Subiecte Bacalaureat 2015 la Logica, argumentare si comunicare sesiunea iunie-iulie

Subiecte Bacalaureat 2015 la Logică, argumentare și comunicare sesiunea iunie-iulie

 

BACALAUREAT 2015. PROBA OPȚIONALĂ : LOGICĂ, ARGUMENTARE ȘI COMUNICARE

În data de 3 iulie 2015 candidații examenului de bacalaureat 2014 au susținut Proba opțională – proba E)d) – proba scrisă la disciplina Logică, argumentare și comunicare.

VARIANTA 9. Varianta extrasă de Ministerul Educației și Cercetării Științifice (MECS) pentru examenul național de Bacalaureat 2015, sesiunea iunie - iulie, valabila pentru proba obligatorie a profilului: Varianta 9; Logică, argumentare și comunicare.

În cadrul examenului de Bacalaureat 2015, disciplina Logică , argumentare și comunicare are statutul de disciplină opţională fiind susţinută la proba E. d), în funcţie de filieră, profil şi specializare.

 Subiect + Barem Logică, argumentare și comunicare Bacalaureat 2015 sesiunea iunie - iulie (*pdf)

  Subiect + Barem Logică, argumentare și comunicare Bacalaureat 2015 în Limba Maghiară (*pdf)
 

Subiecte extrase la Logică, argumentare și comunicare - Examenul național de Bacalaureat 2015,
Proba E. d) – 3 iulie 2015
sesiunea iunie-iulie
Varianta 9



Profilul umanist din filiera teoretică, profilul servicii din filiera tehnologică şi toate profilurile şi specializările din filiera vocaţională, cu excepţia profilului militar

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.

 

SUBIECTUL I                                                                                                              (30 de puncte)

 

Scrieţi pe foaia de examen litera corespunzătoare răspunsului corect, pentru fiecare dintre enunțurile de mai jos. Este corectă o singură variantă de răspuns.

 

1.         Intensiunea este un element din structura unui termen care:

a.     reprezintă componenta lingvistică a termenului

b.     redă în plan mintal proprietățile obiectelor care aparțin clasei respective de obiecte

c.     se referă la totalitatea obiectelor care formează clasa respectivă de obiecte

d.     reprezintă cuvântul sau grupul de cuvinte prin care se exprimă termenul

 

2.         Din punct de vedere extensional, termenul Marea Neagră este un termen:

a.     vid

b.     singular

c.     general

d.     vag

 

3.         Între termenii tigru și mamifer există un raport de:

a.     ordonare

b.     contrarietate

c.     contradicție

d.     încrucișare

 

4.         Predicatul logic al propozitiei „Unele fapte importante sunt acțiuni care au la bază impulsuri inconștiente” este:

a.     au la bază

b.     fapte importante

c.     impulsuri inconștiente

d.     acțiuni care au la bază impulsuri inconștiente

 

5.         Reprezintă o propoziție universal afirmativă propoziția:

a.     România este o țară membră a Uniunii Europene

b.     Câteva documente au ars în urma incendiului

c.     Nimeni nu este drept de bunăvoie

d.     Multe persoane nu au primit împrumuturile solicitate

 

6.         Conversiunea este un tip de raționament:

a.     deductiv mediat

b.     deductiv imediat

c.     inductiv tare

d.     inductiv slab

 

7.         Teza de demonstrat este:

a.     o propoziție concretă pe care o propunem și pe care urmează să o argumentăm

b.     o premisă din care putem conchide propoziția care urmează să fie demonstrată

c.     raționamentul prin care deducem propoziția care urmează să fie demonstrată

d.     procesul prin care o propoziție dată este conchisă numai din propoziții adevarate

 

8.         În cazul inducției complete concluzia este:

a.     întotdeauna probabilă

b.     întotdeauna falsă

c.     probabilă, dacă premisele sunt adevărate

d.     adevărată, dacă premisele sunt adevărate

 

9 .         Inferența „Difteria și variola sunt produse de microbi. Difteriași variola sunt boli contagioase.Prin urmare, toate bolile contagioase sunt produse de microbi.”, este un exemplu de:

a.     inferență deductivă mediată

b.     inferență deductivă imediată;

c.     inducție completă

d.     inducție incompletă

 

10.      Un sofism este:

a.     o eroare logică produsă în mod intenționat

b.     o eroare logică produsă în mod neintenționat

c.     un argument valid

d.     un silogism valid

 

SUBIECTUL al II-lea

(30 de puncte)

Se dau următoarele propoziţii:

 

1.    Nicio experienţă de viaţă nu este inutilă.

2.    Unele acţiuni umane nu sunt legale.

3.    Toţi cocorii sunt păsări migratoare.

4.    Unii bărbaţi sunt bucătari talentaţi.

 

A. Precizaţi formula propoziţiei 2.                       2 puncte

B. Construiţi, atât în limbaj formal câtşi în limbaj natural, contrara propoziţiei 1 şi subcontrara propoziţiei 4.                                                                                6 puncte

 

C.  Aplicaţi explicit operaţiile de conversiune şi obversiune, pentru a deriva conversa şi obversa corecte ale fiecăreia dintre propoziţiile 3 şi 4, atât în limbaj formal, cât şi în limbaj natural.

 

D. Reprezentaţi prin metoda diagramelor Euler propoziţia categorică 2.

E. Doi elevi, X şi Y, opinează astfel:

X: Dacă unele figuri geometrice nu sunt dreptunghiuri, atunci unele dreptunghiuri nu sunt figuri geometrice.

Y: Dacă toate reptilele sunt vertebrate, atunci unele vertebrate sunt reptile.

 

Pornind de la această situaţie:

 

a. formalizaţi demersul logic specific celor două raţionamente;

4 puncte

b. explicaţi corectitudinea raţionamentelor formalizate.

4 puncte

 

SUBIECTUL al III-lea

 

(30 de puncte)

A.   Fie următoarele două moduri silogistice: aii-1, eao-4.

1. Scrieţi schema de inferenţă corespunzătoare fiecăruia dintre cele două moduri silogistice date şi construiţi, în limbaj natural, un silogism care să corespundă uneia dintre cele două scheme de inferenţă. 8 puncte

2. Verificaţi explicit, prin metoda diagramelor Venn, validitatea oricăruia dintre cele două moduri silogistice date, precizând totodată decizia la care aţi ajuns. 4 puncte

B. Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, un argument valid cu două premise, prin care să justificaţi propoziţia Unii oameni nu sunt onești.                                                   8 puncte

C. Fie următoarea definiţie:

Logica =df  știința logicii

a.    Precizați o regulă de corectitudine pe care o încalcă definiţia dată.                           2 puncte

b.     Menţionaţi două reguli de corectitudine a definirii, diferite de regula de la punctul a. şi construiţi, pentru fiecare dintre acestea, câte o definiţie care să le încalce.

 

8 puncte

   

Logică, argumentare și comunicare

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

 

•        Se punctează oricare alte formulări/modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.

•        Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem. Nu se acordă fracţiuni de punct.

•        Se acordă10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului total acordat pentru lucrare la 10.

 

SUBIECTUL I

(30 de puncte)

câte 3 puncte pentru fiecare răspuns corect, astfel:

 

 

1-b, 2-b, 3-a, 4-d, 5-a, 6-b, 7-a, 8-d, 9-d, 10-a.

10x3p= 30 puncte

 

SUBIECTUL al II -lea

 

(30 de puncte)

 

A. precizarea formulei propoziţiei 2: SoP

2 puncte

B. - câte 1 punct pentru construirea, în limbaj formal, a contrarei propoziţiei 1 (SaP)şi a subcontrareipropoziţiei 4 (SoP) 2x1p= 2 puncte

- câte 2 puncte pentru construirea, în limbaj natural, a contrarei propoziţiei 1 şi a subcontrarei propoziţiei 4 2x2p= 4 puncte

 

C.    - câte 1 punct pentru aplicarea explicită a operaţiilor de conversiune şi obversiune, pentru a deriva conversa şi obversa corecte ale fiecăreia dintre propoziţiile 3 şi 4, în limbaj formal

 

 

2x2x1p= 4 puncte

 

 

- câte 1 punct pentru derivarea, în limbaj natural, a conversei fiecăreia dintre propoziţiile 3 şi 4

 

 

 

2x1p= 2 puncte

 

 

- câte 2 puncte pentru derivarea, în limbaj natural, a obversei fiecăreia dintre propoziţiile 3 şi 4

 

 

 

reprezentarea prin metoda diagramelor Euler a propoziţiei categorice 2

2x2p= 4 puncte

 

D.

4 puncte

 

E. a. câte 2 puncte pentru formalizarea fiecăruia dintre cele douăraţionamente (X: SoP→PoS,respectiv Y: SaP→PiS)                                                                2x2p= 4 puncte

b. câte 2 puncte pentru explicarea corectitudinii logice a fiecăruia dintre cele douăraţionamente (de  exemplu,  X:  SoP→PoS  conversiune  nevalidă,  se  încalcă legea  distribuirii  termenilor;  Y:

SaP→PiS conversiune validă, se respectă legea distribuirii termenilor)

2x2p= 4 puncte

 

SUBIECTUL al III-lea

 

(30 de puncte)

A.

 

 

1. - câte 2 puncte pentru scrierea schemei de inferenţă corespunzătoare fiecăruia dintre cele două

moduri silogistice date, astfel:

 

MaP

PeM

 

SiM

MaS

 

SiP

SoP

2x2p= 4 puncte

- construirea, în limbaj natural, a unui silogism care să corespundă oricăreia dintre cele două scheme de inferenţă 4 puncte

2. - reprezentarea grafică, prin intermediul diagramelor Venn, a oricăruia dintre cele două moduri silogistice date

 

3 puncte

- precizarea deciziei privind validitatea modului silogistic reprezentat grafic

1 punct

B.

- construirea, în limbaj formal, a argumentului valid care să justifice propoziţia dată            4 puncte

- construirea, în limbaj natural, a argumentului valid care să justifice propoziţia dată           4 puncte

C.

a.  precizarea oricărei reguli de corectitudine pe care o încalcă definiţia dată                       2 puncte

b.  - câte 2 puncte pentru menţionarea fiecăreia dintre regulile de corectitudine a definirii, diferite

de regula de la punctul a.                                                                                       2x2p= 4 puncte

 

- câte 2 puncte pentru construirea fiecăreia dintre definiţiile cerute                        2x2p= 4 puncte

Alte Lectii din logica si argumentare