AUSTRALIA
Denumirea oficială: Uniunea Australiană
Capitala: Canberra (310.000 loc.)
Limba oficială: engleza
Suprafaţa: 7,7 mil. km2
Locuitori: 17,8 mil. (1 loc./km2)
Religia: protestantism 15%, catolicism 6% ortodoxism, islamism, budism
Moneda: dolarul australian
Forma de guvernământ: monarhie constituţională
Ziua naţională: 26 ianuarie
Geografie: Australia este aşezată în emisfera australă şi cuprinde continentul omonim.
Limite: N şi E, Oc. Pacific, V şi S, Oc. Indian la S, Ins. Tasmania.
Geografia fizică: Australia este o ţară în mare parte deşertică. Relieful se caracterizează prin existenţa câmpiilor şi a podişurilor. În E, de-a lungul ţărmului, pe o lungime de 3400 km, se întinde Cordiliera Australiană (Great Dividing Range, vf. Kosciusko, 2230 m alt. max.). Aproape jumătate din Australia este cuprinsă de Marele Podiş Vestic (Great Western Plateau) format dintr-o serie de podişuri mai puţin înalte (cca. 500 m) şi câteva lanţuri muntoase între 1200-1500 m alt. Darling Range (SV); Hainersley Range (1226 m) ş.a. Câmpiile strâmte se întind de-a lungul coastei estice şi în colţul de sud-vest. Cea mai extinsă este câmpia Nullarbor, situată la N de Marele Golf Australian. În jumătatea vestică sunt deşerturile Gibson (în centru), Marele Deşert de N şi V (NV) şi Marele Deşert Victoria (S).
Apele: fluviul Murray (2570 km). Zona depresionară cea mai joasă este în jurul Lacului Eyre, cu o altitudine minimă de 12 m. Cele mai mai lacuri sunt lacurile sărate din centru: Lacul Eyre, Lacul Torrens. Marea Barieră de Corali se întinde pe 1930 km, 15-150 km de coasta estică.
Clima: 39% din Australia se află la tropice. Multe întinderi din N sunt bântuite de musoni şi uneori de uragane devastatoare (Oraşul Darwin a fost distrus în 1474, apoi reconstruit). Anotimpul umed ţine din ianuarie-aprilie. În SE, clima este temperată, cu nuanţe oceanice în insula Tasmania. Precipitaţiile sunt de-a lungul coastei de 750-1500 mm/an, dar cea mai mare parte a Australiei primeşte mai puţin de 750 mm/an.
Floră şi faună: Vegetaţie specială, pe care nu o mai întâlnim în alte părţi ale globului. Există peste 12000 de specii vegetale caracteristice Australiei, prezervate în peste 200 de parcuri naţionale şi rezervaţii pentru floră şi faună. Deşertul este şi el păstrător de vestigii: Ayers Rock, monoliţi de 300 m înălţime). Fauna extrem de preţioasă prin speciile „fosile" care vieţuiesc (marsupialele): cangurul, ornitorincul, opossumul, koala, echidna, casoarul.
Populaţia: este formată în majoritate din britanici şi irlandezi, cu o mică minoritate a altor europeni; chinezi, vietnamezi, cca. 200.000 de aborigeni, jumătate metisaţi. Australia este continentul cu densitatea cea mai slabă. Concentrarea max. în E şi SE, în zonele litorale, unde s-au format primele nuclee urbane ale emigranţilor din secolele trecute. Slab populată partea central-estică (Deşertul Simpson) şi zonele deşertice din jumătatea de V a A. şi N ţării. Anual imigrează în Australia cca. 150.000 persoane. Rata natalităţii 4,2‰; a mortalităţii 7,4‰.
Populatia: urbană: 85%.
Resurse şi economie: Industria prelucrătoare este diversificată.
Resurse bogate: bauxită (locul I pe plan mondial la producţie); minereu de fier (printre primele locuri din lume), huilă, plumb, zinc, cupru, argint, mangan, nichel, aur; uraniu şi petrol (produse energetice). Siderurgie, metalurgie, aluminiu, industria alimentară, constructii de nave, textilă, de mase plastice, chimică, de vehicule, de avioane. Agricultura (5% din populatia activă) este competitivă (mecanizată şi pe mari suprafeţe) (se folosesc irigaţiile în zonele aride). Australia are o mare productie de cereale şi trestie de zahăr.
Creşterea animalelor: bovine şi ovine (locul I pe glob).
Exportă: lână, cereale, carne, zahăr, fructe, piei, unt.
Importă: produse petroliere, produse chimice, hârtie.
Turismul este foarte dezvoltat.
Transporturi şi comunicaţii: căi ferate, vehicule, flotă comercială.
Aeroporturi la: Sydney, Melbourne, Brisbane, Berth, Darwin.
Oraşe: porturi: Sydney, Newcastle, Adelaide, Melbourne; Brisbane, Pert. Există 14 Universităţi; cea mai veche fiind Sydney (1850) şi Melbourne (1853).
Istoria: Urme de locuire de acum 40.000 de ani, când trăiau pe teritoriul Australia populaţii numite „australoide”. Începând din sec. XVII navigatorii spanioli, portughezi şi olandezi îşi fac apariţia şi explorează coasta de N şi V a Australiei. În 1643, Abel Tasman descoperă insula care din 1853 îi va purta numele.
În 1770, James Cook atinge coasta răsăriteană şi declară Australia colonie britanică. Începând cu 1788, ia naştere imigraţia puternică engleză;
1823: primii englezi debarcă în Portul Jackson (Sydney) constituind nucleul coloniei New South Wales;
1825: Tasmania;
1838: Western Australia;
1842: South Australia;
1851: Victoria;
1859: Queensland, care îşi obţin repede o largă autonomie internă, având guverne proprii, care răspund în faţa parlamentelor. Treptat, se face explorarea interiorului continental; descoperirea zăcămintelor de aur are ca urmare o imigrare masivă (se dezvoltă căile ferate; se exportă grâu). La 1.I.1901, cele 6 colonii se unesc formând Commonwealth-ul Australic, având statutul de dominion al Imperiului Britanic. În 1906, colonia britanică Papua şi teritoriul german Noua Guinee (1914) intră sub administraţia Australia. În cele două războaie mondiale Australia va fi alături de aliaţi; după război, Australia va deveni o ţară cu o industrie puternică şi modernă şi se afirmă ca partener privilegiat al SUA. Până în 1986 va avea legături specifice cu Coroana Britanică; prin semnarea la Camberra a „Legii asupra Australiei” de către regina Marii Britanii, ultimele legături legislative, executive şi juridice sunt abolite. Regina rămâne nominal şef al statului, reprezentată de un guvernator general.
Statul: este monarhie constituţională, stat federal, conform constituţiei din 1901; şef al statului: regina Marii Britanii (reprezentată de un guvernator general. Puterea legislativă este exercitată de Parlamentul Federal - Senat - mandat pe şase ani şi Camera Reprezentanţilor - mandat pe trei ani; puterea executivă este exercitată de guvernatorul general asistat de Consiliul Executiv. Primul ministru este responsabil în faţa Camerei Reprezentanţilor, care numeşte miniştri.
Denumirea oficială: Uniunea Australiană
Capitala: Canberra (310.000 loc.)
Limba oficială: engleza
Suprafaţa: 7,7 mil. km2
Locuitori: 17,8 mil. (1 loc./km2)
Religia: protestantism 15%, catolicism 6% ortodoxism, islamism, budism
Moneda: dolarul australian
Forma de guvernământ: monarhie constituţională
Ziua naţională: 26 ianuarie
Geografie: Australia este aşezată în emisfera australă şi cuprinde continentul omonim.
Limite: N şi E, Oc. Pacific, V şi S, Oc. Indian la S, Ins. Tasmania.
Geografia fizică: Australia este o ţară în mare parte deşertică. Relieful se caracterizează prin existenţa câmpiilor şi a podişurilor. În E, de-a lungul ţărmului, pe o lungime de 3400 km, se întinde Cordiliera Australiană (Great Dividing Range, vf. Kosciusko, 2230 m alt. max.). Aproape jumătate din Australia este cuprinsă de Marele Podiş Vestic (Great Western Plateau) format dintr-o serie de podişuri mai puţin înalte (cca. 500 m) şi câteva lanţuri muntoase între 1200-1500 m alt. Darling Range (SV); Hainersley Range (1226 m) ş.a. Câmpiile strâmte se întind de-a lungul coastei estice şi în colţul de sud-vest. Cea mai extinsă este câmpia Nullarbor, situată la N de Marele Golf Australian. În jumătatea vestică sunt deşerturile Gibson (în centru), Marele Deşert de N şi V (NV) şi Marele Deşert Victoria (S).
Apele: fluviul Murray (2570 km). Zona depresionară cea mai joasă este în jurul Lacului Eyre, cu o altitudine minimă de 12 m. Cele mai mai lacuri sunt lacurile sărate din centru: Lacul Eyre, Lacul Torrens. Marea Barieră de Corali se întinde pe 1930 km, 15-150 km de coasta estică.
Clima: 39% din Australia se află la tropice. Multe întinderi din N sunt bântuite de musoni şi uneori de uragane devastatoare (Oraşul Darwin a fost distrus în 1474, apoi reconstruit). Anotimpul umed ţine din ianuarie-aprilie. În SE, clima este temperată, cu nuanţe oceanice în insula Tasmania. Precipitaţiile sunt de-a lungul coastei de 750-1500 mm/an, dar cea mai mare parte a Australiei primeşte mai puţin de 750 mm/an.
Floră şi faună: Vegetaţie specială, pe care nu o mai întâlnim în alte părţi ale globului. Există peste 12000 de specii vegetale caracteristice Australiei, prezervate în peste 200 de parcuri naţionale şi rezervaţii pentru floră şi faună. Deşertul este şi el păstrător de vestigii: Ayers Rock, monoliţi de 300 m înălţime). Fauna extrem de preţioasă prin speciile „fosile" care vieţuiesc (marsupialele): cangurul, ornitorincul, opossumul, koala, echidna, casoarul.
Populaţia: este formată în majoritate din britanici şi irlandezi, cu o mică minoritate a altor europeni; chinezi, vietnamezi, cca. 200.000 de aborigeni, jumătate metisaţi. Australia este continentul cu densitatea cea mai slabă. Concentrarea max. în E şi SE, în zonele litorale, unde s-au format primele nuclee urbane ale emigranţilor din secolele trecute. Slab populată partea central-estică (Deşertul Simpson) şi zonele deşertice din jumătatea de V a A. şi N ţării. Anual imigrează în Australia cca. 150.000 persoane. Rata natalităţii 4,2‰; a mortalităţii 7,4‰.
Populatia: urbană: 85%.
Resurse şi economie: Industria prelucrătoare este diversificată.
Resurse bogate: bauxită (locul I pe plan mondial la producţie); minereu de fier (printre primele locuri din lume), huilă, plumb, zinc, cupru, argint, mangan, nichel, aur; uraniu şi petrol (produse energetice). Siderurgie, metalurgie, aluminiu, industria alimentară, constructii de nave, textilă, de mase plastice, chimică, de vehicule, de avioane. Agricultura (5% din populatia activă) este competitivă (mecanizată şi pe mari suprafeţe) (se folosesc irigaţiile în zonele aride). Australia are o mare productie de cereale şi trestie de zahăr.
Creşterea animalelor: bovine şi ovine (locul I pe glob).
Exportă: lână, cereale, carne, zahăr, fructe, piei, unt.
Importă: produse petroliere, produse chimice, hârtie.
Turismul este foarte dezvoltat.
Transporturi şi comunicaţii: căi ferate, vehicule, flotă comercială.
Aeroporturi la: Sydney, Melbourne, Brisbane, Berth, Darwin.
Oraşe: porturi: Sydney, Newcastle, Adelaide, Melbourne; Brisbane, Pert. Există 14 Universităţi; cea mai veche fiind Sydney (1850) şi Melbourne (1853).
Istoria: Urme de locuire de acum 40.000 de ani, când trăiau pe teritoriul Australia populaţii numite „australoide”. Începând din sec. XVII navigatorii spanioli, portughezi şi olandezi îşi fac apariţia şi explorează coasta de N şi V a Australiei. În 1643, Abel Tasman descoperă insula care din 1853 îi va purta numele.
În 1770, James Cook atinge coasta răsăriteană şi declară Australia colonie britanică. Începând cu 1788, ia naştere imigraţia puternică engleză;
1823: primii englezi debarcă în Portul Jackson (Sydney) constituind nucleul coloniei New South Wales;
1825: Tasmania;
1838: Western Australia;
1842: South Australia;
1851: Victoria;
1859: Queensland, care îşi obţin repede o largă autonomie internă, având guverne proprii, care răspund în faţa parlamentelor. Treptat, se face explorarea interiorului continental; descoperirea zăcămintelor de aur are ca urmare o imigrare masivă (se dezvoltă căile ferate; se exportă grâu). La 1.I.1901, cele 6 colonii se unesc formând Commonwealth-ul Australic, având statutul de dominion al Imperiului Britanic. În 1906, colonia britanică Papua şi teritoriul german Noua Guinee (1914) intră sub administraţia Australia. În cele două războaie mondiale Australia va fi alături de aliaţi; după război, Australia va deveni o ţară cu o industrie puternică şi modernă şi se afirmă ca partener privilegiat al SUA. Până în 1986 va avea legături specifice cu Coroana Britanică; prin semnarea la Camberra a „Legii asupra Australiei” de către regina Marii Britanii, ultimele legături legislative, executive şi juridice sunt abolite. Regina rămâne nominal şef al statului, reprezentată de un guvernator general.
Statul: este monarhie constituţională, stat federal, conform constituţiei din 1901; şef al statului: regina Marii Britanii (reprezentată de un guvernator general. Puterea legislativă este exercitată de Parlamentul Federal - Senat - mandat pe şase ani şi Camera Reprezentanţilor - mandat pe trei ani; puterea executivă este exercitată de guvernatorul general asistat de Consiliul Executiv. Primul ministru este responsabil în faţa Camerei Reprezentanţilor, care numeşte miniştri.
