Elaborati, in aproximativ doua pagini, un eseu despre Romania in secolul al XX-lea, avand in vedere ...

Subiectul al III-lea – Model de subiect: Bacalaureat 2020
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre România în secolul al XX-lea, având în vedere:


- prezentarea unui fapt istoric referitor la România, desfășurat în primele două decenii ale secolului al XX-lea;
- menționarea a două consecințe ale Constituției din 1923;
- menționarea câte unei cauze a adoptării Constituției din 1938, respectiv Constituției din 1948;
- precizarea unei asemănări între Constituția din 1952 și Constituția din 1965;
- formularea unui punct de vedere referitor la participarea României la relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XX-lea şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.

 

Atenţie! Pe foaia de examen nu scrieţi cerinţele subliniate şi structura.

Introducere (un exemplu):

Secolul XX  reprezintă perioada unor mutaţii economice, sociale şi politice fără precedent în Europa. Perioada cuprinsă între revoluţia bolşevică şi prăbuşirea regimului comunist. A fost numit în istoriografia de specialitate secolul extremelor, cel mai violent secol sau secolul scurt datorită apariţiei unor regimuri totalitare, desfăşurarea celor două războaie mondiale şi triumful democraţiei în finalul său.

 

 (al doilea exemplu de introducere)

Secolul XX a rămas în memoria europenilor ca un secol al contrastelor, în care o lume a totalitarismuluu, a războaielor mondiale și a genocidului s-a intercalat cu o epocă a progresului științific, a emancipării femeilor și a consolidării vechiilor democrații care ne ghidează și în secolul actual.

 

Cuprins:
– prezentarea unui fapt istoric referitor la România, desfășurat în primele două decenii ale secolului al XX-lea;

Din punct de vedere economic, România era o ţară predominant agrară. Comerţul românesc se baza pe exportul de cereale şi de petrol. România s-a implicat în cel de al doilea război balcanic, şi prin Pacea de la Bucureşti (1913) a obţinut Cadrilaterul (sudul Dobrogei). Izbucnirea Primului Război Mondial (1914) a pus România în situaţia de a opta pentru alternativa care să-i permită realizarea unităţii statale. După doi ani de neutralitate, guvernul I.C Brătianu a semnat o Convenţie politică şi una militară cu Antanta, intrând în război.

 

Elemente de legătură:
Odată cu încheierea Primului Război Mondial, se realizează unirea României într-un singur stat unitar. Perioada interbelică este una de prosperitate şi democraţie, dar spre sfârşitul perioadei România şi statele din Europa Centrală şi de S.E. cad sub influenţa regimurilot totalitare. (sub Germania naţional socialistă şi apoi în sfera de influenţă a Uniunii Sovietice). România trece pe rând din ţară componentă a Europei naţionalităţilor, de stat satelit al Germaniei naţional –socialiste, de componentă a zonei sovietice de influenţă şi de stat suveran care după prăbuşirea comunismului devine parte a U.E.

--- menționarea a două consecințe ale Constituției din 1923;

Democrația a fost consolidată după Marea Unire din 1918, prin constituția din 1923, care includea votul universal. Se menţionează egalitatea în drepturi fără deosebire de clasă socială şi fără deosebire de origine etnică, limbă şi religie.

România devine stat democratic, totodată România se adaptează realităţilor politice, economice şi sociale de după Marea Unire, cea mai mare consecinţă a elaborării constituţiei este Constituţia democratică din 1923.

 

--- menționarea câte unei cauze a adoptării Constituției din 1938, respectiv Constituției din 1948;

În contextul în care, în anul 1937, la alegerile parlamentare, niciun partid politic nu a obţinut 40% din voturi pentru a primi „prima electorală", a fost adoptată Constituţia din 1938 care este Constituţia în timpul regelui Carol al II-lea (1930-1940) şi se bazează pe o concepţie autoritară. Constituţia nu mai emana de la naţiune, ci de la puterea executivă.
Din punctul de vedere al organizării fiecărei puteri în stat, noua constituţie conţine diferenţe esenţiale faţă de constituţiile anterioare.
Regele este capul statului; puterea legislativă se exercita de către Rege prin Reprezentanţa Naţională, care se împarte în două: Senatul şi Adunarea Deputaţilor.

Exerciţiul puterilor constituţionale trece în mâinile Regelui, căruia îi este atribuit chiar şi monopolul revizuirii Constituţiei.

Constituția din 1948 este adoptată în urma abdicării forţate a regelui Mihai (30 decembrie 1947) şi a proclamării Republicii Populare Române, o „democraţie
populară" impusă, Constitutia din 1948 evidenţiază instituţionalizarea comunismului prin transformarea treptată a societăţii româneşti
după modelul stalinist.

Consecinţe: se naţionalizează, în 1948, principalele întreprinderi industriale, miniere, bancare, de asigurări şi de transport; au fost naţionalizate o mare parte a clădirilor şi locuinţelor; se face o nouă reformă monetară (sunt confiscate ultimele rezerve în numerar) şi se
hotărăşte trasformarea socialistă a agriculturii.

 

--- precizarea unei asemănări între Constituția din 1952 și Constituția din 1965;

Consemnau drepturi și libertăți cetățenești, dar nu au fost respectate. Renunțau la principiul separării puterilor în stat și concentrau puterea legislativă și executivă în mâinile unei elite politice restrânse, care influența și puterea judecătorească. O altă asemănare regimul politic totalitar comunist

 

--- formularea unui punct de vedere referitor la participarea României la relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XX-lea şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.

 

În 1866 a fost adoptată prima Constituţie internă a României. Printre cauzele adoptării ei putem menţiona urcarea lui Carol I pe tronul României, după abdicarea lui Cuza, dorinţa de a introduce monarhia constituţională, necesitatea adoptării unei legi fundamentale interne (făcută de români, nu impusă de Marile Puteri) care să modernizeze instituţiile statului român şi să contribuie la consolidarea ţării.
Printre trăsăturile acestei constituţii putem menţiona: era prima constituţie internă a României, elaborată după modelul belgian, era una dintre cele mai moderne constituţii de la acea vreme deoarece prevedea principiul separării puterilor în stat, drepturi şi libertăţi, principiul suveranităţii naţionale, responsabilitatea miniştrilor, guvernare reprezentativă şi responsabilă.

Elemente de legătură:
Puterea executivă era exercitată de un Parlament bicameral, cea executivă de domn (rege din 1881) şi cea judecătorească de instanţele de judecată în frunte cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Votul era cenzitar. Documentul garanta o serie de drepturi şi libertăţi, proprietatea fiind sacră şi inviolabilă. Prevedea în mod oficial denumirea statului de România. Constituţia a contribuit la modernizarea instituţiilor statului şi a afirmat dorinţa de independenţă a României. Constituţia a suferit modificări în timp datorită obţinerii independenţei de stat în 1878, dar şi a proclamării regatului în 1881.

 

Tot în a doua jumătate a secolului al XIX-lea s-a realizat şi proiectul partidelor politice prin înfiinţarea Partidului Liberal şi a Partidului Conservator, astfel asigurându-se alternarea la guvernare şi existenţa unei vieţi politice moderne.

Datorită obţinerii independenţei de stat în 1878 şi proclamării regatului în 1881 prestigiul internaţional al României a crescut şi poziţia ei în relaţiile internaţionale s-a consolidat.

Îndeplinirea obiectivelor naţionale a culminat cu Marea Unire din 1918, realizată pe fondul participării României la Primul Război Mondial alături de Antanta. Datorită formării statului naţional unitar, a realizării reformei agrare şi a introducerii votului universal era necesară modificarea Constituţiei din 1866.

 

Concluzie:

De-a lungul secolului al XX-lea, spaţiul românesc a cunoscut în mod constant transformări, unele pozitive, altele negative, determinate de evoluţia regimurilor politice, de modificarea statutului politico-juridic sau a teritoriului.

 

Atenţie! Pe foaia de examen nu scrieţi cerinţele subliniate şi structura.

Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

 Subiecte Istorie Bacalaureat 2020 

 

!!! Sugestii în vederea rezolvării subiectelor:

Atenţie la conectorii de cauzalitate şi concluzie: deoarece, pentru că, fiindcă… aşadar, prin urmare, în concluzie…;

– Atenţie la ordinea cronologică şi / sau logică a evenimentelor;

– Formularea unui punct de vedere argumentat:  se punctează orice punct de vedere, dar pentru a obţine punctajul maxim trebuie argumentat corect, utilizând un fapti storic care să justifice punctul de vedere (Din punctul meu de vedere … deoarece … prin urmare …);

– Precizarea spaţiului istoric se referă la transcrierea din text a numelui unei ţări, unui continent. Dacă se cere precizarea unui spaţiu istoric menţionat în două surse se precizează ţara, continentul care apare în amândouă sursele. Dacă se solicită a se preciza câte un spaţiu istoric din fiecare sursă se menţionează din fiecare sursă câte o ţară sau un continent;

– Dacă se solicită a se formula un punct de vedere însoţit de o explicaţie din text, se formulează punctul de vedere cu cuvintele proprii (o opinie personală) şi se transcrie fragmentul din text care dovedeste punctul de vedere respectiv; (Din punctul meu de vedere … deoarece … explicaţia din text este „…” )

– Selectarea a două informaţii aflate în relaţie cauză-efect. O informaţie este cauza, iar cealaltă informaţie este efectul; aici se fac des confuzii, unii înţeleg că o informaţie este  cauza şi efectul împreună, crezând că se cer două cauze, două efecte. Nu este aşa. Selectaţi o cauză şi efectul ei, dar precizaţi care este cauza şi care efectul. Se selectează din text o informaţie cauză şi o informaţie efect, transcrise cu ghilimele, corectitudinea lor putând fi verificată prin folosirea conectorilor de cauzalitate şi concluzie, ca probă: Deoarece (cauza) ….prin urmare (efect)…

– Cerinţa de a argumenta o afirmaţie utilizând un fapt istoric relevant: pentru a  formula argumentul se defineşte problema, faptul la care face referire afirmaţia, se exemplifică,  oferind explicaţii, se argumentează, utilizându-se conectorii de cauzalitate şi concluzie. Argumentul poate să fie pro sau contra.

 

Cronologie – material util pentru bacalaureat:

O cerinţă prezentă în subiectul de bac este şi precizarea secolului din care face parte anul menţionat în textul istoric. Pare banal, dar pentru unii elevi nu este.

A nu se confunda anul la care se referă sursa istorică cu anul/anii/secolele precizate în denumirea sursei, cum este de exemplu aici, unde apare anul 1462 în sursă şi la denumire secolele XIV-XVI,  răspunsul corect e secolul XV pentru că acţiunea are loc în anul 1462. 

 

Este posibil ca anul să fie identic în sursă şi în denumirea ei, dar întotdeauna primează anul/secolul precizat în interiorul sursei, momentul la care are loc acţiunea. Dacă este vorba în sursă de un fragment dintr-un tratat, o constituţie e posibil ca anul încheierii documentului oficial să fie menţionat numai în denumirea sursei, în paranteză. De exemplu ai un fragment din Tratatul României cu Antanta din 1916 şi acest an apare numai în denumirea sursei, în paranteză şi ţi se cere să precizezi secolul în care a fost încheiat, normal că e valabil anul din paranteză pentru că e un fragment dintr-o sursă directă.

  • Secolul I cuprinde anii 1 – 100;
  • Secolul al II-lea cuprinde anii 101 – 200;
  • Secolul al III-lea cuprinde anii 201 – 300;
  • Secolul al IV-lea cuprinde anii 301 – 400;
  • Secolul al V-lea cuprinde anii 401  – 500;
  • Secolul al VI-lea cuprinde anii 501 – 600;
  • Secolul al VII-lea cuprinde anii 601 – 700 – Începe Evul Mediu românesc – ca reper se foloseste anul 602 – stabilirea slavilor la sudul Dunarii;
  • Secolul al VIII-lea cuprinde anii 701 – 800 – etnogeneza românească se consideră a fi încheiată;
  • Secolul al IX-lea cuprinde anii 801 – 900;
  • Secolul al X-lea cuprinde anii 901 – 1000;
  • Secolul al XI-lea cuprinde anii 1001 – 1100;
  • Secolul al XII-lea cuprinde anii 1101 – 1200;
  • Secolul al XIII-lea cuprinde anii 1201 – 1300;
  • Secolul al XIV-lea cuprinde anii 1301 – 1400 – formarea statelor medievale româneşti;
  • Secolul al XV-lea cuprinde anii 1401 – 1500;
  • Secolul al XVI-lea cuprinde anii 1501 – 1600;
  • Secolul al XVII-lea cuprinde anii 1601 – 1700 – se conturează conştiinţa naţională;
  • Secolul al XVIII-lea cuprinde anii 1701 – 1800 – inceputul modernităţii;
  • Secolul al XIX-lea cuprinde anii 1801 – 1900;
  • Secolul al XX-lea cuprinde anii 1901 – 2000 – Epoca Contemporană;

Perioada antebelică = înainte de război (de Primul Război Mondial);

Perioada interbelică = perioada dintre cele două războaie mondiale;

Perioada postbelică =perioada de după Al Doilea Război Mondial.

 

 Subiecte si Indicatii de Rezolvari Istorie Bacalaureat 2020-2013

Alte Lectii din istorie