Trei feţe de Lucian Blaga (1919)

Copilul râde:
"Înţelepciunea şi iubirea mea e jocul!"
Tânărul cântă:
"Jocul şi-nţelepciunea mea-i iubirea!"
Bătrânul tace:
"Iubirea şi jocul meu e-nţelepciunea!"

Poezia „Trei feţe”, de Lucian Blaga, sugerează faptul că jocul are o importanţă esenţială în evoluţia individului.
Tema acestei opere lirice este condiţia umană, privită prin trei perspective: cea a copilului, a tânărului şi a bătrânului. Autorul sintetizează viaţa omului ca pe o combinaţie a trei factori, de egală importanţă: Iubirea, Jocul şi Înţelepciunea.
Prima voce lirică este cea a copilului:
„Copilul râde:
Înţelepciunea şi iubirea mea e jocul!”
Compararea înţelepciunii şi a iubirii cu un joc pune în evidenţă faptul că jocul aparţine şi laturii cognitive a omului, dar şi a celei afective. Prin acest mijloc de percepere a realităţii, copilul explorează universul înconjurător, îşi înţelege funcţionarea propriului corp şi îşi exteriorizează convingerile. De asemenea, el îşi însuşeşte bazele funcţionării societăţii şi anumite principii de viaţă. În joc îşi are originea şi caracterul de fiinţă socială al omului. Tot prin intermediul jocului, copiii conştientizează noţiunile de Bine şi Rău.

Mesajul poeziei Trei Fețe de Lucian Blaga: 

Mesajul poeziei ,,Trei feţe,, de Lugian Blaga sugereaza importanta jocului. Mesajul acestei opere este privita din trei parti: a copilului,a tanarului si a batranului, in care autorul Lucian Blaga subliniaza viata omului pe care o combina cu trei feţe. Importanta textului este Iubirea, jocul şi inţelepciunea.
Fiecare are cate o caracteristica care reiese din poezie, copilul care rade ,,Copilul râde:....,,  pe tanar cantatul ,,Tânărul cântă ..Jocul şi-nţelepciunea mea-i iubirea!" iar batranul il caracterizeaza tacerea ,, Bătrânul tace:
"Iubirea şi jocul meu e-nţelepciunea!" ,,