BACALAUREAT 2015. VARIANTA EXTRASĂ LA LOGICA, ARGUMENTARE ȘI COMUNICARE , SESIUNEA SPECIALĂ
În cadrul examenului de Bacalaureat 2015, disciplina Logică şi argumentare are statutul de disciplină opţională fiind susţinută la proba E. d), în funcţie de filieră, profil şi specializare.
Proba opțională – proba E)d) – proba scrisă la Logică, argumentare și comunicare, din cadrul sesiunii speciale a examenului de bacalaureat pentru absolvenții de liceu din loturile naționale lărgite ce se pregătesc pentru olimpiadele și competițiile internaționale a avut loc în data de 27 mai 2015.
La sesiunea specială a examenului de bacalaureat au participat absolvenții de liceu din loturile naționale lărgite ce se pregătesc pentru olimpiadele și competițiile internaționale.
VARIANTA 5. Varianta extrasă de Ministerul Educației și Cercetării Științifice (MECS) pentru examenul național de Bacalaureat 2014, sesiunea specială, valabila pentru proba opțională: Varianta 5; Logică, argumentare și comunicare.
Subiect + Barem Logică, argumentare și comunicare , Sesiunea Speciala, Bacalaureat 2015 (*pdf)
Ministerul Educaţiei și Cercetării Științifice
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Subiect extras la Logică, argumentare și comunicare - Examenul de Bacalaureat național 2015,
sesiunea specială 27 mai 2015
Varianta 5
Profilul umanist din filiera teoretică, profilul servicii din filiera tehnologică şi toate profilurile şi specializările din filiera vocaţională, cu excepţia profilului militar
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă10 puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Scrieţi pe foaia de examen litera corespunzătoare răspunsului corect, pentru fiecare dintre enunțurile de mai jos. Este corectă o singură variantă de răspuns.
1. Dacă termenului film i se adaugă proprietatea biografic:
a. intensiunea termenului scade
b. extensiunea termenului scade
c. intensiunea termenului rămâne neschimbată
d. extensiunea termenului creşte
2. Din punct de vedere intensional, termenul surd este:
a. negativ
b. abstract
c. pozitiv
d. relativ
3. Termenii vertebrat şi pasăre se află în raport de:
a. contrarietate
b. încrucişare
c. contradicţie
d. ordonare
4. Subiectul logic al propoziţiei ,,Toate sofismele de limbaj sunt erori de argumentare” este:
a. erori de argumentare
b. sofismele
c. sofismele de limbaj
d. toate sofismele
5. Propoziţia ,,Unii oameni nu sunt toleranţi” este:
a. universală afirmativă
b. particulară negativă
c. universală negativă
d. particulară afirmativă
6. În funcţie de corectitudinea logică, raţionamentele deductive se clasifică în:
a. valide şi mediate
b. tari şi slabe
c. valide şi nevalide
d. imediate şi mediate
7. Fundamentul demonstraţiei constă în:
a. propoziţia care urmează să fie demonstrată
b. procedeul de demonstrare
c. argumentele din care este dedusă teza
d. raţionamentele prin care este dedusă teza din premise
8. Singura formă de raţionament inductiv în care se obţin din premise adevărate numai concluzii adevărate este:
a. inducţia incompletă
b. silogismul
c. obversiunea
d. inducţia completă
9. În cazul inducţiei incomplete se realizează trecerea de la:
a. premise adevărate la concluzii adevărate
b. general la particular
c. toate cazurile cercetate la unele cazuri cercetate
d. unele cazuri cercetate la toate cazurile existente
10. O clasificare respectă regula completitudinii atunci când:
a. este consistentă
b. nu lasă rest
c. este clară şi precisă
d. are în structura sa trei elemente
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Se dau următoarele propoziţii:
1. Unele patrulatere sunt dreptunghiuri.
2. Nicio inferenţă imediată nu este silogism.
3. Unii fizicieni nu sunt profesori.
4. Toţi voluntarii sunt persoane devotate.
A. Precizaţi formula propoziţiei 3. B. Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, contradictoria propoziţiei 1 şi subalterna propoziţiei 4. C. Aplicaţi explicit operaţiile de conversiune şi obversiune, pentru a deriva conversa şi obversa corecte ale fiecăreia dintre propoziţiile 2 şi 4, atât în limbaj formal, cât şi în limbaj natural. D. Reprezentaţi prin metoda diagramelor Euler propoziţia categorică 1. E. Doi elevi, X şi Y, opinează astfel: |
2 puncte 6 puncte
10 puncte |
|
4 puncte |
|
X: Dacă unele vertebrate nu sunt amfibieni, atunci unii amfibieni nu sunt vertebrate.
Y: Dacă niciun conducător auto nu este minor, atunci niciun minor nu este conducător auto.
Pornind de la această situaţie: |
|
a. formalizaţi demersul logic specific celor două raţionamente; |
4 puncte |
b. explicaţi corectitudinea raţionamentelor formalizate. |
4 puncte |
SUBIECTUL al III-lea |
(30 de puncte) |
A. Fie următoarele douămoduri silogistice: eae-1, aai-3.
1. Scrieţi schema de inferenţă corespunzătoare fiecăruia dintre cele două moduri silogistice date şi construiţi, în limbaj natural, un silogism care să corespundă uneia dintre cele două scheme de inferenţă. 8 puncte
2. Verificaţi explicit, prin metoda diagramelor Venn, validitatea oricăruia dintre cele două moduri silogistice date, precizând totodată decizia la care aţi ajuns. 4 puncte
B. Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, un argument valid cu două premise, prin
care să justificaţi propoziţia „Tigrii sunt animale vertebrate“. 8 puncte
C. Fie următoarea definiţie:
Număr par =dforice număr întreg.
a. Precizați o regulăde corectitudine pe care o încalcădefiniţia dată. 2 puncte
b. Menţionaţi două reguli de corectitudine a definirii, diferite de regula de la punctul a. şi
construiţi, pentru fiecare dintre acestea, câte o definiţie care să le încalce. 8 puncte
Logică, argumentare și comunicare
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
• Se punctează oricare alte formulări/ modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem. Nu se acordă fracţiuni de punct.
• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului total acordat pentru lucrare la 10.
SUBIECTUL I |
(30 de puncte) |
|
câte 3 puncte pentru fiecare răspuns corect, astfel: |
|
|
1-b, 2-a, 3-d, 4-c, 5-b, 6-c, 7-c, 8-d, 9-d, 10-b. |
10x3p= 30 puncte |
|
SUBIECTUL al II -lea |
(30 de puncte) |
|
A. precizarea formulei propoziţiei 3: SoP |
2 puncte |
B. - câte 1 punct pentru construirea, în limbaj formal, a contradictoriei propoziţiei 1 (SeP)şi asubalternei propoziţiei 4 (SiP) 2x1p= 2 puncte
- câte 2 puncte pentru construirea, în limbaj natural, a contradictoriei propoziţiei 1 şi a subalternei propoziţiei 4
2x2p= 4 puncte
C. - câte 1 punct pentru aplicarea explicită a operaţiilor de conversiune şi obversiune, pentru a deriva conversa şi obversa corecte ale fiecăreia dintre propoziţiile 2 şi 4, în limbaj formal
|
|
2x2x1p= 4 puncte |
|
|
- câte 1 punct pentru derivarea, în limbaj natural, a conversei fiecăreia dintre propoziţiile 2 şi 4 |
|
|
|
|
2x1p= 2 puncte |
|
|
- câte 2 puncte pentru derivarea, în limbaj natural, a obversei fiecăreia dintre propoziţiile 2 şi 4 |
|
|
|
reprezentarea prin metoda diagramelor Euler a propoziţiei categorice 1 |
2x2p= 4 puncte |
|
D. |
4 puncte |
|
E. a) câte 2 puncte pentru formalizarea fiecăruia dintre cele douăraţionamente (X: SoP→PoS,respectiv Y: SeP→PeS) 2x2p= 4 puncte
b) câte 2 puncte pentru explicarea corectitudinii logice a fiecăruia dintre cele două raţionamente (de exemplu, X: SoP→PoS conversiune nevalidă, se încalcă legea distribuirii termenilor; Y:
SeP→PeS conversiune validă, se respectă legea distribuirii termenilor) |
2x2p= 4 puncte |
|
SUBIECTUL al III-lea |
(30 de puncte) |
|
A. |
|
|
1. - câte 2 puncte pentru scrierea schemei de inferenţă corespunzătoare fiecăruia dintre cele două
moduri silogistice date, astfel: |
|
|
MeP |
MaP |
|
SaM |
MaS |
|
SeP |
SiP |
2x2p= 4 puncte |
- construirea, în limbaj natural, a unui silogism care săcorespundă oricăreia dintre cele două scheme de inferenţă 4 puncte
2. - reprezentarea grafică, prin intermediul diagramelor Venn, a oricăruia dintre cele două moduri
silogistice date |
3 puncte |
- precizarea deciziei privind validitatea modului silogistic reprezentat grafic |
1 punct |
B.
- construirea, în limbaj formal, a argumentului valid care să justifice propoziţia dată 4 puncte
- construirea, în limbaj natural, a argumentului valid care să justifice propoziţia dată 4 puncte
C.
a. precizarea oricărei reguli de corectitudine pe care o încalcă definiţia dată 2 puncte
b. - câte 2 puncte pentru menţionarea fiecăreia dintre regulile de corectitudine a definirii, diferite
de regula de la punctul a 2x2p= 4 puncte
- câte 2 puncte pentru construirea fiecăreia dintre definiţiile cerute 2x2p= 4 puncte