
11. Prezinta perspectiva narativa intr-o opera literara studiata, prin referire la unul dintre urmatoarele concepte operationale: narator omniscient, personaj-narator, narator “martor”.
In opera literara “Hanu Ancutei”, de Mihail Sadoveanu, faptele sunt prezentate din perspectiva povestitorului naratiunii-cadru, care asista ca martor la seara de la han, devenind ascultator al fiecarei naratiuni rostite de ceilalti naratori. Nu are nume, dar este acceptat de ceilalti, ceea ce dovedeste pretuirea lor, faptul ca este recunoscut ca unul dintre ei. El este un narator martor, pentru ca asista la tot ceea ce se intampla la han si ii urmarestCiteşte mai mult ![]() |
12. Ilustreaza conceptul operational de narator (personaj-narator sau narator-martor), folosind ca suport un text narativ studiat.
Fantana dintre plopi, de Mihail Sadoveanu ilustreaza foarte bine cele doua concepte operationale de narator martor si narator personaj. Exista în “Fântâna dintre plopi” două tipuri de naratori:
1. primul tip este naratorul martor, cel care apare imediat în deschiderea povestirii, aducând la cunoştinta cititorului atomsfera din han, activitatile personajelor: lăutarii, Ancuţa, comisul Ioniţă de la DrăgăneCiteşte mai mult ![]() |
13. Prezinta constructia subiectului dintr-o nuvela psihologica studiata, prin referire la conceptele operationale din urmatoarea lista: actiune, conflict, momentele subiectului, relatii temporale si spatiale
Nuvela psihologica: Moara cu noroc, de Ioan Slavici
Actiune = totalitatea evenimentelor, a faptelor si intamplarilor semnificative prezentate intr-o opera literara. In Moara cu noroc, Ghita, un cizmar sarac, dar onest, harnic si muncitor, ia in arenda carciuma de la Moara cu noroc, pentru a castiga rapid bani, dar, curand ajunge sa fie tot mai lacom de bani.
Actiunea se desfasoara pe parcursul unui an , intre doua repere temporale cu valoare religiCiteşte mai mult ![]() |
14. Prezinta constructia discursului narativ dintr-o nuvela fantastica studiata, prin referire la doua dintre conceptele operationale din urmatoarea lista: secvente narative, episod, incipit, final. Nuvela fantastica: La tiganci, de Mircea Eliade
Secventa narativa = Parte a unui text narativ care contine o singura actiune, realizata de unul sau mai multe personaje. O secventa narativa ar fi calatoria lui Gavrilescu, un profesor de pian, cu tramvaiul si discutiile din tramvai. O alta secventa narativa este intrarea personajului in “cealalata lume”, la tiganci, un loc misterios, unde trecerea timpului este oprita. Aceasta secventa cuprinde si testuCiteşte mai mult ![]() |
15. Prezinta tipurile de personaje dintr-o opera literara studiata, apartinand prozei realiste.
Proza realista: Enigma Otiliei, de George Calinescu
Romanul realist prezinta personaje tipice, caracterizate printr-o trasatura puternica de caracter. Astfel:
mos Costache este tipul avarului. Are multa afectiune pentru Otilia, dar nu intreprinde nimic pentru a-i asigura viitorul si nici pentru a o infia. Toate faptele sale arata avaritia personajului: faptul ca nu isi repara casa aflata in paragina, cu toate ca are suficienti bani, faptul ca nu o iCiteşte mai mult ![]() |
16. Evidentiati modul in care conflictul/conflictele unui roman ( de tip obiectiv sau de tip subiectiv) studiat se reflecta in evolutia personajului principal/a personajelor
Moromeţii, de Marin Preda
Roman de tip obiectiv
Ilie Moromete - personajul principal (I vol. – Moromeţii, 1955)
Conflictul principal este de natură tragică şi se dă între om şi istorie, istorie care îi marchează în mod hotărâtor destinul, deşi omul are iluzia că se poate sustrage ei. Incipitul aduce în prim-plan problema timpului. „Se pare că timpul avea cu oamenii nesfâr#Citeşte mai mult ![]() |
17. Exemplifica modalitatile de caracterizare a personajului, prin referire la un roman studiat (perioada dupa al doilea razboi mondial)
Morometii, de Marin Preda
Ilie Moromete - personajul principal (I vol. – Moromeţii, 1955)
Caracterizare directă
a. făcută de narator: dezvăluie un Moromete cu o personalitate complexă, un lider al satului, care are o plăcere deosebită de a sta de vorbă şi de a medita;
b. făcută de alte personaje:Catrina se amuză de glumele lui. De cele mai multe ori îi face reproşuri şi Citeşte mai mult ![]() |
18. Explica relatia realitate- fictiune, prin referire la un text narativ studiat (la alegere: povestire, nuvela istorica, roman de tip subiectiv)
Alexandru Lăpuşneanul, de Costache Negruzzi
Nuvela istorică pleacă de fapte reale, naratorul se inspiră din cronicile Moldovei, respectând în mare parte adevărul istoric. Cu toate acestea apar şi licenţe istorice (abateri de la adevărul istoric), făcute în scopuri artistice. Pornind de la fapte reale, scriitorul imaginează un univers piln de semnificaţii. Literatura are un caracter fictCiteşte mai mult ![]() |
19. Exemplifica, prin referire la o opera literara de Ion Creanga, doua dintre particularitatile de limbaj al prozei narative (la alegere, din urmatoarea lista: modalitati ale nararii, marci ale prezentei naratorului, limbajul personajelor, vorbire directa si indirecta, registre stilistice”). Povestea lui Harap Alb, de Ion Creanga
Mărci ale prezenţei naratorului:
- prezenţa formulelor specifice:
a. Formulele iniţiale au rolul de a introduce cititorul în lumea basmului. Creangă renunţă la tradiţionalul „a fost odată ca niciodată”, folosind un enunţ ca „Amu cică a fost odată”, după care se străduieşte să ne explice de ce rudele nu se cunoşteau între ele (Citeşte mai mult ![]() |
20. Explica modalitatile de caracterizare a personajului dintr-un text narativ studiat, apartinand lui Ioan Slavici. Moara cu noroc, de Ioan Slavici
Tema o reprezintă dezumanizarea provocată de patima banului, prezentând societatea românească de la sfârşitul secolului al XIX-lea.
Caracteristicile nuvelei: subiectul dezvăluie procesul de parvenire a individului; prezintă efectele dramatice ale inadaptării; descoperă complexitatea sufletelor simple: hangiii; printre stările analizate în nuvela psihologică sCiteşte mai mult ![]() |