Reproducerea la cormofite





Cormofitele sunt plante la care corpul se diferentiaza in organe vegetative si de reproducere. Cormofitele cuprind: ferigi, gimnosperme si angiosperme.

GIMNOSPERMELEimpreuna cu angiospermele formeaza gpupa spermatofitelor.

Floarea masculina( la baza lastarilor de un an) este sub forma unui con avand un ax pe care se prind in spirala staminele (microsporofilele) de forma unor solzi. Arata ca o floare nuda, cu receptacul alungit si numeroase stamine La baza conului exista mai multe structuri solziforme , sterile, numite solzi bracteali, care reprezinta un fel de invelis floral rudimentar.  Pe partea dorsala a fiecarui solz staminal se afla doi saci polinici (microsporangi) plini la maturitate de granule cu polen (microspori). Microsporii se formeaza dintr-un tesut sporogen in sacii polinici prin meioza , asa incat ei sunt haploizi. Microsporul prezinta la exterior doua invelisuri: exina si intina. Exina se departeaza pe laturi de intina si formeaza doi saculeti cu aer. Acesti saci reprezinta o adaptare a acestor plante la polenizarea prin vant (anemofila). Microsporul nucleat (n) sufera o serie de mitoze succesive (5) in urma carora se formeaza cele 2 spermatii (microgametii) Cresterea tubului polinic incepe atunci cand graunciorul de polen ajunge la nucela ovulului.

Drumul tubului la nucela dureaza 2 luni (timp in care celula generativa se divide in celula soclu sterila si celula spermatogena) In anul urmator continua germinatia graunciorului de polen si atunci celula spermatogena da 2 gameti ♂ adesea imobili (spermatii) Graunciorul de polen cu toate celulele lui, reprezinta gametofitul mascul. Floarea feminina (la extremitatea ramurilor) este formata dintr-o carpela (macrosporofila) de forma unui solz, pe a carui parte, superioara si la baza, se afla doua ovule (macrosporangi), iar pe partea inferioara o bractee care joaca rol de invelis floral. Prin urmare, solzul carpelar, cele doua ovule si solzul bracteal formeaza o floare. Florile se aseaza in spirala pe axul conului, formand o inflorescenta sub forma de con. Ovulul (macrosporangele) este liber si sesil pe partea superioara a carpelei. Este format dintr-un invelis simplu, numit integument care lasa la partea superioara o deschidere numita micropil, locul pe unde intra tubul polinic al graunciorului de polen. In interior se afla un tesut parenchimatic nutritiv numit nucela. Intre micropil si nucela se afla camera polinica unde ajunge graunciorul de polen. Intr-o anumita perioada a dezvoltarii sale o celula a nucelei se divide reductional rezultand 4 celule haploide (4 macrospori) din care 3 degenereaza si una creste si genereaza prin diviziuni un tesut parenchimativ nutritiv, bogat in substante de rezerva, haploid, numit endosperm primar. Cresterea endospermului primar este intrerupta iarna, iar in anul urmator apar pereti intre nuclei. In primavara anului urmator, doua din celulele acestui endosperm, situate la polul micropilar al ovulului se divid si formeaza 2 arhegoane, fiecare cu cate o oosfera.  O celula micropilara → 1 celula apicala din care va rezulta gatul arhegonului (2 etaje de cate 4 celule→ 1 celula mare bazala din care se va forma oosfera.

ANGIOSPERMELE   sunt plante cu samanta inchisa in fruct. Florile sunt mult mai evoluate, au o organizare mai complexa si mai eficienta prin: aparitia invelisului floral (periant): diferentierea ovarului cu ovule inchise in cavitatea ovariana; rezulta din mugurii florali sau micstiDupa repartizarea organelor sexuale in floare , florile pot fi:-  hermafrodite (80% angiosperme)-  unisexuate: - monoice (nuc, porumb)- dioice ( canepa, hamei) -poligame (ricin, artar) - au flori bisexuate şi unisexuate pe acelaşi individ sau pe indivizi diferiţi ai aceleiaşi specii

Dupa numarul pieselor florale: - trimere (la monocotiledona- tetramere (la Cruciferae) - pentamere (la dicotiledonate)

Ca simetrie pot fi: - simetrice: actinomorfe (radiare) sau zigomorfe (leguminoase, labiate, compozee) - asimetrice

Gruparea florilor: - flori solitare (lalea, ghiocel, nascisa) - cu mai multe flori pe o planta (specii cu tulpina ramificata) - flori grupate in inflorescente → monopodial (nu are axa terminata cu o floare)→ simpodial (axa este terminata cu o floare)

Organizarea florilor

La o floare completa se disting de la exterior spre interior inserate pe receptacul: K (caliciul) – totalitatea sepalelor; C (corola) – totalitatea petalelor; A (androceul) – totalitatea staminelor;G (gineceul) – totalitatea carpelelor.Cand Androceul este concrescut cu Gineceul se numeste ginostemiu (orhidee). Caliciul si corola formeaza invelisul floralperiant- cu rol protector

Caliciul (K) este alcatuit din totaliatatea sepalelor si poate fi dialisepal (cu sepalele libere la plante mai puţin evoluate – ranunculacee, brasicacee)  sau gamosepal (cu sepalele unite la plante mai evoluate – solanacee, lamiacee, primulacee)

De cele mai multe ori unirea sepalelor este parţială; părţile care rămân libere se numesc lacinii (dinţi).

Structura unei sepale: - epiderma superior -mezofil omogen cu celule izodiametrice cu cloroplaste si cu nervuri (fsc. Conducatoare(- epiderma inferioara

Epiderma superioara si inferioara prezinta cloroplaste, peri protectori si secretori.

Corola (C) este alcatuita din totalitatea petalelor. Poate fi dialipetala (petalele sunt libere Ranunculaceae, Rosaceae, Brassicaceae, Fabaceae, Caryophyllaceae, Apiaceae ş.a.)  sau gamopetala (când petalele sunt concrescute Solanaceae, Ericaceae, Convolvulaceae, Asteraceae ş.a.).

Structura unei petale: - epidermele (inf si sup) prezinta papile secretoare (confera un aspect catifelat)

 - carotenoplaste in citoplasma - antociani in vacuole- glande nectarifere- mezofil omogen cu celule izodiametrice lipsite de cloroplaste si cu nervuri reduse

La unele dicotiledonate (stejar, fag, nuc) petalele lipsesc, iar la graminee lipsesc si depalele

La unele monocotiledonate, caliciul si corola sunt uniform colorate si formeaza perigonul. Elementele de invelis de numesc tepale si pot avea aspect petaloid (lalea) sau sepaloid (urzica).

Invelisul floral are rol de protectie a structurilor reproducatoare.

Structurile reproducatoare sunt reprezentate de stamine si carpele.

Staminele(microsporofilele) sunt organele reproducatoare masculine ale florii. Totalitatea staminelor dintr-o floare formeaza androceul. Staminele pot fi libere si androceul se numeste dialistemon (ex. piciorul cocosului, marul, parul) sau pot fi concrescute si androceul de numeste gamostemon ( ex. mazarea).

Stamina este formata din filament si antera unite prin conectiv.

- Filamentul are o structura asemanatoare cu a petiolului insa mult mai simplificata (epiderma, parecchim fundamental, fsc. lb-lm)

- Conectivul – un parenchim fundamental cu un fascicul libero – lemnos. Conectivul reprezintă extremitatea mai dezvoltată a filamentului staminal, ţesut steril ce leagă între ele lojele anterei.

- Antera (partea fertila) este formata din 2 jumatati = loje  separate de un sant central adanc in dreptul conectivului.

Fiecare loja - contine 2 saci polinici – microsporange - este formata dintr-un perete + tesut sporogen

Peretele – epiderma sau exoteciu - 1 strat mecanic = endoteciu- strat tranzitoriu- strat tapisat cu rol in eleborarea sporodermei (peretelui) graunciorului cu polen

Tesutul sporogen este format din celule diploide (2n).

In urma meiozei, fiecare celula sporogena va forma 4microspori (grauncioare cu polen)

Carpelele (macrosporfilele) reprezinta organe de reproducere femele. Totalitatea carpelelor dintr-o floare formeaza gineceul. Gineceul poate fi monocarpelar, bicarpelar, tricarpelar, pluricarpelar, iar carpelele pot fi libele si gineceul este dialicarpel (apocarp) sau pot fi unite si se numeste gamiocarpel (sincarp)

O carpela este alcatuita din ovar, stil si stigmat. Prin unirea lor rezulta pistilul. Ovarul poate fi:

- superior, situat liber in centrul florii, deasupra K,C,A → flori hipogine (Ranunculaceae, Fabaceae, Violaceae, Lamiaceae, Brassicaceae, Violaceae, Liliaceae)

- semiinferior, adancit in receptacul, fara sa concreasca cu acesta → flori perigine (Prunoideae)

- inferior, adancit in receptacul cu care concreste → flori epigine (Apiaceae, Campanulaceae, Asteraceae, Rosa sp., Iridaceae, Amaryllidaceae) Ovarul este partea bazala, dilatata a pistilului, formata dintr-un perete si o cavitate. Peretele este format din:- o epiderma externa sau inferioara - mezofil omogen cu celule izodiametrice - 3 categorii de fsc lb-lm – median (corespunde nervurii mediene a carpelei)- lateral (corespunde liniei de sudura a carpelei)- placentar (la nivelul placentei)- o epiderma interioara sau superioara ce delimiteaza lojele ovariene in care se formeaza ovulele. Ovulele se prind de peretele ovarului printr-un funicul. Funiculul fixeaza ovulul de placenta cu o gatuitura numita hil. Prin funicul patrunde un fsc. Lb-lm adesea pana la baza nucelei la nivelul şalazei, unde se poate ramifica in integument.  Locul de prindere al funiculului de peretele ovarului se numeste placenta, iar modul de distributie a placentei se numeste placentaţie. Placentaţia poate fi centrala la ovarul plurilocular (ex. la mar, lalea) sau parietala la ovarul monolocular (ex. toporas).Tipuri de ovule: - ortotrop (drept) – prezinta hilul, şalaza si micropilul pe o axa - anatrop (rasturnat) – micropilul si şalaza pe axa nucelei, iar hilul apropiat de micropil - campilotrop (curbat) – nucela este recurbata, micropilul, şalaza si hilul au pozitie diferitaStilul are rolul de a hrani si conduce tubul polinic spre ovul. Stigmatul are rolul de a „prinde” graunciorii de polen si de a induce germinarea lor.Ovulul este inchis in ovar fiind bine protejat . In sectiune ovulul prezinta doua invelisuri numite integumente, extern si intern, care lasa la partea superioara o deschidere numita micropil pe unde patrunde tubul polinic.

In interior prezinta nucela (2n) – parenchim cu rol nutritiv si sacul embrionar care cuprinde 7 celule : 3 la polul micropilar (oosfera si 2 sinergide), trei la polul şalazal (antipode) si una in centru cu doi nuclei (nucleul secundar)

Polenizarea poate fi anemofila (facuta de vant), entomofila (facuta de insecte), hidrofila (de apa), ornitofila (facuta de pasari) si chiar cheirofila (de lilieci).

Alte Lectii din biologie

Please enable / Bitte aktiviere JavaScript!
Veuillez activer / Por favor activa el Javascript![ ? ]