Ideea poetică reprezintă ideea în jurul căreia este realizată poezia/ strofa, la ce anume se referă poetul în strofa respectivă. Ideea poetică cuprinde subiectul poeziei, ce anume dorește să transmită poetul
SUBIECTUL al II-lea Exemplu de subiect:
| Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul de mai jos, evidențiind relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice. |
SUBIECTE BACALAUREAT - Subiectul al II-lea - relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice:
Test 02 de antrenament, bacalauret 2021
Test 06, teste de antrenament, bacalaureat 2021
Test 09, teste de antrenament, bacalaureat 2021
Test 10, teste de antrenament, bacalaureat 2021
Test 12, teste de antrenament, bacalaureat 2021
model 2020
Ideea poetica si mijloacele artistice
În primul rând să înțelegem conceptele, ce este o idee poetica? Conform dicționarului limbii romane ideea este: 1. Orice formă a cunoașterii logice Si: concept, noțiune. 2. Principiu, teză cuprinzătoare, teză fundamentală, concepție, gândire, fel de a vedea. ♦ Opinie, părere, gând, convingere, judecată. 3. Concepție de bază care determină conținutul unei opere literare, artistice sau științifice; deci ideea poetică înseamnă ce anume (o opinie, părere, un gând, o convingere) transmite poetul prin acel text.
Ce inseamna mijloace artistice? În momentul în care transmiți un mesaj ai nevoie de un mod pentru a transmite mesajul, mijloacele artistice se referă la cum și prin ce anume transmite poetul ideea, mijloacele artistice cuprind totalitatea elementelor ce ar putea accentua starea, de a infrumuseta, de a da o nota aparte poeziei precum: figurile de stil, imaginile artistice (auditive, vizuale, olfactive, cromatice etc).
Schemă de răspuns: "Ideea textului este reprezentată de / constă în/ ... şi acest fapt exprimat cu ajutorul/prin ajutorul ... , ceea ce redă ..."
Șablon/ schemă de rezolvare:
Relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice
Poezia...scrisă de...este un text liric în care se exprimă, în mod direct, idei/sentimente de...în legătură cu/generate de...Tema poeziei este...(natura/iubirea împlinită/neîmplinită, timpul, trecutul, trecerea timpului, creația etc.) așa cum reiese din prezența motivelor.../elementelor din câmpul lexical al...
Discursul liric este unul confesiv (dacă identificăm verbe/pronume de persoana I-exemple)/adresat (dacă identificăm verbe/pronume de persoana a II-a-exemple), obiectiv (dacă nu apar mărcile anterioare, persoana I/a II-a), eul liric transmițând...Sentimentele care se degajă din text sunt de...(nostalgie, regret, melancolie, veselie, exuberanță, euforie, admirație, revoltă, neliniște, detașare etc.), eul liric aflându-se în ipostaza ...(meditativului, nostalgicului, romanticului, îndrăgostitului, observatorului, martorului) așa cum reiese din versurile... .
Textul poetic este dominat de expresivitate, aceasta realizându-se prin intermediul figurilor de stil și a imaginilor artistice. Astfel, prin intermediul epitetului/personificării/...(exemple) se sugerează/se face trimitere la/este conturată...(fiecare figură de stil trebuie comentată). De asemenea, imaginile artistice: auditive.../vizuale...indică/semnifică/exprimă...
Întregul mesaj poetic, cu ajutorul mijloacelor artistice, are capacitatea de a exprima încărcătură afectivă/... .
Scurta recapitulare... idee poetica: ce transmite - mijloace artistice: cum o transmite.
- Vezi și: Conectori folositi in Argumentare
Pentru început
Citește cu atenție poezia - înțelege ce anume dorește autorul sa exprime (gânduri, idei, trăiri).
Identifici tema poeziei (trecerea ireversibila a timpului etc). Vezi care e atmosfera generala (liniște, zbucium etc), sentimentele (de bucurie, tristețe, etc) pe care vrea sa le transmită eul liric. După ce ai realizat cele menționate mai sus, vei descoperi ideea poetica. Ea nu e una universala la fiecare creație lirica, fiecare persoană înțelegând relativ diferit mesajul. După ce ai identificat ideea centrală, identifici mijloacele artistice (figuri de stil: personificarea, comparația, epitetul, metafora etc și imagini artistice: vizuale, dinamice, olfactive etc). Apoi, comentezi strofa realizand o paralela intre ideea principala și mijloacele artistice care sporesc expresivitatea poeziei.
Mijloacele artistice sunt figurile de stil și imaginile artistice.
Ideea poetica reprezinta ideea in jurul caruia este realizata poezia/strofa, la ce anume se refera poetul in strofa respectiva.
Legatura dintre cele doua este urmatoarea = ideile poetice sunt exprimate prin intermediul mijloacelor artistice.
|
Ideea poetica si mijloacele artistice. Schemă: In poezia lui.. intitulata... se abordeaza tema... prin intermediul motivelor literare ... Aceasta idee se regaseste in text prin intermediul mijloacelor artistice: figuri de stil si imagini artistice Apar astfel (exemple figuri de stil si imgaini artistice) |
Exemple de subiecte în care apare ideea poetică și mijloacele artistice:
- poezie
- fragment extras dintr-un roman
- fragment extras dintr-o operă dramatică
|
PLAN |
|
|
I. Introducere In poezia lui.. intitulata... se abordeaza tema... prin intermediul motivelor literare ... |
Poezia lui ... este o poezie de dragoste. Poetul se imaginează în ipostaza... |
|
II. Cuprins
|
Strofa I surprinde momentul... /sau Aceasta idee se regaseste in text prin intermediul mijloacelor artistice: figuri de stil si imagini artistice Apar astfel (exemple figuri de stil si imagini artistice) |
|
III. Încheiere |
Prin urmare... |
3 Pași simpli în rezolvarea subiectului II
Pas 1: identifică curentul literar (romantismul, simbolismul, realismul, modernismul, neomodernismul (trebuie să cunoști minim câteva trasaturi de baza a fiecarui curent literar)
Pas 2: să analizezi fragmentul, fie ca este vorba de poezie sau proza tinand cont de curentul literar
Pas 3: Caracterizarea unui personaj, ideea poetica și mijloacele artistice, de evidențiat trăsăturile genului dramatic, să prezinți indicațiile scenice, sau rolul dascaliilor, sa analizezi poezia tinand cont de timpurile verbale.
Ideea poetica este mesajul central cu ceea ce rămâi tu după ce citești poezia iar mijlocul artistic inseamnă ansamblul pe care poetul îl utilizează pentru a consolida ideea, tema, adica figurile de stil, imagini artistice, repetitii.
Pentru inceput trebuie sa identificăm tema, pentru ca ideea poetică este o particularitate a temei, avem tema iubirii și ideea poetică, de exemplu iubirea te poate face să te simți fericit etc.
REZOLVĂRI
Comentează, în minim 50 de cuvinte, semnificațiile textului următor, evidențiind relația strânsă dintre ideile poetice și mijloacele artistice:
|
Eu urc spre culme... Mi-a rămas în urmă Eu urc... Acolo jos, în adâncime,
|
|
Pas 2 După ce identificăm tema putem spune si ipostaza in care se află eul liric: de contemplator, de îndrăgostit; pe urmă privim per ansamblu poezia |
Strofa a doua se bazează pe opoziția dintre atitudinea ascensională a eului liric și tentația de a pătrunde în zonele profunde ale ființei sale („Eu urc... Acolo jos, în adâncime / Aud viața ce-și întinde hora”).
| Pas 3 Figuri de stil |
Finalul strofei surprinde condiția artistului consumat prin jertfa cerută de propria creație „Şi l-am plătit cu lacrimi şi cu rime...”.
!Atenție! Textul înclinat nu trebuie scris pe foaia de examen deoarece reprezintă explicații pentru voi
SUBIECTUL al II-lea 10 puncte
Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul de mai jos, evidenţiind relaţia dintre ideea poetică şi mijloacele artistice.
|
Frate, o boală învinsă ţi se pare orice carte. Cu foaia această închid porţile şi trag cheile. Ţi-a mai rămas în urechi vreun cuvânt? Lucian Blaga, Încheiere |
Posibil răspuns
Ideea poetica reprezinta mesajul central identificat intr-o poezie. Mijloacele artistice inglobează totalitatea mecanismelor utilizate în consolidarea temei si a idei centrale. In opera lirica intitulata Încheiere de Lucian Blaga se identifică tema trecerii timpului si a morții.
Ipostaza eului liric in poezia “Încheiere” de Lucian Blaga este contemplatorul, nostalgicul. Eul liric, prin tipul unui monolog liric adresat se regăsește în ipostaza poetului care redactează ultima scriere înainte de marea trecere.
Setea metafizică, incapacitatea de a cunoaște transcendentul, întrebările retorice sunt motivele implicite (motiv implicit – motiv care se deduce și nu motiv evidențiat) ale poeziei. Eul liric se adresează prin apelativul frate, semn al fraternității creionate prin lecturarea cărților care au efecte curative asupra fiintei.
Prin metafora închid porțile și trag cheile se accentuează părăsirea planului terestru după finalizarea acestei foi care poate reprezenta destinul poetului. De asemenea antiteza sus-jos, creioneaza incertitudinea cunoașterii absolutului, la nivel prozodic poezia este modernă, se observă rimă internă, tehnica ingambamentului (ideea este transmisă pe rândul următor cu literă mică – continuă ideea primul rând), metafora insolită. (metafora menită să șocheze)
SUBIECTUL al II-lea 10 puncte
Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul de mai jos, evidențiind relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice.
|
„Clar de noapte parfumat O grădină cu orizontul depărtat… Şi în somn, pe banca veche, cugetări se contrazic. Greierul zimţează noaptea, cu nimic.
Cum te-am aşteptat… Totul a trecut – Luna pare, în oftat, Un continent cunoscut.”
Aici e frumos aranjat Orice fir; Veacurile-au stat Un oraş, pe vale, – Suvenir.”
(George Bacovia, „Nocturnă”) |
Notă
Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare-1 punct; logica înlănțuirii ideilor-1 punct; ortografia-1 punct; punctuația -1punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.
RĂSPUNS POSIBIL
Poezia este alcătuită din patru catrene cu măsură variabilă, fiind prezent un plan exterior sugerat de tabloul nocturn şi unul interior al eului liric, simbolizat prin stările de nevroză, iritare psihică, dezorientare.
Incipitul poeziei îl constituie sinestezia definită prin îmbinarea vizualului cu olfactivul, în versul „Clar de noapte parfumat” şi cu auditivul ultimului vers, care are valenţă ironică, de minimalizare a existenţei: „Greierul zimţează noaptea, cu nimic.”
Personificarea lunii oftează odată cu sinele liric, simbolizând deznădejdea intensă/ anxietatea ce pare statornicită în sufletul său tulburat. Versul „Cum te-am aşteptat…” sugerează subtil o dorinţă ardentă, abia stăpânită, de a-şi întâlni iubita ori de a-şi împlini un vis, o aspiraţie. Dezamăgirea neîmplinirii îl copleşeşte, pentru că „Totul a trecut -”, s-a sfârşit, senzaţie cunoscută deja, trăită de prea multe ori: „Un continent cunoscut.”
Deicticul (care întărește sensul – n.n.) „aici” poate simboliza propriul suflet, propria viaţă ori iubirea pierdută, un spaţiu interior riguros şi „frumos aranjat”, sugerat de un „oraş pe vale”, devenit doar amintire. Timpul nu mai are valoare, a încremenit – „Veacurile-au stat” -, păstrând neşterse amintirile dragi: „Suvenir”.
Lirismul obiectiv se defineşte prin mărcile lexico-gramaticale reprezentate de puţinele verbe la persoana a III-a („se contrazic”, „zimţează”, „a trecut”, „au stat”) și lirismul subiectiv, prin unica adresare direct – verbul şi pronumele la persoana a II-a singular „te-am aşteptat”.
Expresivitatea este susţinută de puţinele verbe la prezentul gnomic – „se contrazic”, „zimţează”, „pare”, iar cele la perfectul compus – „te-am aşteptat…”, „a trecut”, „au stat” – amplifică stările deprimante, de angoasă şi spleen ale eului liric.
Prozodia poeziei „Nocturnă” constituie un alt considerent modern, prin măsura variabilă a versurilor, de la 3 la 15 silabe. În prima şi ultima strofă rima împerecheată se armonizează cu cea încrucişată din strofele a doua şi a treia.
Comentează, ultima strofă a textului dat, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice.
|
Poetizează luna Poetizează luna George Bacovia, Serenada |
Eul liric se simte rupt de sine intr-o lume rece fara aspiratii si isi defuleaza pulsiunile prin lacrimile insotite de cantul monoton al coardelor, luna element romantic prin excelenta nu mai are rol protector, vegheator, apotropaic ci doar sugereaza frumusetea unui peisaj ”Poetizează luna /Grădina de parfume, – “,loc sacru, gradina este locul unde eul liric isi petrece serile asteptandu-si iubita, prin expresia ”Te-aştept ca şi-n trecut.” Se provoaca o anumita ciclicitate a evenimentelor afective apocrife, ideea de tristete este accentuata prin motivul plansului si al tacerii, eul liric este prezent prin marcile subiectivitatii iar din punct de vedere tehnic foloseste rima variata, sinestezii, figuri de stil.
SUBIECTUL al II-lea 10 puncte
Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul de mai jos, evidențiind relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice.
|
„Clar de noapte parfumat O grădină cu orizontul depărtat… Şi în somn, pe banca veche, cugetări se contrazic. Greierul zimţează noaptea, cu nimic.
Cum te-am aşteptat… Totul a trecut – Luna pare, în oftat, Un continent cunoscut.”
Aici e frumos aranjat Orice fir; Veacurile-au stat Un oraş, pe vale, – Suvenir.” George Bacovia, Nocturnă |
Notă
Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare-1 punct; logica înlănțuirii ideilor-1 punct; ortografia-1 punct; punctuația -1punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.
RĂSPUNS POSIBIL
Poezia este alcătuită din patru catrene cu măsură variabilă, fiind prezent un plan exterior sugerat de tabloul nocturn şi unul interior al eului liric, simbolizat prin stările de nevroză, iritare psihică, dezorientare.
Incipitul poeziei îl constituie sinestezia definită prin îmbinarea vizualului cu olfactivul, în versul „Clar de noapte parfumat” şi cu auditivul ultimului vers, care are valenţă ironică, de minimalizare a existenţei: „Greierul zimţează noaptea, cu nimic.”
Personificarea lunii oftează odată cu sinele liric, simbolizând deznădejdea intensă/ anxietatea ce pare statornicită în sufletul său tulburat. Versul „Cum te-am aşteptat…” sugerează subtil o dorinţă ardentă, abia stăpânită, de a-şi întâlni iubita ori de a-şi împlini un vis, o aspiraţie. Dezamăgirea neîmplinirii îl copleşeşte, pentru că „Totul a trecut -”, s-a sfârşit, senzaţie cunoscută deja, trăită de prea multe ori: „Un continent cunoscut.”
Deicticul (care întărește sensul – n.n.) „aici” poate simboliza propriul suflet, propria viaţă ori iubirea pierdută, un spaţiu interior riguros şi „frumos aranjat”, sugerat de un „oraş pe vale”, devenit doar amintire. Timpul nu mai are valoare, a încremenit – „Veacurile-au stat” -, păstrând neşterse amintirile dragi: „Suvenir”.
Lirismul obiectiv se defineşte prin mărcile lexico-gramaticale reprezentate de puţinele verbe la persoana a III-a („se contrazic”, „zimţează”, „a trecut”, „au stat”) și lirismul subiectiv, prin unica adresare direct – verbul şi pronumele la persoana a II-a singular „te-am aşteptat”.
Expresivitatea este susţinută de puţinele verbe la prezentul gnomic – „se contrazic”, „zimţează”, „pare”, iar cele la perfectul compus – „te-am aşteptat…”, „a trecut”, „au stat” – amplifică stările deprimante, de angoasă şi spleen ale eului liric.
Prozodia poeziei „Nocturnă” constituie un alt considerent modern, prin măsura variabilă a versurilor, de la 3 la 15 silabe. În prima şi ultima strofă rima împerecheată se armonizează cu cea încrucişată din strofele a doua şi a treia.
SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)
Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul de mai jos, evidenţiind relaţia dintre ideea poetică şi mijloacele artistice.
|
Vorbele noastre ne-au minţit. Ion Vinea, Variantă |
Notă
Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.
Propunere de rezolvare
Versurile lui Ion Vinea aparțin unui text liric, a cărui temă este iubirea. Eul liric se află într-o ipostază meditativă, reflectând cu amărăciune la destinul trist al propriei iubiri, destrămată din motive nespuse. El constată că idealurile lui și ale iubitei sale nu s-au putut împlini, că ei doi nu au avut suficientă putere să-și ducă planurile la îndeplinire. Aceste idei poetice, însoțite de sentimente de tristețe și de regret sunt redate prin mijloace artistice moderne, în special prin metafore ample (unele încorporând comparații) ale eșecului cum ar fi „o poartă care nu ni s-a deschis”, „avânt răpus ca o privire de-ntuneric” sau „taină rămasă-n trup ca-ntr-un sicriu”. Drama despărțirii și a iluziilor sfărâmate este sugestiv redată în metafora dezvoltată din ultimele trei versuri. Prozodia este, la rândul ei, modernă, nesupusă constrângerilor ritmice și de rimă: măsura versurilor este inegală, ritmul și rima lipsesc. Monologul liric curge așadar firesc, urmând doar ritmul interior al sufletului poetului.
SUBIECTUL al II-lea
Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul de mai jos, evidențiind relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice.
|
Desi pe cer e-aceeasi luna- Alexandru Macedonski, Rondelul lunei |
Răspuns:
Poezia Rondelul lunei de Alexandru Macedonski impresionează prin forța lirismului, care sustine tema timpului ireversibil. Astfel, textul dobandeste caracter confesiv, prin intermediul pronumelor de persoana I mă (-ncunună), mine, eul expunandu-și direct regretul generat de conștientizarea condiției efemere. Schimbarea descrisă nu este percepută în planul fizic, ci in cel interior, sufletesc, fapt pus în prim-plan prin termeni din câmpul lexical al transformari schimbata, vechea struna. La nivel stilistic, mesajul este susţinut de procedee sugestive, pre epitetele cromatice argintată şi albe, ce creează imagini vizuale prin care autorul face trimitere la lumina selenară.
Epitetul in inversiune duios răsună creează o imagine auditivă sugestivă prin intermediul căreia autorul evidențiază paralelismul intre planul trecutului, redat prin adverbul atunci şi cel al prezentului, sugerat de verbul la indicativ prezent rasuna etc. Interogaţia retorică Dar unde e cea de-altădată? dă glas sentimentului de melancolie a eului poetic, acesta fiind sfâşiat intre ipostaza oferită de trecut și cea a prezentului. Tema timpului se evidentiaza pe motive literare precum luna, element cosmic ce nu este supus schimbării, aşa cum este fiinta umană etc. La nivel prozodic, se remarcă versurile cu măsură de 8-9 silabe, rima încrucişată și ritmul iambic, ce conferă textului a muzicalitate uşor elegiacă.
Sursa: Ed. Booklet
SUBIECTUL al II-lea
Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul de mai jos, evidențiind relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice.
|
Cenusa visarilor noastre Se scutura vintul si geme. Pamintul e-o moara desarta Tudor Arghezi, Cenusa visarilor |
Răspuns oferit de eleva Negrușeri Domnica, Liceul Tehnologic ''Ștefan cel Mare'' Cajvana, Suceava:
Poezia ''Cenușa visărilor'' de Tudor Arghezi abordează tema deșertaciunii. Titlul se află în strânsă legătură cu conținutul poeziei; cenușa simbolizând finalitatea iar visările, propriile speranțe. Motivele literare care conturează această temă sunt: "visări", "vânt", "cenușa".
Mijloacele artistice utilizate constau în figuri de stil precum comparația pământul e una cu cerul care face referire la complementarea celor două mari elemente ale lumii. Imagini artistice auditive precum "se scutură vântul și geme" care relevă suferința.
Așadar, ideea poetică se află în strânsă legătură cu mijloacele artistice încât autorul își exprimă suferința cu ajutorul acestora.
MODELE DE SUBIECTE EXTRASE ÎN ANII TRECUȚI
subiectul II, profil real, simulare 2019
profil real, subiect extras sesiunea august-septembrie 2019
♥ Vă rugam să distribuiți pentru ca aceste lecții să ajute cat mai mulți elevi! ♥
Vezi și:
Relatia dintre ideea poetica si mijloacele artistice
Imagini Artistice. Imaginile artistice dintr-un text la prima vedere
