Alvin Tofler spunea: “Analfabetul de mâine nu va fi cel care nu ştie să citească, ci cel care nu a învăţat cum să înveţe” . Drept urmare, trebuie ca prima dată să învăţăm cum trebuie să învăţăm. Se poate învata prin imitaţie (repetare simplă) sau prin conştientizare. Imitaţia sau repetarea simplă chiar fără a înţelege (a toci) trebuie să fie după asimilarea conştientizată. Conştientizarea este folosită, de regulă, atunci când materialul care trebuie învăţat este parţial cunoscut sau poate fi asociat cu ceva înrudit. După înţelegerea informaţiei se recomandă repetarea prin imitare pentru stabilizare (asimilare). Un material total necunoscut nu poate fi conştientizat, astfel că va fi învăţat mecanic, după care se va încerca conştientizarea lui.
Principii moderne de învăţare:
-un principiu modern de învăţare este cel al unităţii temporale a însuşirii auditive, vorbite, vizuale şi scrise a cuvintelor şi cifrelor
-repetarea materialului unei lecţii în contexte diferite pentru a mări durata de ramânere în subconştient
-reelaborarea propoziţiilor, chiar prin metode contrastante, confruntative (ex. moneda vazută pe ambele feţe şi în raport cu alte monede)
-citirea si ascultarea sunt activitati receptive
-vorbirea (citirea cu voce tare) şi scrierea sunt activităţi productive
-se va insista pe dezvoltarea capacităţii de autoinstruire, aceasta trebuind să devină factorul esenţial raportat la învăţarea prin predare (receptare la ore etc.)
Scopul este formarea unui intelect investigator şi creator.
Unii cercetători recomandă următoarea succesiune:
-ascultarea (citirea cu voce tare) a informaţiei (a cuvântului sau a propoziţiei) urmată de reprezentarea grafică a acesteia în urmatoarele 10 secunde ( 10 secunde reprezintă durata ramânerii cuvântului în memoria de scurtă durată). Prin canalul optic se primesc de 6 ori mai multe informaţii decât prin canalul auditiv. Se consideră că este ideal să fie auzite cuvintele şi, aproape concomitent, să fie văzute scrise, să fie pronunţate de receptor şi scrise de către acesta. Cuvintele auzite se reţin în proporţie de 20%, cele scrise în proporţie de 30%, iar cele văzute, scrise şi auzite concomitent – 30%. Cuvintele auzite, vazute, scrise şi pronunţate sunt reţinute în proporţie de 70%, procentajul crescând dacă sunt scrise de către receptor. Se recomandă, alaturi de cele patru activităţi lingvistice să apară şi a cincea: -reformularea (traducerea, în cazul limbilor străine), căutarea relaţiilor de echivalenţă. Calităţile memoriei:
-rapiditatea achiziţiei,
-durabilitatea păstrării,
-exactitatea reproducerii (reformulare: viteza memorării, timpul de reţinere a informaţiei, claritatea sau gradul reamintirii acesteia). Se impune ca autocontrolul şi corectarea să fie moderate, dar permanente şi planificate. Autoexigenţa, spiritul de responsabilitate duce la “a şti cum să procedezi”, devenind independent, sigur, creator.
Moduri de citire:
-citire cursorică (receptarea ideilor principale), -citirea detaliată (temeinică- profund, intens), -citire orientativă şi -citire exploratoare. Sunt necesare: o atmosferă relaxată, atenţie, concentrare, activitatea pripită fiind contraproductivă. Este esential a se stabiliza: ritmicitatea învăţării, învăţarea regulată, durata învăţării zilnice, toate acestea stabilindu-se de regulă individual, raportat la robusteţea memoriei, viteza de achiziţie a informaţiilor, timpul de ramânere în memorie dorit. Pentru ca noile cunoştinţe sa ramână în intelect trebuie ca ele să intre într-o conexiune organică structurată cu vechile cunoştinte. Rezultă că este necesară gruparea şi aranjarea cunoştinţelor conform unui plan stabilit cu exactitate şi urmărirea realizării progreselor. Şi nu uitaţi cât de important este să fiţi autoritari!ebacalaureat.ro
