Relatia dintre ideea poetica si mijloacele artistice

Ideea poetică reprezintă ideea în jurul căreia este realizată poezia/ strofa, la ce anume se referă poetul în strofa respectivă. Ideea poetică cuprinde subiectul poeziei, ce anume dorește să transmită poetul

SUBIECTUL al II-lea Exemplu de subiect:

Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul de mai jos, evidențiind relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice.

 

 

subII-romana-real-uman-model_2020

model 2020

Ideea poetica si mijloacele artistice

 

În primul rând să înțelegem conceptele, ce este o idee poetica? Conform dicționarului limbii romane ideea este: 1. Orice formă a cunoașterii logice Si: concept, noțiune. 2. Principiu, teză cuprinzătoare, teză fundamentală, concepție, gândire, fel de a vedea. ♦ Opinie, părere, gând, convingere, judecată. 3. Concepție de bază care determină conținutul unei opere literare, artistice sau științifice; deci ideea poetică înseamnă ce anume (o opinie, părere, un gând, o convingere) transmite poetul prin acel text.

Ce inseamna mijloace artistice? În momentul în care transmiți un mesaj ai nevoie de un mod pentru a transmite mesajul, mijloacele artistice se referă la cum și prin ce anume transmite poetul ideea, mijloacele artistice cuprind totalitatea elementelor ce ar putea accentua starea, de a infrumuseta, de a da o nota aparte poeziei precum: figurile de stil, imaginile artistice (auditive, vizuale, olfactive, cromatice etc).

Schemă de răspuns: "Ideea textului este reprezentată de / constă în/ ... şi acest fapt exprimat cu ajutorul/prin ajutorul ... , ceea ce redă ..."

Scurta recapitulare, idee poetica: ce transmite - mijloace artistice: cum o transmite.

 

 

Pentru început

Citește cu atenție poezia - înțelege ce anume dorește autorul sa exprime (gânduri, idei, trăiri).

Identifici tema poeziei (trecerea ireversibila a timpului etc). Vezi care e atmosfera generala (liniște, zbucium etc), sentimentele (de bucurie, tristețe, etc) pe care vrea sa le transmită eul liric. După ce ai realizat cele menționate mai sus, vei descoperi ideea poetica. Ea nu e una universala la fiecare creație lirica, fiecare persoană înțelegând relativ diferit mesajul. După ce ai identificat ideea centrală, identifici mijloacele artistice (figuri de stil: personificarea, comparația, epitetul, metafora etc și imagini artistice: vizuale, dinamice, olfactive etc). Apoi, comentezi strofa realizand o paralela intre ideea principala și mijloacele artistice care sporesc expresivitatea poeziei.

 

Mijloacele artistice sunt figurile de stil și imaginile artistice.

 Ideea poetica reprezinta ideea in jurul caruia este realizata poezia/strofa, la ce anume se refera poetul in strofa respectiva.

 Legatura dintre cele doua este urmatoarea = ideile poetice sunt exprimate prin intermediul mijloacelor artistice.

 

Ideea poetica si mijloacele artistice. Schemă:

In poezia lui.. intitulata... se abordeaza tema... prin intermediul motivelor literare ...

 Aceasta idee se regaseste in text  prin intermediul mijloacelor  artistice: figuri de stil si imagini artistice

 Apar astfel (exemple figuri de stil si imgaini artistice)

 

 

Exemple de subiecte în care apare ideea poetică și mijloacele artistice:

  • poezie
  • fragment extras dintr-un roman
  • fragment extras dintr-o operă dramatică

 

PLAN

 

I. Introducere
   - tema poeziei (despre ce este vorba în poezie)

In poezia lui.. intitulata... se abordeaza tema... prin intermediul motivelor literare ...

Poezia lui ... este o poezie de dragoste. Poetul se imaginează în ipostaza...

II. Cuprins
   - plasarea strofei a doua în contextul poeziei (legătura cu prima strofă)
   - comentarea strofei a doua:

  • CE spune autorul? (universul imaginar);
  • CUM spune autorul? (mijloace de expresivitate artistică: figuri de stil etc.) 
  • DE CE spune autorul? (semnificaţii, cauze, efecte artistice)

Strofa I surprinde momentul...


Strofa a II-a descrie spaţiul...

Versurile 3 şi 4 ale strofei a doua aduc, în plus, o stare de... Este folosită, în acest scop, o combinaţie măistră de figuri de stil...

În sfârşit, ultimul vers al strofei a doua face legătura cu...

/sau

Aceasta idee se regaseste in text  prin intermediul mijloacelor  artistice: figuri de stil si imagini artistice

Apar astfel (exemple figuri de stil si imagini artistice)

III. Încheiere
   - concluzie: rolul strofei a doua în ansamblul poeziei.

Prin urmare...
Acesta este mesajul poeziei, în care strofa a doua...

 

3 Pași simpli în rezolvarea subiectului II

 

 Pas 1: identifică curentul literar (romantismul, simbolismul, realismul, modernismul, neomodernismul (trebuie să cunoști minim câteva trasaturi de baza a fiecarui curent literar)

Pas 2: să analizezi fragmentul, fie ca este vorba de poezie  sau proza tinand cont de curentul literar

 Pas 3: Caracterizarea unui personaj, ideea poetica și mijloacele artistice, de evidențiat trăsăturile genului dramatic, să prezinți indicațiile scenice, sau rolul dascaliilor, sa analizezi poezia tinand cont de timpurile verbale.

Ideea poetica este mesajul central cu ceea ce rămâi tu după ce citești poezia iar mijlocul artistic inseamnă ansamblul pe care poetul îl utilizează pentru a consolida ideea, tema, adica figurile de stil, imagini artistice, repetitii.

Pentru inceput trebuie sa identificăm tema, pentru ca ideea poetică este o particularitate a temei, avem tema iubirii și ideea poetică, de exemplu iubirea te poate face să te simți fericit etc.

 

 REZOLVĂRI

SUBIECTUL al II-lea 10 puncte
Comentează, în minim 50 de cuvinte, semnificațiile textului următor, evidențiind relația strânsă dintre ideile poetice și mijloacele artistice:
 

Eu urc spre culme... Mi-a rămas în urmă
Noroiul prins în putreda-i osândă,
Înfrigurata patimilor turmă,
Cu chiot lung de-ntrecere flămândă...

Eu urc... Acolo jos, în adâncime,
Aud viaţa ce-şi întinde hora;
E necurmatul cântec din vechime.
Îl ştiu... Mai bine n-o să-l ştie nime,
Căci am băut din cupa tuturora
Şi l-am plătit cu lacrimi şi cu rime...


Octavian Goga, Din larg

 

Răspunsurile pot fi organizate în 3 pași simpli:
 
   Poezia lui Octavian Goga are în centru tema trecerii ireversibile a timpului. (pas 1 identificarea temei)

Pas 2 După ce identificăm tema

putem spune si ipostaza in care se află eul liric:

de contemplator, de îndrăgostit; pe urmă privim per ansamblu poezia

 
 Această poezie impresionează prin forța lirismului, astfel că aceasta capătă un profund lirism subiectiv, iar textul dobândește caracter confesiv. Acest lucru este evidențiat prin folosirea pronumelor la persoana I („eu”, „mă”) și al verbelor de pers. I („știu”, „am băut”, „am plătit”). Eul liric își expune încercarea de a ieși din prezentul deprimant pentru a atinge eternitatea „urc spre culme”.
   Strofa a doua se bazează pe opoziția dintre atitudinea ascensională a eului liric și tentația de a pătrunde în zonele profunde ale ființei sale („Eu urc... Acolo jos, în adâncime / Aud viața ce-și întinde hora”).
Pas 3 Figuri de stil
Ca figuri de stil se remarcă personificarea, dar și metafora „necurmatul cântec din vechime” care face referire la inspirația transmisă de strămoși.
   Finalul strofei surprinde condiția artistului consumat prin jertfa cerută de propria creație „Şi l-am plătit cu lacrimi şi cu rime...”.
răspuns oferit prin amabilitatea
doamnei profesoare Teodora B., jud Bihor

!Atenție! Textul înclinat nu trebuie scris pe foaia de examen deoarece reprezintă explicații pentru voi

 

SUBIECTUL al II-lea 10 puncte

Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul de mai jos, evidenţiind relaţia dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 

Frate, o boală învinsă ţi se pare orice carte.
Dar cel ce ţi-a vorbit e în pământ.
E în apă. E în vânt.
Sau mai departe.

Cu foaia această închid porţile şi trag cheile.
Sunt undeva jos sau undeva sus.
Tu stinge-ţi lumânarea şi-ntreabă-te:
taina trăită unde s-a dus?

Ţi-a mai rămas în urechi vreun cuvânt?
De la basmul sângelui spus
întoarce-ţi sufletul către perete
şi lacrima către apus.

 Lucian Blaga, Încheiere

 

Posibil răspuns

Ideea poetica reprezinta mesajul central  identificat intr-o poezie. Mijloacele artistice inglobează totalitatea mecanismelor utilizate în consolidarea temei si a idei centrale. In opera lirica intitulata Încheiere de Lucian Blaga se identifică tema trecerii timpului si a morții.

Ipostaza eului liric in poezia “Încheiere” de Lucian Blaga este contemplatorul, nostalgicul. Eul liric, prin tipul unui monolog liric adresat se regăsește în ipostaza poetului care redactează ultima scriere înainte de marea trecere.

Setea metafizică, incapacitatea de a cunoaște transcendentul, întrebările retorice sunt motivele implicite (motiv implicit – motiv care se deduce și nu motiv evidențiat) ale poeziei. Eul liric se adresează prin apelativul frate, semn al fraternității creionate prin lecturarea cărților care au efecte curative asupra fiintei.

Prin metafora închid porțile și trag cheile se accentuează părăsirea planului terestru după finalizarea acestei foi care poate reprezenta destinul  poetului. De asemenea antiteza sus-jos, creioneaza incertitudinea cunoașterii absolutului, la nivel prozodic poezia este modernă, se observă  rimă internă, tehnica ingambamentului (ideea este transmisă pe rândul următor cu literă mică – continuă ideea primul rând), metafora insolită. (metafora menită să șocheze)

Sursa: youtube vox valachorum

 

SUBIECTUL al II-lea 10 puncte

Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul de mai jos, evidențiind relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice.

 

 „Clar de noapte parfumat

O grădină cu orizontul depărtat…

Şi în somn, pe banca veche, cugetări se contrazic.

Greierul zimţează noaptea, cu nimic.

 

Cum te-am aşteptat…

Totul a trecut –

Luna pare, în oftat,

Un continent cunoscut.”

 

Aici e frumos aranjat

Orice fir;

Veacurile-au stat

Un oraş, pe vale, – Suvenir.”

 

(George Bacovia, „Nocturnă”)

Notă

Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare-1 punct; logica înlănțuirii ideilor-1 punct; ortografia-1 punct; punctuația -1punct).

În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.

 

RĂSPUNS POSIBIL

Poezia este alcătuită din patru catrene cu măsură variabilă, fiind prezent un plan exterior sugerat de tabloul nocturn şi unul interior al eului liric, simbolizat prin stările de nevroză, iritare psihică, dezorientare.

Incipitul poeziei îl constituie sinestezia definită prin îmbinarea vizualului cu olfactivul, în versul „Clar de noapte parfumat” şi cu auditivul ultimului vers, care are valenţă ironică, de minimalizare a existenţei: „Greierul zimţează noaptea, cu nimic.”

Personificarea lunii oftează odată cu sinele liric, simbolizând deznădejdea intensă/ anxietatea ce pare statornicită în sufletul său tulburat. Versul „Cum te-am aşteptat…” sugerează subtil o dorinţă ardentă, abia stăpânită, de a-şi întâlni iubita ori de a-şi împlini un vis, o aspiraţie. Dezamăgirea neîmplinirii îl copleşeşte, pentru că „Totul a trecut -”, s-a sfârşit, senzaţie cunoscută deja, trăită de prea multe ori: „Un continent cunoscut.”

Deicticul (care întărește sensul – n.n.) „aici” poate simboliza propriul suflet, propria viaţă ori iubirea pierdută, un spaţiu interior riguros şi „frumos aranjat”, sugerat de un „oraş pe vale”, devenit doar amintire. Timpul nu mai are valoare, a încremenit – „Veacurile-au stat” -, păstrând neşterse amintirile dragi: „Suvenir”.

Lirismul obiectiv se defineşte prin mărcile lexico-gramaticale reprezentate de puţinele verbe la persoana a III-a („se contrazic”, „zimţează”, „a trecut”, „au stat”) și lirismul subiectiv, prin unica adresare direct – verbul şi pronumele la persoana a II-a singular „te-am aşteptat”.

Expresivitatea este susţinută de puţinele verbe la prezentul gnomic – „se contrazic”, „zimţează”, „pare”, iar cele la perfectul compus – „te-am aşteptat…”, „a trecut”, „au stat” – amplifică stările deprimante, de angoasă şi spleen ale eului liric.

Prozodia poeziei „Nocturnă” constituie un alt considerent modern, prin măsura variabilă a versurilor, de la 3 la 15 silabe. În prima şi ultima strofă rima împerecheată se armonizează cu cea încrucişată din strofele a doua şi a treia.

Sursa: mariana-badea.ro

 

 


 Comentează,  ultima strofă a textului dat, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice.

Poetizează luna
Fereastra ta iubită –
Prin tainicile umbre
Te-aştept ca şi-n trecut, –
Cu plânsul meu pe coarde,
La ora tăinuită, –
Şi care, poate-odată,
Prin lume ţi-a plăcut.

Poetizează luna
Grădina de parfume, –
Prozaicile hoarde
De-acuma au tăcut ...
Prin tainicile umbre,
Străin ca-ntotdeauna, –
Cu plânsul meu pe coarde,
Te-aştept ca şi-n trecut.

George Bacovia, Serenada

Eul liric se simte rupt de sine intr-o lume rece fara aspiratii si isi defuleaza pulsiunile prin lacrimile insotite de cantul monoton al coardelor, luna element romantic prin excelenta nu mai are rol protector, vegheator, apotropaic ci doar sugereaza frumusetea unui peisaj ”Poetizează luna /Grădina de parfume, – “,loc sacru, gradina este locul unde eul liric isi petrece serile asteptandu-si iubita, prin expresia ”Te-aştept ca şi-n trecut.” Se provoaca o anumita ciclicitate a evenimentelor afective apocrife, ideea de tristete este accentuata prin motivul plansului si al tacerii, eul liric este prezent prin marcile subiectivitatii iar din punct de vedere tehnic foloseste rima variata, sinestezii, figuri de stil.

 

 

SUBIECTUL al II-lea 10 puncte

Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul de mai jos, evidențiind relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice.

„Clar de noapte parfumat

O grădină cu orizontul depărtat…

Şi în somn, pe banca veche, cugetări se contrazic.

Greierul zimţează noaptea, cu nimic.

 

Cum te-am aşteptat…

Totul a trecut –

Luna pare, în oftat,

Un continent cunoscut.”

 

Aici e frumos aranjat

Orice fir;

Veacurile-au stat

Un oraş, pe vale, – Suvenir.”

George Bacovia, Nocturnă

 

Notă

Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare-1 punct; logica înlănțuirii ideilor-1 punct; ortografia-1 punct; punctuația -1punct).

În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.

 

RĂSPUNS POSIBIL 

Poezia este alcătuită din patru catrene cu măsură variabilă, fiind prezent un plan exterior sugerat de tabloul nocturn şi unul interior al eului liric, simbolizat prin stările de nevroză, iritare psihică, dezorientare.

Incipitul poeziei îl constituie sinestezia definită prin îmbinarea vizualului cu olfactivul, în versul „Clar de noapte parfumat” şi cu auditivul ultimului vers, care are valenţă ironică, de minimalizare a existenţei: „Greierul zimţează noaptea, cu nimic.”

Personificarea lunii oftează odată cu sinele liric, simbolizând deznădejdea intensă/ anxietatea ce pare statornicită în sufletul său tulburat. Versul „Cum te-am aşteptat…” sugerează subtil o dorinţă ardentă, abia stăpânită, de a-şi întâlni iubita ori de a-şi împlini un vis, o aspiraţie. Dezamăgirea neîmplinirii îl copleşeşte, pentru că „Totul a trecut -”, s-a sfârşit, senzaţie cunoscută deja, trăită de prea multe ori: „Un continent cunoscut.”

Deicticul (care întărește sensul – n.n.) „aici” poate simboliza propriul suflet, propria viaţă ori iubirea pierdută, un spaţiu interior riguros şi „frumos aranjat”, sugerat de un „oraş pe vale”, devenit doar amintire. Timpul nu mai are valoare, a încremenit – „Veacurile-au stat” -, păstrând neşterse amintirile dragi: „Suvenir”.

Lirismul obiectiv se defineşte prin mărcile lexico-gramaticale reprezentate de puţinele verbe la persoana a III-a („se contrazic”, „zimţează”, „a trecut”, „au stat”) și lirismul subiectiv, prin unica adresare direct – verbul şi pronumele la persoana a II-a singular „te-am aşteptat”.

Expresivitatea este susţinută de puţinele verbe la prezentul gnomic – „se contrazic”, „zimţează”, „pare”, iar cele la perfectul compus – „te-am aşteptat…”, „a trecut”, „au stat” – amplifică stările deprimante, de angoasă şi spleen ale eului liric.

Prozodia poeziei „Nocturnă” constituie un alt considerent modern, prin măsura variabilă a versurilor, de la 3 la 15 silabe. În prima şi ultima strofă rima împerecheată se armonizează cu cea încrucişată din strofele a doua şi a treia.

 

SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)

Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul de mai jos, evidenţiind relaţia dintre ideea poetică şi mijloacele artistice.

Vorbele noastre ne-au minţit.
Au spus prea mult, pierdut li-e înţelesul
şi tremurul ecoului lor stins e.
Am vrut ce nu ne sta-n puteri:
o poartă care nu ni s-a deschis,
lumea din gând de care n-am fost vrednici.
Avânt răpus ca o privire de-ntuneric, –
taină rămasă-n trup ca-ntr-un sicriu, –
poate aşa a fost să fie:
pe dezbinate drumuri doi străini
cu vina lor, respinşi de paradis,
purtând căinţi pe urma unui vis.

Ion Vinea, Variantă

 

 

 

Notă

Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct).

În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

Propunere de rezolvare

Versurile lui Ion Vinea aparțin unui text liric, a cărui temă este iubirea. Eul liric se află într-o ipostază meditativă, reflectând cu amărăciune la destinul trist al propriei iubiri, destrămată din motive nespuse. El constată că idealurile lui și ale iubitei sale nu s-au putut împlini, că ei doi nu au avut suficientă putere să-și ducă planurile la îndeplinire. Aceste idei poetice, însoțite de sentimente de tristețe și de regret sunt redate prin mijloace artistice moderne, în special prin metafore ample (unele încorporând comparații) ale eșecului cum ar fi „o poartă care nu ni s-a deschis”, „avânt răpus ca o privire de-ntuneric” sau „taină rămasă-n trup ca-ntr-un sicriu”.  Drama despărțirii și a iluziilor sfărâmate este sugestiv redată în metafora dezvoltată din ultimele trei versuri. Prozodia este, la rândul ei, modernă, nesupusă constrângerilor ritmice și de rimă: măsura versurilor este inegală, ritmul și rima lipsesc. Monologul liric curge așadar firesc, urmând doar ritmul interior al sufletului poetului.

Sursa: meditatiilaromana.ro

 

SUBIECTUL al II-lea

Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul de mai jos, evidențiind relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice.

 Desi pe cer e-aceeasi luna-
Dar unde e cea de-altadata
Minciuna vietei ce mă-mbata-
E azi o altfel de minciuna.

Ca si atunci, duios rasuna
Cavale-n noaptea instelata,
Si-n cer zambeste-aceeasi luna-
Dar unde e cea de-altadata?

A ei lumina argintata
Cu roze albe mă-ncununa,
Si canta tot pe vechea struna,
Dar pentru mine e schimbata,
Desi pe cer e-aceeasi luna.

Alexandru Macedonski, Rondelul lunei

 

Răspuns:

Poezia Rondelul lunei de Alexandru Macedonski impresionează prin forța lirismului, care sustine tema timpului ireversibil. Astfel, textul dobandeste caracter confesiv, prin intermediul pronumelor de persoana I mă (-ncunună), mine, eul expunandu-și direct regretul generat de conștientizarea condiției efemere. Schimbarea descrisă nu este percepută în planul fizic, ci in cel interior, sufletesc, fapt pus în prim-plan prin termeni din câmpul lexical al transformari schimbata, vechea struna. La nivel stilistic, mesajul este susţinut de procedee sugestive, pre epitetele cromatice argintată şi albe, ce creează imagini vizuale prin care autorul face trimitere la lumina selenară.

Epitetul in inversiune duios răsună creează o imagine auditivă sugestivă prin intermediul căreia autorul evidențiază paralelismul intre planul trecutului, redat prin adverbul atunci şi cel al prezentului, sugerat de verbul la indicativ prezent rasuna etc. Interogaţia retorică Dar unde e cea de-altădată? dă glas sentimentului de melancolie a eului poetic, acesta fiind sfâşiat intre ipostaza oferită de trecut și cea a prezentului. Tema timpului se evidentiaza pe motive literare precum luna, element cosmic ce nu este supus schimbării, aşa cum este fiinta umană etc. La nivel prozodic, se remarcă versurile cu măsură de 8-9 silabe, rima încrucişată și ritmul iambic, ce conferă textului a muzicalitate uşor elegiacă.

Sursa: Ed. Booklet

SUBIECTUL al II-lea

Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul de mai jos, evidențiind relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice.

Cenusa visarilor noastre
Se cerne gramezi peste noi,
Precum se coboara pe glastre,
Atinse, petalele-albastre,
De-o giza cazuta de sus printre foi.

Se scutura vintul si geme.
Pamintul e una cu cerul,
Orasele-s bulgari si gheme,
Ghitare adinci de blesteme.
Si aerul - rece ca fierul.

Pamintul e-o moara desarta
Cu larve cersind adapost.
Miscindu-se-n pulberea moarta,
Ce-n haos mereu se desarta:
Tarina visarii ce-a fost.

Tudor Arghezi, Cenusa visarilor

Răspuns oferit de eleva Negrușeri Domnica, Liceul Tehnologic ''Ștefan cel Mare'' Cajvana, Suceava:

Poezia ''Cenușa visărilor'' de Tudor Arghezi abordează tema deșertaciunii. Titlul se află în strânsă legătură cu conținutul poeziei; cenușa simbolizând finalitatea iar visările, propriile speranțe. Motivele literare care conturează această temă sunt: "visări", "vânt", "cenușa".
Mijloacele artistice utilizate constau în figuri de stil precum comparația pământul e una cu cerul care face referire la complementarea celor două mari elemente ale lumii. Imagini artistice auditive precum "se scutură vântul și geme" care relevă suferința.
Așadar, ideea poetică se află în strânsă legătură cu mijloacele artistice încât autorul își exprimă suferința cu ajutorul acestora.

 

MODELE DE SUBIECTE EXTRASE ÎN ANII TRECUȚI

 

subII-romana-uman-simulare_2018

subiectul II, profil real, simulare 2019 

subII-romana-real-ses-aug-2019

 profil real, subiect extras sesiunea august-septembrie 2019

 

 

subII-romana-uman-simulare2018

  

 ♥ Vă rugam să distribuiți pentru ca aceste lecții să ajungă la cat mai mulți elevi! ♥

 

Vezi și:

 Subiectul al II-lea. Tot ce trebuie sa stii / scri la Subiectul al II-lea din cadrul probei scrise la limba si literatura romana a examenului de bacalaureat 

 Relatia dintre ideea poetica si mijloacele artistice 

 Imagini Artistice. Imaginile artistice dintr-un text la prima vedere 

Alte Lectii din romana