor. Adevărata maturizare este cea în plan moral şi spiritual  (probabil de aceea scriitorul nu oferă un portret fizic al personajului său),  treapta finală fiind înplinirea prin iubire (căsătoria lui Harap-Alb cu fata  împăratului Roş).
  Majotitatea trăsăturilor  personajului reies în mod indirect, prin comportament, din relaţiile cu  celelalte personaje, din limbaj, Creangă punându-şi eroul în scenă şi lăsându-l  să se manifeste.
În concluzie, „Povestea lui Harap-Alb” rămâne un basm memorabil, care, deşi porneşte de la  tiparul popular îl depăşeşte prin crearea unor personaje complexe, care  folosesc un limbaj savuros în scene de un comic inconfundabil.

Rezolvari variante 2009 Limba Romana -Subiectul III -

Proba scrisa la limba si literatura romana

Varianta 06

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Scrie un eseu de 2 - 3 pagini despre particularitatile de constructie a unui     personaj dintr-un text narativ studiat, apartinand lui Ion Creanga. In elaborarea     eseului, vei avea in vedere urmatoarele repere:

- prezentarea a patru elemente ale textului narativ, semnificative pentru realizarea     personajului ales (de exemplu: actiune, conflict, relatii temporale si spatiale,     constructia subiectului, perspectiva narativa, modalitati de caracterizare,     limbaj etc.);
- prezentarea statutului psihologic, moral etc. al personajului ales, prin raportare     la conflictul/ conflictele textului narativ studiat;
- relevarea principalei trasaturi a personajului ales, ilustrata prin doua episoade/     secvente narative/ situatii semnificative sau prin citate comentate;
- exprimarea unui punct de vedere argumentat, despre modul in care se reflecta     o idee sau tema textului narativ studiat in constructia personajului pentru     care ai optat.

Nota! Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul lucrarii este     la alegere.
Pentru continutul eseului vei primi 16 puncte (cate 4 puncte pentru fiecare     cerinta/ reper); pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea     ideilor in scris – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 3 puncte;     abilitati de analiza si de argumentare – 3 puncte; ortografia –     2 puncte; punctuatia – 2 puncte; asezarea in pagina, lizibilitatea –     1 punct).
In vederea acordarii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sa     aiba minimum 2 pagini.

 Rezolvari variante 2009 Limba Romana -Subiectul III -

 

Alte Lectii din romana

Please enable / Bitte aktiviere JavaScript!
Veuillez activer / Por favor activa el Javascript![ ? ]