BACALAUREAT 2007
VARIANTE REZOLVATE LA GEOGRAFIE
GEOGRAFIA ROMÂNIEI
*(Așteptați până încarca tot! Poate dura câteva minute. Pentru a cauta o variantă anume folosiți tasta Crtl+F )
VARIANTA 1
Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect),
astfel:
1.d; 2. c; 3. d; 4. d; 5. a; 6. d; 7. d; 8b; 9. d; 10. b.
II. Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru flecare element
solicitat), astfel:
1. influente submediteraneene 2.14-Bistrita, 16-Siret, 19-Mures,
20-Somesul Mic. 3. 9-Bistrita, 11-
Botosani, 12-Zalau 4. Bucuresti 5. locomotive, autoturisme
III. Se acorda 12 puncte din care:
a. 4 p pentru doua deosebiri între clima A (Carpatii Curburii) si
clima D (Subcarpatii
Moldovei) (câte 2 p pentru flecare deosebire enuntata corect):
etaj climatic: în unitatea A
montan, iar în unitatea D de dealuri înalte; temperatura medie
anuala: în unitatea A între 0-6°C iar în unitatea D între 6 si 8°C;
precipitatii medii anuale: în unitatea A 700-1000 mm/
an, iar în unitatea D între 500-700 mm/an.
b. 4 p pentru doua deosebiri între relieful A (Carpatii Curburii)
si relieful D (Subcarpatii
| Moldovei) (câte 2p pentru flecare deosebire enuntata corect):
altitudinea maxima a reliefului
A este de 1954 m, iar cea maxima din D este de 911 m; relieful
unitatii A este format din | doua
siruri montane cu înaltimi diferite iar cel din D este format din
doua siruri de depresiuni si doua
siruri de dealuri.
c. 4 p pentru doua deosebiri între clima F (Sectorul Olt - Arges)
si clima J (Câmpia de
Vest la N de Mures) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata
corect): influentele climatice:
in unitatea marcata cu F influente de tranzitie, iar în cea
marcata cu J influente oceanice;
precipitatii medii anuale: în unitatea J valori de peste 650 mm/an
iar în unitatea F între
500-600 mm/an.
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor
elemente, referitoare la unitatea
notata cu C (Podisul Dobrogei de Nord):
a) - s-a format in orogeneza caledoniana (Podisul Casimcei) si
respectiv hercinica
(Muntii Macinului)
- este alcatuit din roci variate: sisturi verzi, granite, calcare,
pietrisuri, nisipuri
- este alcatuit din podisuri de altitudine medie de 300 m
fragmentate de vai largi
- altitudinea maxima este de 467 m în Muntii Macinului, în vârful
Greci (Tutuiatu); - 3 p (câte 1 p
pentru fiecare caracteristica a reliefului);
b) Telita, Taita, Slava, Casimcea; - 1 p
c) zona stepei, zona padurilor; - 1 p
d) clasa molisoluri (soluri balane, cernoziomuri, soluri cenusii);
- 1 p
e) roci de constructii, terenuri arabile, resurse forestiere,
pietrisuri, nisipuri; - 3 p
f) Tulcea. - 1 p
b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente,
referitoare la unitatea notata cu B
(Carpatii Meridionali de la vest de Olt: Grupele Parâng si
Retezat- Gogeau): a) - s-au format în
orogeneza alpina, în urma cutarilor scoartei terestre;
- sunt foarte masivi si au înaltimi ce depasesc 2500 m (vf.
Parângul Mare 2519 m);
- se întâlnesc suprafete de nivelare întinse si etajate (Borascu,
Râu Ses, Gomovita);
- prezinta relief glaciar cu creste ascutite, circuri, vai
glaciare;
- prezinta si relief carstic cu variate forme: chei, pesteri;
- 4 p (câte 1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului);
b)etajul climatic montan; - 1 p
c)Olt, Lotru, Jiu, Strei, Timis, Motru; - 1 p
d)lacuri glaciare (Bucura, Zanoaga), lacuri de acumulare antropica
(Vidra pe Lotru) - 2 p;
e)prabusiri, curgeri noroioase, avalanse; - 1 p
f)huila, hidroenergia. - 1 p
http://www.ebacalaureat.ro/
a. Habitatul de tip deltaic este un habitat restrictiv datorita
suprafetelor mari acoperite
de ape ce nu sunt propice dezvoltarii umane. Suprafata redusa a
grindurilor si gradul redus
al fertilitatii solurilor dar, mai ales, lipsa cailor de acces si
timpul foarte mare necesar
transportului duc la o densitate redusa a populatiei. - 4 p
b. România foloseste în prezent resurse energetice primare
(combustibili fosili) pentru
obtinerea energiei electrice. Partial se foloseste si hidroenergia
pe râuri si atomoenergia la
Cernavoda. Resursele alternative sunt energia solara, eoliana si
geotermala si sunt utilizate
doar simbolic în tara. Cauza neutilizarii o reprezinta costurile
ridicate ale centralelor necesare
sa capteze aceste energii. - 4 p
c. Densitatea medie a retelei hidrografice este de 0,49 km/km2.
Tara noastra dispune
de variate resurse de apa (râuri, lacuri, ape subterane, ape teritoriale
în Marea Neagra)
având un volum de 77,4 km3/ an. Râurile din România sunt afluentii
Dunarii, mai putin
râurile dobrogene care se varsa în limane si lagune. - 4 p
d. Marea variete a formelor de relief face ca pe teritoriul tarii
sa întâlnim toate tipurile
de roci: sedimentare, magmatice si metamorfice. Ele sunt utilizate
ca roci de constructii,
cum ar fi: din Carpati avem calcare, granite, marmura, travertin,
gresii; din zonele deluroase
si de câmpie se exploateaza pietrisurile si nisipurile. - 4 p
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a. septembrie, 85 m3/ s; - 2 p
b. aprilie si mai, 325 m3/ s; - 2 p
c. topirea zapezilor, precipitatii bogate de primavara; - 2 p
d. 240 m3/ s; - 2 p
e. februarie -170 m3/s; august -125 m3/ s; decembrie -120 m3/ s. -
2 p
f. 175m3/s.-2p
VARIANTA 2
I. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect),
astfel:
1.b; 2. c; 3. c; 4. a; 5. c; 6. a; 7. c; 8. b; 9. a; 10. d.
Total 20 puncte
II. Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element
solicitat), astfel:
1. Lacul Rosu. 2. 15-Buzau, 16-Somesul Mare, 19-Timis, 20-Jijia.
3. 4-Galati, 8-Râmnicu Vâlcea,
9-Târgu Mures, 12-Timisoara. 4. Sfântu Gheorghe.
Total 10 puncte
III. Se acorda 12 puncte din care:
a. 4 p pentru doua asemanari între clima E (Podisul Somesan) si
clima J (Dealurile
Silvaniei) (câte 2 p pentru fiecare asemanare enuntata corect):
etaj climatic: ambele unitati
se încadreaza în etajul climatic de dealuri; temperatura medie
anuala: în ambele unitati
avem 6-10°C; precipitatii medii anuale: 700 mm/an).
b. 4 p pentru doua deosebiri între relieful C (Subcarpatii
Moldovei) si relieful J (Dealurile
Silvaniei) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect):
altitudinea maxima a reliefului
J este de 651 m, iar cea maxima din C este de 911 m; relieful
unitatii C este format dintr-un
sir de depresiuni submontane închise de dealuri înalte
subcarpatice, iar unitatea J este o
zona deluroasa acoperita de sedimente neozoice care din loc în loc
domina cu maguri
vulcanice sau cristaline.
c. 4 p pentru doua deosebiri între clima B (Muntii Apuseni) si
clima F (Podisul Bârladului)
(câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influentele
climatice: în unitatea marcata
cu B influente oceanice, iar în cea marcata cu F influente de
ariditate; precipitatii medii
anuale: în unitatea B valori de peste 1000-1200 mm/an iar în
unitatea F de 500 mm/an.
http://www.ebacalaureat.ro/
Total 12 puncte
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor
elemente, referitoare la unitatea notata cu
D (Podisul Getic):
a) - s-a format prin acumulare de materiale piemontane
(pietrisuri, nisipuri, argile)
peste un fundament cristalin;
- este o unitate tipic piemontana, cu interfluvii a caror latime
creste de la nord spre
sud;
- relief înclinat pe directia nord-sud;
- altitudini cuprinse între 600 - 700 m în nord si 300 m în sud,
la limita cu Câmpia
Româna;
- vai longitudinale, însotite de lunci si terase, dezvoltate mai
ales în partea sudica a
unitatii;
- relief afectat de procese de eroziune si predispus la alunecari
de teren si fenomene
torentiale; - 3 p (câte 1 p pentru fiecare caracteristica a
reliefului);
b) temperatura medie anuala 8-10°C; precipitatii medii anuale
500-800 mm/ an; influente climatice
submediteraneene si de tranzitie - 3 p;
c) clasa argiluvisoluri (soluri brune argiloiluviale) - 1 p;
d) roci de constructii, petrol, lignit, gaze asociate, terenuri
arabile, resurse forestiere,
pietrisuri, nisipuri - 3 p.
Total 10 puncte
b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente,
referitoare la unitatea
notata cu I (Grupa Retezat - Godeanu):
a) - s-au format în orogeneza alpina, în urma cutarilor scoartei
terestre
- sunt foarte masivi si au înaltimi ce depasesc 2500 m (vf.
Peleaga 2509 m)
- se întâlnesc suprafete de nivelare întinse si etajate (Borascu,
Râu Ses, Gornovita)
- prezinta relief glaciar cu creste ascutite, circuri, vai
glaciare
- prezinta si relief carstic cu variate forme: chei, pesteri;
- 4 p (câte 1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului);
b) influente climatice submediteraneene - 1 p;
c) lacuri glaciare (Bucura, Zanoaga) - 1 p;
d) zona padurilor (etajul fagului si al coniferelor), zona alpina
- 1 p;
e) clasa spodosoluri (soluri alpine brune acide, podzoluri) - 1 p;
f) paduri, pasuni, hidroenergie, roci de constructii - 2 p.
Total 10punctd
a. Fondul edafic al României cuprinde mai multe tipuri si
subtipuri de sol specifice
atitudinilor medii, dar si ale zonelor sudice, oceanice si
continentale datorita climatului de
ranzitie. Clasa molisoluri, cea mai fertila, predomina în zonele
de câmpie si dealuri joase;
lasa argiluvisoluri se întâlneste în regiunile de dealuri joase
peste padurile de stejar;
lasa cambisoluri în zona deluroasa înalta si la munte, iar clasa
spodosoluri în muntii
jarte înalti. De asemenea, exista si soluri azonale ca o consecinta
a microclimatului si a
jcilor cum ar fi solurile nisipoase, halomorfe, hidromorfe,
organice etc. 4 p;
b. Orasele Tulcea si Constanta se afla în Podisul Dobrogei fiind
situate în zone exeme
ale tarii. Constanta este situat la Marea Neagra si permite atât
transportul maritim,
ât si pe cel feroviar, rutier, aerian si special. Tulcea este
situat pe Dunare si asigura
ansportul fluvial, feroviar si rutier în zona. Portul Constanta
asigura transportul cu ferryoat-
ul între România, Georgia si Turcia, (transporturi multimodale)
Ambele orase se afla
s axa fluviilor si a canalelor si respectiv a marilor (Marea
Caspica - Marea Neagra - Marea
lediterana) -4p;
http://www.ebacalaureat.ro/
c. Relieful variat si dispus pe trepte, climatul temperat sunt
favorabile practicarii unor
jlturi diversificate pe regiuni si forme de relief. De asemenea,
solurile împreuna cu clima
fluenteaza puternic agricultura. Alaturi de acestea se adauga
conditiile tehnico-materiale,
île demografice si cele industriale. Se disting patru regiuni
agrogeografice: regiunea
jricola mixta, în câmpii, dealuri joase si depresiuni, regiunea
agricola cu predominarea
ymiculturii, viticulturii si cresterii animalelor, regiunea de
crestere a animalelor (montana)
regiunea agricola piscicola. - 4 p;
d. Podisul Dobrogei este format în etape geologice diferite.
Partea centrala, respectiv
3disul Casimcei în orogeneza caledoniana: predomina sisturile
verzi. Partea nordica s-a
rmat în orogeneza hercinica; s-au ridicat astfel Muntii Macinului
alcatuiti din granite,
irtea sudica a podisului s-a format prin sedimentare si retragerea
apelor, aici predominând
sss-ul. Geomorfologic, sudul este alcatuit din podisuri joase sub
300 m, fragmentate de
i largi, iar nordul din dealuri si culmi ce depasesc 300 m - 4 p.
Total 16 puncte . Se acorda 12 puncte astfel:
a. aprilie, 225 m3/ s - 2 p;
b. septembrie, 50 m3/s - 2 p;
c. topirea zapezilor, precipitatii bogate de primavara, secete - 3
p;
d. toamna - 2 p;
e. februarie -160 nr" s; august - 60 m3/ s; decembrie -100
m3/ s - 3 p.
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA 3
Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect),
astfel: 1.c; 2. d; 3. b; 4. a; 5. d; 6.
d ; 7. d; 8. a; 9. c; 10. a.
Total 20 puncte Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare
element solicitat), astfel: 1.2-
Petrosani, 4 - Slobozia, 5 - Drobeta Turnu Severin, 7 -
Târgoviste, 10 - Târgu 12 - Cluj Napoca 2.
port maritim 3.15 - Buzau, 20 - Bistrita 4. Cutremure de pamânt,
uni, secete, inundatii etc.
Total 10 puncte
III. Se acoraa izpuncieum care:
b. 4 p pentru 2 deosebiri între clima E (Câmpia de vest la sud de
Mures) si clima I (Delta Dunarii)
(câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): etaj climatic
- în unitatea E etaj climatic de
câmpie, iar în unitatea I etaj climatic de litoral si delta;
precipitatii medii anuale: 550 mm/ an în
unitatea E, si 350- 400 mm/ an în unitatea I; influente climatice:
submediteraneene în unitatea E si
de ariditate si pontice în unitatea I.
b. 4 p pentru doua deosebiri între relieful A (Grupa Nordica a
Carpatilor Orientali) si
relieful B (Grupa Sudica A Carpatilor Orientali) (câte 2 p pentru
fiecare deosebire enuntata
corect): altitudinea maxima a reliefului A este de 2303 m, iar cea
maxima din B este de
1954 m; relieful unitatii A este format din trei siruri paralele
orientate NV-SE, iar cel al
unitatii B din doua siruri de forma semicirculara; unitatea A
prezinta relief vulcanic si
glaciar iar unitatea B nu.
c. 4 p pentru doua deosebiri între clima F (Câmpia Moldovei) si
clima J (Câmpia
Transilvaniei) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata
corect): influentele climatice - în
uitatea marcata cu J influente oceanice, iar în cea marcata cu F
influente de ariditate;
precipitatii medii anuale: în unitatea J valori de peste 550-650
mm/an, iar în unitatea F de
500 mm/an.
Total 12 puncte
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor
elemente, referitoare la unitatea
notata cu G (Subcarpatii Moldovei):
http://www.ebacalaureat.ro/
a) - s-a format prin cutarea si ridicarea sedimentelor, asemeni
Carpatilor;
- sunt alcatuiti dintr-un sir de depresiuni submontane închise
spre exterior de dealuri înalte (maxim
911 m)
- predomina pietrisurile, nisipurile, argilele, gresiile,
conglomeratele
- întâlnim frecvente alunecari de teren; - 3p (câte 1p pentru
fiecare caracteristica a reliefului);
b) Moldova, Bistrita, Trotus - 3 p;
c) etajul padurilor de fag - 1 p;
d) clasa cambisoluri (soluri brune si brun acide) - 1 p;
e) petrol, gaze de sonda , roci de constructii - 1 p;
f) Piatra Neamt - 1 p.
Total 10 puncte
b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente,
referitoare la unitatea notata cu C
(Muntii Poiana Rusca):
a) - s-au format în orogeneza alpina, în urma cutarilor scoartei
terestre;
- este un masiv izolat format din sisturi cristaline;
- altitudinea maxima 1374 m în vf. Padesu;
- 3 p (câte 1p pentru fiecare caracteristica a reliefului);
b) temperatura medie anuala 6° C, precipitatii medii anuale
700-1000 mm/ an; influente oceanice -
2 p;
c) zona padurilor (etajul fagului si al coniferelor) - 1 p;
d) clasa cambisoluri (soluri brun acide) -1 p;
e) paduri, roci de constructii, marmura fier -3 p.
Total 10 puncte
V. Se acorda 16 puncte astfel:
a. Orasul Bucuresti este capitala tarii având peste 2 milioane
locuitori. Din capitala pornesc 9
magistrale feroviare catre toate colturile tarii. Tot de aici
pleaca înspre toate aeroporturile tarii
avioane fiind un oras unic în aceasta privinta. Toate drumurile
importante europene ce traverseaza
tara traverseaza si Bucurestiul. Cel mai important aeroport
international se afla la Otopeni (Henri
Coanda), lânga Bucuresti. - 4 p;
b. Estul Câmpiei Române (câmpia Baraganului) si Podisul Dobrogei
se încadreaza în
arealul de ariditate din estul României. Aici precipitatiile scad
sub 400 mm/an ce se dezvolta
pe seama temperaturilor ridicate anuale de peste 10-11 °C si a
secetelor frecvente, dar si
a influentelor climatice de ariditate. în perioada de iarna bate
Crivatul, un vânt rece si
uscat - 4 p;
c. Zonele montane cuprind toate tipurile de roci datorita
varietatii formelor de relief si a
modului de formare a muntilor. Rocile magmatice se formeaza
datorita eruptiilor vulcanice
sau a consolidarii magmei. Rocile sedimentare se formeaza prin
diferite metode cum ar fi:
descompunere organica, distrugerea celorlalte tipuri, cimentare
naturala etc. Rocile
metamorfice se formeaza la temperaturi si presiuni ridicate. - 4
p;
d. Relieful României este definit de mai multe caracteristici. O
caracteristica este
varietatea si deosebita complexitate a alcatuirii si evolutiei
sale. Astfel întâlnim munti,
dealuri, podisuri, câmpii si vai largi cu terase, depresiuni, iar
la tarmul Marii Negre se afla
Delta Dunarii si plaje de nisip si faleze. Aceste caracteristici
nu le întâlnim si la alte tari,
facând-o unica. -4p.
Total 16 puncte VI. Se acorda 12 puncte astfel: a. august 6°C-2p;
b.februarie -11°C-2p;
c. Muntii Bucegi - 2 p;
d. 10°C-2p;
e. 17°C-2p;
http://www.ebacalaureat.ro/
f. miscarea de revolutie a Pamântului - 2 p.
Total 12 puncte
Total test: ,90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA 4
I. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect),
astfel: 1.b; 2. b; 3. b; 4.d; 5. a;
6. c; 7. a; 8. c; 9. d; 10. b.
Total 20 puncte
I. Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element
solicitat), astfel:
1.1- Tulcea, 3- Suceava, 5- Giurgiu, 7-,Satu Mare, 12- Timisoara
2. Vidrau 3. 14 - Crisul Negru,
15- Buzau, 16- Somesul Mare, 20- Jijia
Total 10 puncte
II. Se acorda 12 puncte din care:
a. 4 p pentru doua deosebiri între clima E (Podisul Somesan) si
clima F (Podisul
bârladului) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect):
influente climatice - în
mitatea E influente oceanice iar în unitatea F influente de
ariditate; precipitatii medii anuale:
i unitatea E de 700 mm/ an, iar în unitatea F 500 mm/ an.
b. 4 p pentru doua deosebiri între relieful B (Muntii Apuseni) si
relieful H (Grupa Centrala
i Carpatilor Orientali) (câte 2 p pentru fiecare deosebire
enuntata corect): altitudinea maxima
reliefului B este de 1849 m, iar cea maxima din H este de 2100 m;
relieful unitatii H este Icatuit din
siruri paralele orientate pe directia NV-SE, iar unitatea B o
forma radiara cu Ititudinile cele mai
mari în centru;
c. 4 p pentru doua deosebiri între clima D (Podisul Getic) si
clima G (Câmpia BaragaŹnului) (câte 2
p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influentele climatice
- în unitatea marcata cu D influente
submediteraneene si de tranzitie, iar în cea marcata cu G
influente de ariditate; precipitatii medii
anuale: în unitatea D valori de peste 500-700 mm/an iar în
unitatea G sub 500 mm/ an.
Total 12 puncte
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor
elemente, referitoare la unitatea notata cu
J (Dealurile Silvaniei):
a) - s-a format prin acumulare de materiale piemontane (pietrisuri,
nisipuri, argile)
peste un fundament cristalin carpatic;
- vaile râurilor sunt largi, cu terase ce se deschid spre câmpie;
- dealurile scad altitudinal de la 400 m la contactul cu muntele
la 200 m;
- altitudinea maxima 651 m dealul Prisnel; -
- din loc în loc apar maguri de roci dure cristaline sau vulcanice
(Mg. Simleu, 597 m; Culmea
Codrului 588 m); - 3 p (câte 1 p pentru fiecare caracteristica a
reliefului);
b)influente climatice oceanice, precipitatii medii anuale de 750
mm/ an - 2 p;
c)zona padurilor, etajul stejarului - 1 p;
d)clasa argiluvisoluri (soluri brune argiloiluviale) - 1 p;
e)roci de constructii, petrol, lignit, gaze asociate, terenuri
arabile, resurse forestiere, pietrisuri,
nisipuri - 1 p;
f)Zalau, Baia Mare - 2 p:
Total 10 puncte
b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente,
referitoare la unitatea notata cu A
(Podisul Dobrogei de Sud):
a) - s-a format prin ridicari epirogenetice peste care s-a depus
un strat gros de
sedimente;
- predomina calcarele, gresiile sarmatice si loess-ul;
http://www.ebacalaureat.ro/
- altitudinile nu depasesc 300 m (maxim 204 m);
-prezinta un relief usor ondulat întrerupt de unele abrupturi
stâncoase; - 3 p (câte 1 p pentru fiecare
caracteristica a reliefului);
b) temperatura medie anuala 10-11° C, precipitatii medii anuale
sub 400 mm/ an - 2 p;
c) limanuri fluviale, limanuri maritime, lagune - 1 p;
d) zona stepei - 1 p;
e) clasa molisoluri (soluri balane dobrogene) - 1 p;
f) terenuri arabile, roci de constructii -1 p;
g) hazarde biologice, secete furtuni - 1 p.
Total 10 puncte
V. Se acorda 16 puncte astfel:
a. Fauna este influentata de altitudine, vegetatie, clima,
activitati umane. Carpatii
Orientali prezinta o diversitate mai mare fata de Podisul Moldovei
deoarece: prezinta mai
multe zone si etaje de vegetatie (etajul fagului, coniferelor,
etajul alpin) are o suprafata mai
mare, este mai putin populat si au mai putine activitati umane,
suprafata padurilor este
mai mare. - 4 p
b. Scaderea drastica a populatiei ocupate în industrie se
datoreaza mai multor factori
precum: lipsa acuta a resurselor financiare, investitiile straine
venind foarte greu; lipsa de
resurse materiale, ca urmare a reducerii drastice a productiei
naturale de resurse;
neîncrederea în privinta investitiilor, instabilitatea politica
interna si internationala; cresterea
populatiei ocupate în servicii, fenomen caracteristic tarilor
dezvoltate. - 4 p
c. Deasupra teritoriului României, la altitudini ridicate,
predomina circulatia maselor de
aer vestice, specifice latitudinilor medii. Acestea au anual o
pondere de 45 %. Se adauga
masele de aer nordice si nord-vestice cu circa 30 %, sudice cu
aproximativ 15%, iar mase
de aer anticiclonale 10%. La altitudini mai joase vântul are
particularitati regionale determiŹ
nate de pozitia si forma de ansamblu a reliefului. - 4 p
d. Orasele mari ale României sunt cele care depasesc 100 mii
locuitori: Constanta,
Braila, Cluj Napoca etc. Aceste orase au în primul rând o
dezvoltare complexa dar si o
functie administrativa, fiind resedinte de judet. în acelasi timp
au si o dezvoltare industriala
fiind vechi centre mestesugaresti din perioada medievala sau
interbelica. - 4 p
Total 16 puncte VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a. aprilie, 225 m3/s - 2 p;
b. septembrie, 50 m3/s - 2 p;
c. 175 m3/s - 1 p;
d. primavara, topirea zapezilor din Carpati, ploi de primavara - 3
p;
e. ianuarie 80 m3/s - 2 p
f. 100m3/s. -2p.
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA 5
I. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect),
astfel:
1.d; 2. d; 3. a; 4. c; 5. d; 6. d; 7. b; 8. b; 9. b; 10. d.
Total 20 puncte
II. Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element
solicitat), astfel:
1.13-Moldova, 14-Bistrita, 15-Motru, 16-Siret 2. Industria
siderurgica 3.1-Calarasi, 3-rârgu Jiu, 5-
http://www.ebacalaureat.ro/
Drobeta Turnu Severin, 12-Zalau; 4. Cutremure tectonice, alunecari
de teren, îroziunea în suprafata
furtuni, secete etc.
Total 10 puncte II. Se acorda 12 puncte din care:
a. 4 p pentru doua deosebiri între clima E (Podisul Somesan) si
clima F (Sectorul Olt-
\rges) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect):
influenta climatica - în unitatea
z influente oceanice iar în unitatea F influente de tranzitie;
precipitatii medii anuale: în
jnitatea E de 700 mm/ an, iar în unitatea F 500 - 600 mm/ an.
b. 4 p pentru doua deosebiri între relieful A (Grupa Sudica a
Carpatilor Orientali) si
elieful B (Muntii Apuseni) (câte 2 p pentru fiecare deosebire
enuntata corect): altitudinea
naxima a reliefului în unitatea B este de 1849 m, iar cea maxima
din unitatea A este de
I954 m; relieful unitatii B cuprinde si roci vulcanice iar
relieful unitatii A nu;
c. 4 p pentru doua deosebiri între clima D (Subcarpatii Moldovei)
si clima G (Muntii
3oiana Rusca) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect):
influentele climatice -
n unitatea marcata cu D influente de ariditate, iar în cea marcata
cu G influente oceanice;
irecipitatii medii anuale: în unitatea D valori de peste 600-700
mm/ an iar în unitatea G
ieste 1000 mm/an.
Total 12 puncte
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor
elemente, referitoare la unitatea notata cu
C (Podisul Dobrogei de Sud):
a) - s-a format prin ridicari epirogenetice peste care s-a depus
un strat gros de
sedimente;
- predomina calcarele, gresiile sarmatice si loess-ul;
- altitudinile nu depasesc 300 m (maxim 204 m);
- prezinta un relief usor ondulat întrerupt de unele abrupturi
stâncoase; - 3 p (câte 1 p pentru fiecare
caracteristica a reliefului);
b) temperatura medie anuala 10-11° C, precipitatii medii anuale
sub 400 mm/an, influente climatice
de ariditate si pontice, etajul climatic de câmpie - 4 p;
c) limanuri fluviale, limanuri maritime, lagune - 2 p;
d) hazarde nucleare - 1 p.
Total 10 puncte
b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente,
referitoare la unitatea notata cu J
(Câmpia de Vest la N de Mures):
a) - s-a format prin umplerea cu sedimente a fostei Mari Panonice,
devenind uscat în
Pleistocen (câmpiile înalte) si holocen (dâmpiile joase, luncile);
- este alcatuita la suprafata din pietrisuri, loess si aluviuni
recente; -
- altitudinea medie 100 m;
- are o înclinare foarte redusa si de aceea râurile au cursuri
meandrate, divagante;
2 p (câte 1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului);
b) Somes, Crisul Repede, Crisul Negru, Crisul Alb, Mures) - 3 p;
c) zona stepei, etajul stepei - 1 p;
d) clasa molisoluri (cernoziomuri) -1 p;
e) terenuri arabile, petrol, ape geotermale, roci de constructii -
1 p;
f) Satu Mare, Oradea - 2 p.
Total 10 puncte
V. Se acorda 16 puncte astfel:
a. Orasul Brasov este situat în partea centrala a tarii. Este un
important nod feroviar,
de aici plecând trenuri în 5 directii si punct de trecere a 3
magistrale feroviare. Prin Brasov
trece E 60, si exista aeroport. - 4 p
b. Industria moraritului si panificatiei este bazata în principal
pe materii prime locale si
http://www.ebacalaureat.ro/
are o mare traditie în tara. Aceasta industrie ramâne importanta
deoarece este o mare cerere
pe piata; industria este extrem de variata si cunoaste cea mai
larga repartitie teritoriala pe
cuprinsul tarii, practic neexistând nici un oras românesc fara
întreprinderi de acest gen 4 p;
c. Podisul Mehedinti: S-a format prin cutare, asemanator
Carpatilor Meridionali.
Alcatuirea petrografica este asemanatoare muntilor, roci
cristaline, calcare, dar si gresii,
marne. Altitudinile sunt între 500 - 600 m. Relieful este alcatuit
din platouri si culmi,
separate de vai adânci create prin eroziune diferentiata. Pe roci
calcaroase s-a format
relief carstic, reprezentat prin pesteri (Topolnita, Ponoare),
chei (Topolnita, Cosustei),
poduri naturale (Ponoare), vai seci (sohodoale), depresiuni în
calcar (Zaton); (câte doua
puncte pentru oricare doua raspunsuri corecte). - 4 p;
d. eruptiile vulcanice si miscarile orogenetice ce au dat nastere
Carpatilor si
Subcarpatilor. - 4 p;
Total 16 puncte
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a. 1930-2 p;
b. f992 - 2 p;
c) 1966 - rurala 60%, urbana 40%: 2002 - rurala 45%, urbana 55% -
4p:;
d. usor negativa - 2 p;
e. dezvoltarea industriei, explozia urbana - 1 p;
f. disponibilizarile din industrie. - 1 p.
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA 6
I. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect),
astfel:
1.d; 2. b; 3. a; 4. c; 5. b; 6. a; 7. d; 8. c; 9. b; 10. b.
Total 20 puncte
II. Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element
solicitat), astfel:
1.15-Buzau, 16-SomesulMare, 18-Moldova, 19-Timis, 20-Jijia. 2.
Cutremure tectonice, alunecari de
teren, eroziunea în suprafata 3. Altitudinile scad de la N
(400-500 m) la S (200 m); datodrita
defrisarilor, alunecarile de teren se produc cu frecventa mare;
4.5-Giurgiu, 8-Râmnicu Vâlcea, 9-
Târgu Mures.
Total 10 puncte
III. Se acorda 12 puncte din care:
b. 4 p pentru doua deosebiri între clima F (Podisul Bârladului) si
clima J (Dealurile Silvaniei) (câte
2p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influente climatice
- în unitatea F influente de ariditate
iar în unitatea J influente oceanice; precipitatii medii anuale:
în unitatea F 500 - 600 mm/an, iar in
unitatea E de 700 mm/an.
b. 4p pentru doua deosebiri între relieful B (Muntii Apuseni) si
relieful H (Grupa Centrala
a Carpatilor Orientali) (câte 2 p pentru fiecare deosebire
enuntata corect): altitudinea maxima
a reliefului în unitatea B este de 1849 m, iar cea maxima din
unitatea H este de 2100 m;
relieful unitatii B este dispus radiar, cu altitudinile cele mai
mari în centru, iar relieful H pe
siruri paralele orientate pe directia NV-SE;
c. 4 p pentru doua deosebiri între clima A (Podisul Dobrogei de
Sud) si clima E (Podisul
Somesan) (câte 2p pentru fiecare deosebire enuntata corect):
influentele climatice - în
unitatea marcata cu A influente de ariditate si pontice, iar în
cea marcata cu E influente
http://www.ebacalaureat.ro/
aceanice; precipitatii medii anuale: în unitatea A valori de sub
500 mm/an iar în unitatea E
Deste 700 mm/ an.
Total 12 puncte
V. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente,
referitoare la unitatea notata cu
G (Câmpia Baraganului):
a) - s-a format prin retragerea apelor Marii Sarmatice, prin
depunere de sedimente;
- predomina nisipurile, argilele si loess-ul;
- este o zona de câmpie tabulara cu interfluvii largi si netede;
- în aceasta câmpie se întâlnesc crovuri, formate prin tasarea
loes-ului; - 2 p (câte 1 p >entru fiecare
caracteristica a reliefului);
b) temperatura medie anuala 10-11 °C, precipitatii medii anuale
sub 400 mm/an, influente ;limatice
de ariditate, etajul climatic de câmpie - 4 p;
c) limanuri fluviale, lacuri formate în crovuri - 1 p;
d) zona stepei, etajul stepei - 1 p;
e) clasa molisoluri, tip cernoziom - 1 p;
f) hazarde biologice, secete, furtuni - 1p.
b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente,
referitoare la unitatea notata cu I
(Grupa Parâng):
a) - s-au format în orogeneza alpina, în urma cutarilor scoartei
terestre;
- sunt foarte masivi si au înaltimi ce depasesc 2500 m (vf.
Parângul Mare 2519 m); -se întâlnesc
suprafete de nivelare întinse si etajate (Borascu, Râu Ses,
Gornovita);
- prezinta relief glaciar cu creste ascutite, circuri, vai
glaciare;
- prezinta si relief carstic cu variate forme: chei, pesteri; 3 p
(câte 1p pentru flecare caracteristica a
reliefului);
b) lacuri glaciare, lacuri antropice - 2 p;
c) zona padurilor, etajul padurilor de,fag si conifere - 1 p;
d) clasa spodosoluri, tip soluri brune acide -1 p;
e) huila, pajisti, roci de constructii - 2 p;
f) prabusiri, avalanse, curgeri noroioase - 1 p.
Total 10 puncte
V. Se acorda 16 puncte astfel:
a. Solurile sunt influentate direct de conditiile climatice si se
caracterizeaza prin
asocierea zonalitatii Iatitudinaie cu cea altitudinala. Solurile
specifice câmpiilor si dealurilor
joase (sub 300 m) sunt cele din categoria molisoluri. Dealurile,
podisurile si versantii muntilor
(300-1800 m) au ca soluri specifice argiluvisolurile,
cambisolurile si spbdosolurile. Muntii
înalti au soluri din clasa spodosoluri. - 4 p
b. Dunarea este cel mai important fluviu european deoarece
strabate 10 tari si patru
capitale. De asemenea, asigura transportul fluvial în interiorul
Europei si face legatura
dintre Marea Neagra si Marea Nordului prin sistemul de canale
Dunare- Main- Rhin. 4 p;
c. Podisul Dobrogei prezinta o particularitate în ceea ce priveste
structura etnica.
Alaturi de românii majoritari întâlnim rusi lipoveni în Delta
Dunarii. în partea centrala întâlnim
tatari si turci. - 4 p;
d. Carpatii Orientali ne ofera resurse naturale complexe datorita
reliefului variat si
formelor.diverse: în zona eruptiva minereuri complexe,
auro-argentifere, izvoare minerale;
zonele de cristalin ne ofera roci de constructii, fier, mangan;
zonele de flis, calcare, roci
sedimentare diverse; la acestea se adauga resursele forestiere,
pajistile alpine. Podisul
Moldovei fiind mai unitar în privinta diversitatii rocilor si formelor
de relief ne ofera în
special terenurile agricole, mici resurse de petrol si gaze
asociate, nisipuri cuartoase,
nisipuri si pietrisuri, resurse forestiere reduse. - 4 p;
http://www.ebacalaureat.ro/
Total 16 puncte
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a. 1992-2 p;
b. 1912-2 p;
c. 1,2 milioane- 2 p;
d. 2,6 milioane - 2 p;
e. sporul migratoriu negativ, scaderea nivelului de trai,
emanciparea populatiei -, 2 p;
f. 7,4 milioane locuitori - 2 p.
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA 7
I Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect),
astfel: 1.b; 2. d; 3. c; 4. c; 5. a;
6. d; 7. b; 8. d; 9. d; 10. c.
Total 20 puncte
II Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element
solicitat), astfel:
1.14- Bârlad, 15 - Buzau, 16 - Somesul, 18 - Ialomita, 20 - Mures.
2. 1 - Focsani,
Petrosani, 12 - Cluj Napoca 3. S-a format pe locul unui fost golf
al Marii Negre prin
pierea cu aluviuni aduse de Dunare, pe fondul lipsei mareelor si
curentilor marini;
altitudinea medie este de 0,5 m.
Total 10 puncte
III. Se acorda 12 puncte din care;
a. 4 p pentru doua deosebiri între clima E (Câmpia de vest la sud
de Mures) si clima
l (Delta Dunarii) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata
corect): influente climatice -
in unitatea E influente submediteraneene iar în unitatea I
influente de ariditate si pontice;
precipitatii medii anuale: în unitatea E avem 550 - 600 mm/an, iar
in unitatea I sub 400
i/an.
b. 4 p pentru doua deosebiri între relieful A (Grupa Nordica a
Carpatilor Orientali) si
relieful B (Grupa Sudica a Carpatilor Orientali) (câte 2 p pentru
flecare deosebire enuntata
corect): altitudinea maxima a reliefului în unitatea A este de
2303 m, iar cea maxima din
unitatea B este de 1954 m; relieful unitatii A este dispus pe siruri
paralele orientate pe
directia NV-SE iar relieful unitatii B sub forma semicirculara ce
închid la interior o depresiune;
relieful unitatii A prezinta relief glaciar si vulcanic iar cel al
unitatii B nu are;
c. 4 p pentru doua deosebiri între clima D (Muntii Apuseni) si
clima G (Subcarpatii
MoIdovei) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect):
influentele climatice - în
unitatea marcata cu D influente Oceanice, iar în cea marcata cu G
influente de ariditate;
precipitatii medii anuale: în unitatea D valori de 1000-1200 mm/an
iar în unitatea G 600-
> mm/an.
Total 12 puncte
a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente,
referitoare la unitatea
notata cu F (Câmpia Moldovei):
a) s-a format pe fundamentul vechi al Platformei Est Europene,
prin depunere de
sedimente mezozoice si neozoice;
- predomina nisipurile, argilele;
- este o zona deluroasa de altitudini reduse, interfluvii netede;
- altitudinea medie este de 200 m, iar maxima de 265 m (D.
Cozancea);
- 3 p (câte 1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului);
http://www.ebacalaureat.ro/
b) temperatura medie anuala 10-11 ° C, precipitatii medii anuale
sub 400 mm/ an, influ-B climatice
de ariditate - 3 p;
c) zona stepei, etajul stepei si silvostepei - 1 p;
d) clasa molisoluri, tip cernoziom - 1p;
e) Botosani, lasi - 2 p.
Total 10 puncte
b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente,
referitoare la unitatea
notata cu H (Sectorul Olt - Arges):
a) s-a format prin depunere de sedimente în urma retragerii Marii
Sarmatice;
- altitudinea maxima depaseste 300 m în nord;
- are aspect de câmpii tabulare, cu interfluvii largi si netede; 3
p (câte 1 p pentru fiecare
caracteristica a reliefului);
b) zona stepei, etajul stepei si silvostepei (N) - 1 p;
c) Clasa molisoluri, tip cernoziom; clasa argiluvisoluri, tip
soluri brun roscate - 1 p;
d) petrol, gaze naturale, terenuri arabile - 2 p;
e) Pitesti, Alexandria, Giurgiu, Slatina - 3 p.
Total 10 puncte
V. Se acorda 16 puncte astfel:
a. Orasul Constanta se afla în Podisul Dobrogei fiind situat
într-o zona extrema a tarii.
Constanta este situat la Marea Neagra si permite atât transportul
maritim, cât si cel feroviar,
rutier, aerian si special. Portul Constanta asigura transportul cu
ferry-boat-ul între România,
Georgia si Turcia, (transporturi multimodale) Constanta se afla pe
axa fluviilor si a canalelor
si respectiv a marilor( Marea Caspica - Marea Neagra - Marea
Mediterana) - 4 p
b. Fondul funciar al României este de aproximativ 23,7 mii. ha,
din care suprafata
agricola este de 14,8 mii. ha adica 62% din suprafata. Din acest
fond terenul arabil ocupa
9,4 mii. ha, pajistile naturale 4,8 mii. ha, iar viile si livezile
0,6 mii. ha. Ponderea mare din
suprafata tarii precum si calitatea terenurilor agricole face ca
fonduLfunciar agricol sa fie
resursa naturala de baza a tarii. - 4 p;
c. Relieful este suportul care permite desfasurarea unor
activitati economice multiple
cum ar fi extractia de minereuri, sare, materiale de constructii,
exploatarea padurii, cresterea
animalelor, diverse culturi agricole etc. în acelasi timp relieful
ne ofera o mare accesibilitate
pentru locuire si comunicatie, favorizata de existenta
suprafetelor netede, a depresiunilor
si a vailor mari ale râurilor. - 4 p;
d. Cresterea numerica a populatiei oraselor se datoreaza unor
factori precum: cresterea
demografica accelerata a populatiei, industrializarea ce a creat
locuri noi de munca,
mecanizarea agriculturii ce a eliberat o însemnata cantitate de
forta de munca, mirajul
orasului. - 4 p;
Total 16 puncte
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a. 1930-33%-2 p;
b. 1930-20%-2 p;
c. 2000- 8% - 2 p;
d. 1958-9%-2 p; -
e. scaderea nivelului de trai, lipsa de locuri de munca,
emanciparea populatiei - 2 p;
f. 1995 si 2000-2p.
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
http://www.ebacalaureat.ro/
VARIANTA 8
I. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect),
astfel:
1.b; 2. a; 3. d; 4. a; 5. c; 6. d; 7. b; 8. d; 9. c; 10. c.
Total 20 puncte
II. Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat),
astfel:
1. Podisul Somesan. 2. Carbune brun, fier, cupru, minereuri
auro-argentifere 3. Somes.
III. Se acorda 12 puncte din care:
b. 4 p pentru doua deosebiri între clima A (Sectorul Olt - Arges)
si clima H (Câmpia Moldovei)
(câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influente
climatice - în unitatea A influente
climatice de tranzitie iar în unitatea H influente de ariditate;
precipitatii medii anuale: în unitatea A
avem 500 - 700 mm/an, iar în unitatea H sub 500 mm/an; temperatura
medie anuala: în unitatea A
10-11°C , iar în unitatea H de 6- 10°C.
b. 4 p pentru doua deosebiri între relieful F (Grupa Parâng) si
relieful J (Muntii Apuseni)
(câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): altitudinea
maxima a reliefului în
unitatea F este de 2519 m, iar cea maxima din unitatea J este de
1849 m; relieful unitatii
D prezinta relief glaciar iar cel al unitatii J nu are; relieful
unitatii D este foarte rnasiv în
timp ce relieful unitatii J este foarte fragmentat.
c. 4 p pentru doua deosebiri între clima C (Podisul Dobrogei de
Sud) si clima E (Podisul
Somesan) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect):
influentele climatice - în
unitatea marcata cu C influente de ariditate si pontice, iar în
cea marcata cu E influente
oceanice; precipitatii medii anuale: în unitatea C valori sub 400
mm/ an iar în unitatea E
600-700 mm/an.
Total 12 puncte
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor
elemente, referitoare la unitatea
notata cu D (Subcarpatii Getici):
a) s-au format prin cutarea rocilor neogene fiind o regiune de
orogen asemanatoare
muntilor Carpati;
- predomina nisipurile, pietrisurile, gresiile, marnele, sâmburi
de sare în cute diapire
- relieful de dealuri îl aseamana cu cel de deal si podis dar
altitudinile ce depasesc 100 m altitudine
se aseamana cu muntii;
- altitudinea medie este de 500-600 m mai ridicata în partea de
est;
- altitudinea maxima este de 1213 m D Chicera;
- 4 p (câte 1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului);
b) lacuri în masive de sare - 1 p;
c) petrol, gaze naturale, sare, lignit - 3 p;
d) Târgu Jiu, Râmnicu Vâlcea - 2 p.
Total 10 puncte b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea
urmatoarelor elemente, referitoare la
unitatea notata cu G (Grupa Nordica a Carpatilor Orientali):
a) s-a format în urma orogenezei alpine si a eruptiilor vulcanice
neogene (V);
- este structurata pe siruri paralele orientate pe directia NV-SE;
- sirul vestic este vulcanic (Roci eruptive);
- sirul central din sisturi cristaline; este cel mai înalt (maxim
2303 m);
- sirul de est alcatuit din roci sedimentare cutate (flis):
calcare, gresii etc.
- întâlnim relef glaciar cu vai glaciare, creste ascutite în
Muntii Rodnei;
3 p (câte 1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului);
b) influente climatice oceanice (V) si baltice (E) - 1 p;
c) Somesul Mare, Bistrita, Moldova, Suceava - 2 p
d) zona stepei, etajul stepei si silvostepei (N) - 1 p;
e) clasa cambisoluri, spodosoluri - 1 p;
f) minereuri complexe, auro-argentifere, mangan, cupru sare - 2 p.
http://www.ebacalaureat.ro/
Total 10 puncte
V. Se acorda 16 puncte astfel:
a. Apele subterane au o repartitie ineaala. fiind abundente si la
adâncimi variahilfi în
de m3. Cele mai numeroase ape subterane sunt situate în straturi
freatice de mica adâncime ce se
alimenteaza din precipitatii. Acestea se folosesc în alimentatie
si pentru nevoi gospodaresti. Altele
sunt situate la adâncime si au o mineralizare si duritate variata.
Unele, cele termale se exploateaza
prin foraje sau de la izvoare si se folosesc pentru balneoterapie,
dar si în alimentarea cu apa a
localitatilor sau a unor activitati economice. - 4 p
b. Subsolul Subcarpatilor este foarte bogat în resurse.
Principalele resurse sunt: petrolul,
gazele de sonda, antracitul, lignitul, sarea. - 4 p;
c. Orasele Tulcea si Constanta se afla în Podisul Dobrogei fiind
sioiate în zone extreme
ale tarii. Constanta este situat la Marea Neagra si permite atât
transportul maritim, cât si cel
feroviar, rutier, aerian si special. Tulcea este situat pe Dunare
si asigjra transportul fluvial,
feroviar si rutier în zona. Portul Constanta asigura transportul
cu ferry-boat-ul între România,
Georgia si Turcia, (transporturi multimodale) Ambele orase se afla
pe axa fluviilor si a canale|or
si respectiv a marilor (Marea Caspica - Marea Neagra - Marea
Mediterana). - 4 p;
d. în zonele montane, cu exceptia vailor largi, satele sunt mici,
risipite cu gospodariile
împrastiate datorita formelor de relief, loturilor de padure,
pajistilor sau loturilor agricole.
Acestea au functii agricole în care predomina cresterea animalelor,
forestiere, miniere sau
mixte. - 4 p;
Total 16 puncte
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a. 325 m3/s lunile aprilie si mai - 4 p;
b. 80 m3/s septembrie - 2 p;
c. primavara, datorita topirii zapezilor si a ploilor de sezon - 2
p;
d. toamna, datorita lipsei precipitatiilor - 2 p;
e. 190m3/s - 2 p.
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA 9
I. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect),
astfel:
1. d; 2. d; 3. b; 4. a; 5. c; 6. d; 7. b; 8. a; 9. d; 10. d.
Total 20 puncte
II. Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element
solicitat), astfel:
1.4- Bistrita, 5- Sfântu Gheorghe, 6- Oradea, 7- Târgoviste. 2.
Relieful este alcatuit
din platouri si culmi deluroase despartite de vai adânci;
predomina rocile cristaline, calcarele,
gresiile si marnele; pe calcare s-a dezvoltat un relief carstic
evidentiat de pesteri, chei, vai
seci, poduri naturale 3.15 - Mures, 17 - Ialomita, 20 - Somesul
Mic.
Total 10 puncte
III. Se acorda 12 puncte din care:
a. 4 p pentru doua deosebiri între clima H (Dealurile Silvaniei)
si clima J (Podisul Dobrogei
de Nord) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect):
influente climatice - în unitatea
H influente climatice oceanice iar în unitatea J influente de
ariditate si pontice; precipitatii
medii anuale: în unitatea H avem peste 700 mm/an, iar in unitatea
J sub 450 mm/an;
temperatura medie anuala: în unitatea H este 6-10° C , iar în
unitatea J de 10-11 ° C.
b. 4 p pentru doua deosebiri între relieful A (Câmpia
Transilvaniei) si relieful D (Câmpia de vest la
sud de Mures)(cate 2p pt fiecare deosebire enuntata corect):
altitudinea
http://www.ebacalaureat.ro/
174 m; relieful unitatii A este format din dealuri joase, brazdate
de vai largi, iar relieful unitatii D
este de câmpie joasa în cea mai mare parte si câmpii înalte.
c.4 p pentru doua deosebiri între clima E (Grupa Nordica a
Carpatilor Orientali) si clima I (Grupa
Parâng) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect):
influentele climatice - în unitatea
marcata cu E influente de oceanice si baltice, iar în cea marcata
cu I nu se resimt; precipitatii medii
anuale: în unitatea E valori peste 1200 mm/ an iar în unitatea I
800-1200 mm/an.
Total 12 puncte
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor
elemente, referitoare la unitatea notata cu
B (Podisul Sucevei):
a)- s-a format prin depunerea de sedimente odata cu retragerea
Marii Sarmatice spre S;
- altitudinea medie este de 500-600 m mai ridicata în partea de
vest;
- altitudinea maxima este de 688 m D Ciungi;
- relieful se prezinta cu zone joase (depresiuni, vai, culoare,
sei) si zone înalte deluroase. - 2 p (câte
1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului);
b) etajul climatic de dealuri înalte, influente climatice baltice
- 2 p;
c) Suceava, Siret Moldova - 3 p;
d) Zona padurilor, etajul padurilor de fag - 1 p;
e) Clasa argiluviseluri, tip brun argiloiluvial -1 p, t) Suceava-
1 p.
Total 10 puncte b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea
urmatoarelor elemente, referitoare la
unitatea notata cu C (Subcarpstii de Curbura):
a) s-au format prii» cutarea rocilor neogene fiind o regiune de
orogen asemanatoare
muntilor Carpati;
- predomina nisipurile, pietrisurile, gresiile, marnele, sâmburi
de sare în cute diapire;
- relieful de dealuri il aseamana cu cel de deal si podis dar
altitudinile ce depasesc 800 m altitudine
se aseamana cu muntii;
- altitudinea medie este de 500-600 m mai ridicata la contactul cu
muntele;
- altitudinea maxima este de 996 m în Magura Odobesti;
- sunt formati din doua siruri de depresiuni separate între ele de
culmi semete cu structura cutata; - 4
p(câte 1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului).
b)Dealuri subcarpatice: Rachitas, Odobesti, Deleni, Istrita;
Depresiuni: Pucioasa, Campina,
Vrancei, Pdiciori, Mera - 2 p;
c) petrol, gaze nafcirale, sare, lignit - 2 p;
d) cutremure de panânt - ciocnirea placilor tectonice ce se
întâlnesc în zona; alunecari de terendefrisari
- 2 p;
Total 10 puncte y. Se acorda 16 puncte astfel:
a. în România temperatura aerului scade de la S la N si în altitudine
datorita pozitiei am pe glob.
Astfel, la S avem o temperatura medie anuala de peste 11 grade, în
N de 8,5 Jrade si m altitudine 0
Ffde la peste 2000 m. Precipitatiile atmosferice scad de la vest
la îst si cresc în altitudini In N
precipitatiile cresc datorita altitudinii si influentelor oceanice
»i oaitice, iar în sud SJnt reduse
datorita climatului de ariditate si a altitudinii mici de -ampie.
- 4 p
b Formele de reliefau un rol esential în raspândirea populatiei si
asezarilor. în România Še disting o
mare varietate a formelor de habitat, fiecare având trasaturi
proprii. Distingem
c. Resursele vegetale au o însemnatate deosebita pentru om. Ele
sunt reprezentate
de paduri, pasuni, fânete naturale de munte, deal si câmpie, care
au pondere diferita de la
un judet la altul si valoare deosebita în functie de speciile de
arbori si plante din care sunt
alcatuite. - 4 p;
d. în zonele montane hazardele sunt mult mai variate si mai
complexe datorita
diversitatii peisajelor carpatice. Se pot produce cutremure de
pamânt, prabusiri, curgeri de
noroi si grohotisuri, avalanse, ploi, ninsori, fulgere, grindina,
înghet. - 4 p;
Total 16 puncte
http://www.ebacalaureat.ro/
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a. 260 m3/s luna mai - 4 p;
b. 75 m3/s septembrie - 4 p;
c. datorita topirii zapezilor si a ploilor de sezon - 2 p;
d. datorita lipsei precipitatiilor - 1 p;
e. 85 m3/s - 1 p.
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA 10
I. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect),
astfel:
1.c; 2. d; 3. b; 4. b; 5. c; 6. c; 7. a; 8. c; 9. d; 10. c.
Total 20 puncte
II. Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element
solicitat), astfel:
1.1- Satu Mare, 2- Bucuresti, 4- Brasov, 6- Oradea. 2.15- Prut,
16- Somesul Mare, 19- Bega. 3.
Carbune brun, lignit, petrol, sulf, bazalt, andezit.
Total 10 puncte
III. Se acorda 12 puncte din care:
d. 4 p pentru doua deosebiri între clima E (Dealurile Silvaniei)
si clima G (Podisul Dobrogei) (câte
2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influente climatice
- în unitatea E influente climatice
oceanice iar în unitatea G influente de ariditate si pontice;
precipitatii medii anuale: în unitatea E
avem peste 700 mm/an, iar in unitatea G sub 450 mm/an; temperatura
medie anuala: în unitatea E
este 6-10° C, iar în unitatea G de 10-11°C.
b. 4 p pentru doua deosebiri între relieful C (Grupa Retezat-
Godeanu) si relieful J
(Grupa Centrala a Carpatilor Orientali) (câte 2 p pentru fiecare
deosebire enuntata corect):
altitudinea maxima a reliefului în unitatea C este de 2509 m, iar
cea maxima din unitatea
J este de 2100 m; relieful unitatii C este foarte masiv si înalt,
iar relieful unitatii J este
fragmentat de depresiuni; în unitatea C exista relief glaciar bine
reprezentat de circuri, vai,
creste iar în unitatea J nu întâlnim.
c. 4 p pentru doua deosebiri între clima B (Sectorul Olt- Arges)
si clima A (Delta
Dunarii) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect):
influentele climatice - în
unitatea marcata cu B influente de tranzitie, iar în cea marcata
cu A influente de ariditate
si pontice; precipitatii medii anuale: în unitatea B valori de
500-700 mm/ an iar în unitatea
A sub 400 mm/ an.
Total 12 puncte
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor
elemente, referitoare la unitatea
notata cu I (Podisul Getic):
a) - s-a format prin acumulare de materiale piemontane
(pietrisuri, nisipuri, argile)
peste un fundament cristalin;
- este o unitate tipic piemontana, cu interfluvii a caror latime
creste de la nord spre
sud;
- relief înclinat pe directia nord-sud;
- altitudini cuprinse între 600 - 700 m în nord si 300 m în sud,
la limita cu Câmpia
Româna;
- vai longitudinale, însotite de lunci si terase, dezvoltate mai
ales în partea sudica a
unitatii;
- relief afectat de procese de eroziune si predispus la alunecari
de teren si fenomene
torentiale; - 4 p (câte 1 p pentru fiecare caracteristica a
reliefului);
http://www.ebacalaureat.ro/
b) roci de constructii, petrol, lignit, gaze asociate, terenuri
arabile, resurse forestiere,
pietrisuri, nisipuri - 2 p
c) etajul climatic de dealuri joase; influente climatice
submediteraneene si de tranzitie - 2 p;
d) argiluvisoluri (soluri brune argiloiluviale) - 2 p.
Total 10 puncte
b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente,
referitoare la unitatea notata cu D
(Subcarpatii de Curbura):
a) s-au format prin cutarea rocilor neogene fiind o regiune de
orogen asemanatoare
muntilor Carpati;
- predomina nisipurile, pietrisurile, gresiile, marnele, sâmburi
de sare în cute diapire;
- relieful de dealuri îl aseamana cu cel de deal si podis dar
altitudinile ce depasesc 800 m altitudine
se aseamana cu muntii;
- altitudinea medie este de 500-600 m mai ridicata la contactul cu
muntele;
- altitudinea maxima este de 996 m în Magura Odobesti;
- sunt formati din doua siruri de depresiuni separate între ele de
culmi semete cu structura cutata; - 4
p (câte 1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului);
b) Trotus, Buzau, Ialomita, Prahova, Dâmbovita - 4 p;
c) Etaj climatic de dealuri înalte, influente de ariditate - 1p;
d) cutremure de pamânt - placi tectonice ce se întâlnesc în zona;
alunecari de terendefrisari-
1 p;
Total 10 puncte
V. Se acorda 16 puncte astfel:
a. Relieful carstic este legat de rocile dizolvabile, în care s-au
creat goluri, iar prin
precipitarea solutiilor suprasaturate au rezultat cruste si forme
pozitive. Este specific
calcarelor si dolomitelor, dar si sarii. Relieful vulcanic
cuprinde atât forme create prin
vulcanism cât si pe cele care au rezultat în urma actiunii
agentilor externi. Aceste roci
sunt andezitele, bazaltele, granitele etc. - 4 p;
b. precipitatii, topirea zapezilor, locul de unde îsi are izvorul,
perioadele si frecventa
secetelor, anotimpurile - 4 p;
c. Râurile Bârlad si Jijia se afla în grupa râurilor de est,
primul fiind afluent al Siretului
si respectiv al Prutului. Amenajarile hidroenergetice lipsesc
datorita pantei reduse de
scurgere a râurilor, a debitului redus datorita influentelor
climatice de ariditate - 4 p;
d. La contactul Câmpiei Române cu unitatile deluroase sau de podis
se afla orasele: Craiova, Slatin,
Pitesti, Targoviste
Toate orasele sunt situate pe vai largi ce înlesnesc legaturile
comerciale cu celelalte regiuni. O alta
explicatie este legata de microclimatul favorabil, cu precipitatii
si temperaturi moderate fata de
restul teritoriului - 4 p.
Total 16 puncte
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a. 12° C luna august - 4 p;
b. -20° C, luna ianuarie - 4 p;
c.+35°C-1 p;
d. munte - 1 p;
e. decembrie si martie -10°C - 1 p;
f. iarna, viscolul - 1 p.
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
http://www.ebacalaureat.ro/
VARIANTA 10
I. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect),
astfel:
1.c; 2. d; 3. b; 4. b; 5. c; 6. c; 7. a; 8. c; 9. d; 10. c.
Total 20 puncte
II. Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element
solicitat), astfel:
1.1- Satu Mare, 2- Bucuresti, 4- Brasov, 6- Oradea. 2.15- Prut,
16- Somesul Mare, 19- Bega. 3.
Carbune brun, lignit, petrol, sulf, bazalt, andezit.
Total 10 puncte
III. Se acorda 12 puncte din care:
d. 4 p pentru doua deosebiri între clima E (Dealurile Silvaniei)
si clima G (Podisul Dobrogei) (câte
2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influente climatice
- în unitatea E influente climatice
oceanice iar în unitatea G influente de ariditate si pontice;
precipitatii medii anuale: în unitatea E
avem peste 700 mm/an, iar in unitatea G sub 450 mm/an; temperatura
medie anuala: în unitatea E
este 6-10° C, iar în unitatea G de 10-11°C.
b. 4 p pentru doua deosebiri între relieful C (Grupa Retezat-
Godeanu) si relieful J
(Grupa Centrala a Carpatilor Orientali) (câte 2 p pentru fiecare
deosebire enuntata corect):
altitudinea maxima a reliefului în unitatea C este de 2509 m, iar
cea maxima din unitatea
J este de 2100 m; relieful unitatii C este foarte masiv si înalt,
iar relieful unitatii J este
fragmentat de depresiuni; în unitatea C exista relief glaciar bine
reprezentat de circuri, vai,
creste iar în unitatea J nu întâlnim.
c. 4 p pentru doua deosebiri între clima B (Sectorul Olt- Arges)
si clima A (Delta
Dunarii) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect):
influentele climatice - în
unitatea marcata cu B influente de tranzitie, iar în cea marcata
cu A influente de ariditate
si pontice; precipitatii medii anuale: în unitatea B valori de
500-700 mm/ an iar în unitatea
A sub 400 mm/ an.
Total 12 puncte
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor
elemente, referitoare la unitatea
notata cu I (Podisul Getic):
a) - s-a format prin acumulare de materiale piemontane
(pietrisuri, nisipuri, argile)
peste un fundament cristalin;
- este o unitate tipic piemontana, cu interfluvii a caror latime
creste de la nord spre
sud;
- relief înclinat pe directia nord-sud;
- altitudini cuprinse între 600 - 700 m în nord si 300 m în sud,
la limita cu Câmpia
Româna;
- vai longitudinale, însotite de lunci si terase, dezvoltate mai
ales în partea sudica a
unitatii;
- relief afectat de procese de eroziune si predispus la alunecari
de teren si fenomene
torentiale; - 4 p (câte 1 p pentru fiecare caracteristica a
reliefului);
b) roci de constructii, petrol, lignit, gaze asociate, terenuri
arabile, resurse forestiere,
pietrisuri, nisipuri - 2 p
c) etajul climatic de dealuri joase; influente climatice
submediteraneene si de tranzitie - 2 p;
d) argiluvisoluri (soluri brune argiloiluviale) - 2 p.
Total 10 puncte
b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente,
referitoare la unitatea notata cu D
(Subcarpatii de Curbura):
a) s-au format prin cutarea rocilor neogene fiind o regiune de
orogen asemanatoare
muntilor Carpati;
- predomina nisipurile, pietrisurile, gresiile, marnele, sâmburi
de sare în cute diapire;
- relieful de dealuri îl aseamana cu cel de deal si podis dar
altitudinile ce depasesc 800 m altitudine
http://www.ebacalaureat.ro/
se aseamana cu muntii;
- altitudinea medie este de 500-600 m mai ridicata la contactul cu
muntele;
- altitudinea maxima este de 996 m în Magura Odobesti;
- sunt formati din doua siruri de depresiuni separate între ele de
culmi semete cu structura cutata; - 4
p (câte 1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului);
b) Trotus, Buzau, Ialomita, Prahova, Dâmbovita - 4 p;
c) Etaj climatic de dealuri înalte, influente de ariditate - 1p;
d) cutremure de pamânt - placi tectonice ce se întâlnesc în zona;
alunecari de terendefrisari-
1 p;
Total 10 puncte
V. Se acorda 16 puncte astfel:
a. Relieful carstic este legat de rocile dizolvabile, în care s-au
creat goluri, iar prin
precipitarea solutiilor suprasaturate au rezultat cruste si forme
pozitive. Este specific
calcarelor si dolomitelor, dar si sarii. Relieful vulcanic
cuprinde atât forme create prin
vulcanism cât si pe cele care au rezultat în urma actiunii
agentilor externi. Aceste roci
sunt andezitele, bazaltele, granitele etc. - 4 p;
b. precipitatii, topirea zapezilor, locul de unde îsi are izvorul,
perioadele si frecventa
secetelor, anotimpurile - 4 p;
c. Râurile Bârlad si Jijia se afla în grupa râurilor de est,
primul fiind afluent al Siretului
si respectiv al Prutului. Amenajarile hidroenergetice lipsesc
datorita pantei reduse de
scurgere a râurilor, a debitului redus datorita influentelor
climatice de ariditate - 4 p;
d. La contactul Câmpiei Române cu unitatile deluroase sau de podis
se afla orasele: Craiova, Slatin,
Pitesti, Targoviste
Toate orasele sunt situate pe vai largi ce înlesnesc legaturile
comerciale cu celelalte regiuni. O alta
explicatie este legata de microclimatul favorabil, cu precipitatii
si temperaturi moderate fata de
restul teritoriului - 4 p.
Total 16 puncte
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a. 12° C luna august - 4 p;
b. -20° C, luna ianuarie - 4 p;
c.+35°C-1 p;
d. munte - 1 p;
e. decembrie si martie -10°C - 1 p;
f. iarna, viscolul - 1 p.
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA 11
I. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect),
astfel:
1.a; 2. d; 3. d; 4. c; 5. d; 6. d; 7. b; 8. d; 9. a; 10. c;
II. Se acorda 10 puncte (câte 1 p pentru fiecare element
solicitat), astfel:
1. Drobeta Turnu Severin, Bârlad, Giurgiu, Sibiu; 2. Târnava Mare,
Argesul, Prutul; 3. sare, petrol,
gaze de sonda.
III. Se acorda 12 puncte din care:
a. 4 p pentru doua deosebiri între clima unitatii de relief
marcata cu D (Câmpia Transilvaniei) si
clima unitatii de relief marcata cu F (Câmpia Moldovei), câte 2
puncte pentru fiecare deosebire
enuntata corect:
- precipitatii medii anuale: în unitatea D, 500-700 mm/an, în
unitatea F, sub 500 mm /an;
http://www.ebacalaureat.ro/
- influenta climatica: în unitatea D, oceanica, în unitatea F, de
ariditate;
b. 4 p pentru doua deosebiri între relieful unitatii marcate cu A
(Muntii Banatului) si relieful unitatii
marcate cu H (Grupa Fagaras); câte 2 puncte pentru fiecare
deosebire corect enuntata:
- relieful unitatii A s-a format pe roci predominant cristaline si
sedimentare (calcare),
în timp ce relieful unitatii H s-a format numai pe roci
cristaline;
- altitudinea maxima din unitatea A este de 1446 m, pe când în
unitatea H de 2544 m;
c. 4 p pentru doua deosebiri între clima unitatii marcate cu G
(Dealurile Silvaniei si
Dealurile Crisene) si clima unitatii marcate cu J (Subcarpatii
Moldovei); câte 2 puncte pentru
fiecare deosebire enuntata corect:
- etaj climatic: în unitatea G, de dealuri joase, în unitatea J,
de dealuri înalte;
- influenta climatica: în unitatea G, oceanica, în unitatea J, de
ariditate;
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor
elemente, referitoare la unitatea
notata cu E (Câmpia Baraganului):
a) 2 puncte (câte 1 punct pentru fiecare caracteristica a
reliefului);
- reprezinta cea mai întinsa câmpie neteda, orizontala;
- este acoperita cu un strat gros de loess;
b)- influenta de ariditate; -1 punct
c)- din cauza cantitatilor scazute de precipitatii atmosferice
exista regiuni fara scurgere de suprafata;
- exista unele lacuri cu apa sarata;
d) - petrol, gaze de sonda; - 2 puncte
e) - Slobozia, Calarasi, Braila; - 3 puncte
f) Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente,
referitoare la unitatea notata cu B
(Podisul Dobrogei de Sud):
a) - aspectul reliefului este neted, pe alocuri depasind 200 m altitudine;
- peste un fundament de calcare si gresii sarmatiene s-a depus un
strat de loess cu grosimi mari, de
peste 40 m;
- spre Marea Neagra, acest podis se termina cu faleze si plaje
care au favorizat dezvoltarea
turismului; - 3 puncte
b) - climat de câmpie; -1 punct
c) - lagunele maritime: Razim, Zmeica, Sinoe, Golovita; .
- Umanele fluvio-maritime: Tasaul, Techirghiol, Mangalia; - 2
puncte
d) - zona stepei;
- zona padurilor de foioase; - 2 puncte
e) - clasa molisolurilor (soluri balane dobrogene); - 1 punct
f) - Constanta; - 1 punct
V. Se acorda 16 puncte astfel:
a) - relieful carstic este cel mai bine dezvoltat, creat în rocile
carbonatice de catre apa
încarcata cu bioxid de carbon;
- relieful format pe sisturi cristaline, întregul sector al
Muntilor Apuseni fiind fragmentat
în blocuri ce au cauzat crearea unor horsturi si grabene, iar în
partea lor nordica la formarea
unor insule de cristalin; - 4 puncte
b) - în regiunile din vestul si centrul tarii cantitatile de
precipitatii sunt mai mari (600-
700 mm/ an) decât în cele din partea de est (400-500 mm/ an);
- unitatile de relief din vestul tarii au un caracter de moderatie
termica, pe când cele
estice au veri calde, secete frecvente ierni geroase si contraste
termice mari; - 4 puncte
c) - satele foarte mari (cu peste 4000 de locuitori) sunt
specifice mai ales zonelor de
câmpie (Câmpia Româna, Câmpia de Vest) sau de-a lungul Argesului,
lalomitei, Dâmbovitei;
- satele mici (sub 500 de locuitori) sunt situate mai ales în
zonele montane (Muntii
Apuseni), cu exceptia depresiunilor si a vailor largi, dar si în
Podisul Getic, Podisul
Bârladului; - 4 puncte
http://www.ebacalaureat.ro/
d) - Centrele de prelucrare a lemnului de pe teritoriul tarii
noastre au o repartitie
neuniforma. Acest lucru se datoreaza, mai ales, distributiei
padurilor, care sunt localizate
în general în zonele montane (peste 60 %, cea mai mare parte în
Carpatii Orientali). La
polul opus se afla regiunile de câmpie, mai ales Câmpia Româna,
unde padurile ocupa
suprafete restrânse.
Pentru o eficienta cât mai mare, centrele de prelucrare a lemnului
sunt amplasate în imediata
apropiere a padurilor. - 4 puncte
VI. Se acorda 12 puncte, astfel:
a) 325 m3/s, în luna mai; - 2 puncte
b) 110m3/s; -2 puncte
c) 60 m3/s în luna octombrie; - 2 puncte
d) toamna, din cauza precipitatiilor atmosferice scazute; - 2
puncte
e) topirea zapezilor (si ploile de primavara); - 2 puncte
f) 7 luni; - 2 puncte
VARIANTA 12
|. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect),
astfel: 1. b; 2. c; 3. b; 4. b; 5.
d; 6. d; 7. d; 8. d; 9. b; 10. a.
II. Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element
solicitat), astfel:
1. Focsani, Bacau, Brasov, Târgu Mures; 2. Ialomita; 3. Bazinul
Motru; 4. Dâmbovita, Suceava,
Oltul; 5. lac glaciar (sau lacuri de acumulare).
III. Se acorda 12 puncte din care:
a) 4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcate cu
B (Dealurile Lipovei) si clima
unitatii marcate cu I (Delta Dunarii); câte 2 puncte pentru
fiecare deosebire enuntata corect: etaj
climatic: în unitatea B, de dealuri joase, în unitatea I, de
litoral si delta temperatura medie anuala: în
unitatea B, 6-10 grade Celsius, în unitatea I, peste 11 grade
Celsius; precipitatii medii anuale: în
unitatea B, 600-700 mm/an, în unitatea I, sub 400 mm /an;
influenta climatica: în unitatea B,
oceanica, în unitatea I, pontica;
b) 4 puncte pentru doua deosebiri între relieful unitatii C
(Podisul Dobrogei de Sud) si relieful
unitatii D (Subcarpatii Getici); câte 2 puncte pentru fiecare
deosebire enuntata corect, oricare din
urmatoarele:
- aspectul reliefului este neted, pe alocuri depasind 200 m
altitudine;
- peste un fundament de calcare si gresii sarmatiene, s-a depus un
strat de loess cu grosimi mari, de
peste 40 m;
- spre Marea Neagra, acest podis se termina cu faleze si plaje
care au favorizat dezvoltarea
turismului;
c) 4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii de relief
notata cu A (Sectorul
central al Câmpiei Române) si clima unitatii de relief marcate cu
E (Podisul Somesan);
câte 2 puncte pentru fiecare deosebire enuntata corect, dintre
urmatoarele: etaj climatic:
în unitatea A, de câmpie, în unitatea E, de dealuri si podisuri;
temperatura medie anuala:
în unitatea A" 10-11 grade Celsius, în unitatea E, 7-9 grade
Celsius; precipitatii medii
anuale: în unitatea A 500-600 mm/an, în unitatea E, 600-800 mm/an;
influenta climatica:
în unitatea A de tranzitie, în unitatea E, oceanica;
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor
elemente, referitoare la unitatea
notata cu J (Muntii Apuseni):
a) - reprezinta sectorul cel mai extins, complex si diversificat
al Carpatilor Occidentali;
- substratul petrografic este foarte diversificat, încât
reprezinta un adevarat mozaic petrografic;
- un element de originalitate este dat de patrunderea câmpiei si a
dealurilor în interiorul zonei
montane, sub forma unor depresiuni-golf;
http://www.ebacalaureat.ro/
- masivele muntoase pornesc radiar, dinspre zona centrala, în
toate directiile;
- nu au subdiviziuni transversale;
- altitudinile depasesc 1800 m doar în trei vârfuri: Bihorul Mare
(1849 m), Vladeasa (1836 m) si
Muntele Mare (1826 m);
- numeroase fenomene carstice (chei, pesteri, avene, cursuri
subterane);
(câte 1 punct pentru oricare trei caracteristici) - 3 puncte
b)- influenta oceanica; - 1 punct
c)- Somesul Mic, Ariesul, Crisul Repede, Crisul Negru, Crisul Alb
etc; - 2 puncte
d)- clasa cambisolurilor sau a spodosolurilor; - 1 punct
e)- minereuri de fier, bauxita, marmura, calcar, granit, carbune
brun, minereuri auro-argintifere,
minereuri complexe (câte 1 punct pentru oricare trei raspunsuri
corecte). - 3 puncte
IV.b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente,
referitoare la unitatea
notata cu litera A (Sectorul central al Câmpiei Române):
a)- s-a format pe locul unui fost lac, prin umplerea cu sedimentele
aduse de râuri, succesiv, de la
vest spre est si de la nord spre sud; - 1 punct
b)- relieful este dat de vai largi si interfluvii;
-are un aspect tabular;
-suprafata sa este acoperita cu un strat de loess, cu grosimi ce
cresc dinspre vest spre est;
-inaltimile cele mai mari ating 300 m (în Câmpia Pitestilor);
-cuprinde câmpii înalte câmpii joase si câmpii netede (câte 1
punct pentru oricare doua raspunsuri
corecte); - 2 puncte
c)- zona stepei, zona padurilor; - 2 puncte
d)- clasa molisolurilor (cernoziom propriu-zis, cernoziom
castaniu); - 1 punct
e)petrol, gaze naturale; - 2 puncte
f)Slatina, Alexandria; - 2 puncte
V.a. - resurse de hidrocarburi: petrol si gaze de sonda, care sunt
utilizate în industria
energetica si industria chimica;-
-ape geotermale, valorificate pentru încalzirea serelor,
locuintelor si tratarea diferitelor
boli si afectiuni; - 4 puncte
b.- roci eruptive (bazalte, andezite);
- roci sedimentare (calcare, gresii, travertin);
- roci metamorfice (marmura); - 4 puncte
c.- relief fluvial;
-relief carstic; - 4 puncte
d.- sate de tip rasfirat, de marime mijlocie (500-1500 locuitori);
-sate de tip însirat (liniar). - 4 puncte
VI.a. 6 grade Celsius, în luna august; - 2 puncte
b.-10 grade Celsius, în lunile ianuarie si februarie; - 2 puncte
c.-altitudinile mari; - 2 puncte
d.-16 grade Celsius; - 2 puncte
e.-treapta montana; - 2 puncte
f.-5 grade Celsius. - 2 puncte
VARIANTA 13
I. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect),
astfel:
1.b; 2. d; 3. b; 4. d; 5.9; 6. b; 7. c; 8. a; 9. c; 10. b.
II. Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element
solicitat), astfel:
1. Deva, Satu Mare, Arad Suceava; 2. petrol, gaze asociate; 3.
Arges, Buzau, Siret; 4. s-a format
prin orogeneza;
http://www.ebacalaureat.ro/
III. Se acorda 12 puncte din care:
a) 4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcata cu
litera B (Podisul Dobrogei de Sud)
si clima unitatii de relief marcata cu litera G (Dealurile
Silvaniei si Crisene); câte 2 puncte pentru
fiecare deosebire enuntata corect, dintre urmatoarele:
- etaj climatic - în unitatea B, de câmpie, în unitatea G, de
dealuri joase;
-temperatura medie anuala: peste 11 grade Celsius în unitatea B.
8-9 grade Celsius în unitatea G;
-precipitatii medii anuale: în unitatea B, sub 400 mm/an, în
unitatea G 700-1000 mm/an;
-influenta climatica: în unitatea B, de ariditate, în unitatea G,
oceanice;
b) 4 puncte pentru doua deosebiri între relieful unitatii marcate
cu litera F (Câmpia
Moldovei) si relieful unitatii marcate cu litera J (Subcarpatii
Moldovei); câte 2 puncte pentru
fiecare deosebire corect enuntata, oricare dintre urmatoarele:
- relieful unitatii J (Subcarpatii Moldovei) s-a format prin
orogeneza, în timp ce
relieful unitatii F (Câmpia Moldovei) s-a format prin sedimentare;
- relieful unitatii J se prezinta sub forma unui singur sir de
depresiuni submontane
inchise la exterior de dealuri cu structura cutata, pe când
unitatea F se prezinta sub forma
unor dealuri scunde;
- relieful unitatii J are altitudinea maxima de 911 m în Culmea
Plesu, iar al unitatii F
circa 200 m;
c) 4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcate cu
litera A (Muntii Banatului)
si clima unitatii marcate cu litera D (Câmpia Transilvaniei): câte
2 puncte pentru fiecare
deosebire enuntata corect, oricare dintre urmatoarele:
-etajul climatic al unitatii A, de munte si dealuri înalte, al
unitatii D, de dealuri joase;
-temperatura medie anuala: în unitatea A, 6-10 grade Celsius, în
unitatea D, 8-9 rade Celsius;
-precipiatii medii anuale: în unitatea A, 1000-1200 mm/an, în
unitatea D, 500-700 mm /an;
-influente climatice: în unitatea A, submediteraneene, în unitatea
D, oceanice;
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor
elemente, referitoare la unitatea
notata cu litera H (Grupa Muntilor Fagaras): ' a) - s-a format
prin orogeneza alpina (cretaciccuatemar);
-a suferit o ridicare în bloc cu 1000 m (la sfârsitul neogenului
-începutul cuaternarului);
- predomina sisturile cristaline;
- au masivitatea si înaltimea maxima din Carnatii Românesti (Vf.
Moldoveanu - 2544 m);
- prezinta o culme unitara în nord, orientata E-V si culmi mai
joase, perpendiculare pe
aceasta (N-S);
(câte 1 punct pentru oricare trei caracteristici) - 4 puncte
b)- lacuri glaciare: Bâlea, Capra Podragu;
- lacuri de acumulare: Vidraru, pe Arges; - 2 puncte
c)- Arges, Dâmbovita (Olt); - 2 puncte
d)- paduri de conifere (etaj alpin); -1 punct
e)- podzoluri, soluri brun-acide - ambele din clasa
spodosolurilor; - 1 punct
b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente,
referitoare la unitatea notata cu
litera I (Delta Dunarii):
a) - acumularea aluviunilor la gurile de varsare ale Dunarii;
-mareele slabe ale Marii Negre;
-curentii ocazionali de suprafata;
-panta redusa a Dunarii; - 2 puncte
b) - uscatul predeltaic (grinduri continentale);
-gridurile fluviale (longitudinale);
-grindurile fluvio-maritime (transversale);
-ostroave; - 3 puncte
c) - temperatura medie anuala: peste 11 grade Celsius;
http://www.ebacalaureat.ro/
- precipitati medii anuale: sub 400mm/an;
- influenta climatica: pontica; - 3 puncte
d) - pescuitul, exploatarea si prelucrarea stufului; - 2 puncte
V. Se acorda 16 puncte astfel:
a) - râuri putine si scurte;
- debite scazute;
- majoritatea se varsa în Marea Neagra prin intermediul lagunelor
si limanurilor mariŹtime, câteva
se varsa în Dunare prin limanuri fluviatile; - 4 puncte
b) - Muntii Carpati;
-fluviul Dunarea;
- pozitia geografica la interferenta marilor regiuni geografice
europene; - 4 puncte
c) - industrializarea, care a determinat exodul rural-urban;
-cresterea populatiei ca urmare a sporului natural;
-transformarea unor asezari rurale în orase; - 4 puncte
d) - Carpatii Meridionali (grupa Retezat-Godeanu) - relief
glaciar;
-Subcarpatii Getici - relief geomorfologic, piemontan;
-Câmpia Româna - relief fluvial, pe nisipuri; - 4 puncte
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a)12 grade Celsius, luna august; - 2 puncte
b)-20 grade Celsius, luna ianuarie; - 2 puncte
c)-iarna, cauzate de slaba expunere fata de Soare, consecinta a
miscarii de revolutie, existenta
stratului de zapada care mentine o reflexie ridicata a radiatiei
solare; - 2 puncte
d)32 grade Celsius; - 2 puncte
e)-12 grade Celsius; - 2 puncte
f)-1 grad Celsius. - 2 puncte
VARIANTA 14
I. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect),
astfel: 1.d; 2. c; 3. b; 4. a; 5. d; 6. d;
7. a; 8. a; 9. c; 10. c.
II. Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element
solicitat), astfel:
1. Deva, Piatra Neamt, Târgu Mures; 2. Motru, Bega, Trotus; 3.
câmpie aluvionara în formare,
uscatul ocupa 13 % din suprafata (grinduri, ostroave); 4.
minereuri feroase, minereuri neferoase,
carbuni, roci de constructie;
III.Se acorda 12 puncte din care:
a)4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcate cu
litera A (Sectorul Central al
Câmpiei Române - între Olt si Arges) si clima unitatii de relief
marcate cu litera (Delta Dunarii);
câte 2 puncte pentru fiecare deosebire enuntata corect, dintre
urmatoarele: temperatura medie
anuala: 10-11 grade Celsius în unitatea A, peste 11 grade Celsius
în unitatea I; precipitatii medii
anuale: în unitatea A, 500-600 mm/an, în unitatea I sub 400 mm/an;
influenta climatica: în unitatea
A, de tranzitie, în unitatea I, pontice;
b)4 puncte pentru doua deosebiri între relieful unitatii marcate
cu litera D (Subcarpatii Getici) si
relieful unitatii marcate cu litera H (Câmpia Moldovei); câte 2
puncte pentru fiecare deosebire
corect enuntata, oricare dintre urmatoarele:
- relieful unitatii D (Subcarpatii Getici) s-a format prin
orogeneza, în timp ce relieful unitatii H
(Câmpia Moldovei) s-a format prin sedimentare;
-relieful unitatii D se prezinta sub forma a doua siruri de
depresiuni marginite de dealuri cu
structura cutata, pe când unitatea H este un ansamblu de dealuri
joase;
-relieful unitatii D are altitudinea maxima de 1018 m în Magura
Matau, iar al unitatii H scade de
http://www.ebacalaureat.ro/
circa 200 m;
c) 4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcate cu
litera B (Dealurile Lipovei) si
clima unitatii marcate cu litera E (Podisul Somesan): câte 2
puncte pentru fiecare deosebire enuntata
corect, oricare dintre urmatoarele:
-temperatura medie anuala: în unitatea B, 9-10 grade Celsius, în
unitatea E, 8-9 grade Celsius;
- precipiatii medii anuale: în unitatea B, 700-1000 mm/an, în
unitatea E, 500-700 mm /an;
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor
elemente, referitoare la unitatea
notata cu litera F (Grupa Muntilor Parâng):
a) - s-a format prin orogeneza alpina;
-predomina rocile cristaline;
-culmile muntoase sunt dispuse radiar;
-este tipic relieful glaciar; - 4 puncte
b)- montan (sau alpin); - 1 punct
c)- lacuri glaciare: Gâlcescu; - 2 puncte
- lacuri de acumulare: Vidra;
c) Lotrul, Jiul de Est, Cibinul; - 2puncte
d)- paduri de conifere, etaj alpin; - 1 punct
b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente,
referitoare la unitatea notata cu
litera C (Podisul Dobrogei de Sud):
a)- s-a format prin sedimentare;
-peste un fundament de calcare si gresii sarmatice s-a asternut o
cuvertura groasa de loess;
-relieful este usor ondulat, înaltimile depasesc doar pe alocuri
200 m;
-tipuri genetice de relief: de litoral, relief dezvoltat pe loess;
- 3 puncte
b)- de ariditate;
-pontice; - 2 puncte
c)- limanuri fluviatile: Oltina, Bugeac, Vederoasa;
-limanuri maritime: Techirghiol, Mangalia; - 2 puncte
d)- stepa, paduri de stejar; - 1 punct
e)- balane dobrogene (molisoluri); - 1 punct
f)- deversarea unor produse petroliere; - 1 punct
V.Se acorda 16 puncte astfel:
a)- etajarea climei;
-etajarea elementelor biogeografice;
-natura resurselor minerale; - 4 puncte
b)- frecventa mai mare a alunecarilor de teren în Subcarpatii
Curburii fata de Dealurile
de Vest;
- diferentele mai mari de altitudine;
-frecventa mai mare a stratelor de argila;
-miscarile seismice; - 4 puncte
c)- adâncimea mica a albiilor râurilor;
-degradarea digurilor de protectie^
-depozitarea resturilor manajere pe malul râurilor; - 4 puncte
d) - scaderea temperaturii odata cu altitudinea;
- cresterea cantitatii de precipitatii odata cu cresterea
înaltimii; - 4 puncte
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a)10 grade Celsius, în luna august; - 2 puncte
b)-7 grade Celsius, în luna februarie; - 2 puncte
c)8 grade Celsius; - 2 puncte
d)17 grade Celsius; - 2 puncte
e)6 grade Celsius; - 2 puncte
http://www.ebacalaureat.ro/
f)în munti; - 2 puncte
VARIANTA 15
I. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect),
astfel: 1. c; 2. d; 3. c; 4. d; 5. b; 6. d;
7. b; 8. c; 9. d; 10. d.
II.Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element
solicitat), astfel:
1.Suceava; Petrosani; Focsani; Zalau;
2.- s-au format prin orogeneza;
-sunt alcatuiti din roci sedimentare;
-prezinta doua siruri de depresiuni delimitate de dealuri cu
structura cutata;
3.Târgu-Mures, Deva, Arad;
III.Se acorda 12 puncte din care:
a)4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcate cu
litera D (Muntii Poiana Rusca) si
clima unitatii de relief marcate cu litera H (Câmpia Baraganului);
câte 2 puncte pentru fiecare
deosebire enuntata corect, dintre urmatoarele: etaj climatic - în
unitatea D (m-tii Poiana Rusca), de
munte, în unitatea H (Câmpia Baraganului), de câmpie; temperatura
medie anuala: 6-8 grade
Celsius în unitatea D, 10-11 grade Celsius în unitatea H;
precipitatii medii anuale: în unitatea D,
peste 1000-1200 mm/an, în unitatea H 400-500 mm/an; influenta
climatica: în unitatea D, oceanica,
în unitatea H, de ariditate;
b)4 puncte pentru doua deosebiri între relieful unitatii marcate
cu litera E (Subcarpatii Moldovei) si
relieful unitatii marcate cu litera I (Podisul Getic); câte 2
puncte pentru fiecare deosebire corect
enuntata, oricare dintre urmatoarele:
- relieful unitatii E (Subcarpatii Moldovei) s-a format prin
orogeneza, în timp ce relieful unitatii I
(Podisul Getic) s-a format prin sedimentare;
-relieful unitatii E se prezinta sub forma unui singur sir de
depresiuni submontane închise la exterior
de dealuri cu structura cutata, pe când unitatea I este un piemont
tipic;
-relieful unitatii E are altitudinea maxima de 911 m în Culmea
Plesu, iar al unitatii I scade de la
600-700 m în N la 300 m în Sud;
c)4 puncte pentrudoua deosebiri între clima unitatii marcate cu
litera C (Câmpia
Moldovei) si clima unitatii marcate cu litera G (Subcarpatii
Getici): câte 2 puncte pentru
fiecare deosebire enuntata corect, oricare dintre urmatoarele:
-etajul climatic al unitatii C (Câmpia Moldovei), de câmpie, al
unitatii G (Subcarpatii
Getici), de dealuri înalte si joase;
-temperatura medie anuala: în unitatea C, 9-10 grade Celsius, în
unitatea G, 6-8
grade Celsius;
-precipiatii medii anuale: în unitatea C, 400-500 mm/an, în
unitatea G, 700-1000 mm/
an;
-influente climatice: în unitatea C, de ariditate, în unitatea G,
submediteraneeana si
de ariditate;
IV.a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente,
referitoare la unitatea
notata cu litera F (Podisul Dobrogei de Sud):
a)- s-a format prim sedimentare;
-peste un fundament de calcare si gresii sarmatice s-a depus un
strat gros de loess;
-relieful este usor ondulat, depaseste rar 200 m altitudine;
-este prezent relieful dezvoltat pe loess (de tasare si
sufoziune);
(câte 1 punct pentru oricare trei caracteristici) - 3 puncte
b)- temperatura medie anuala: peste 11 grade Celsius;
-precipitatii medii anuale: sub 400 mm/an;
http://www.ebacalaureat.ro/
-influente climatice: de ariditate, pontica (pe litoral); (câte 1
punct pentru fiecare element corect) - 3
puncte
c)lacuri: - limanuri fluviatile: Oltina, Bugeac, Vederoasa;
-limanuri maritime: Techirghiol, Mangalia; - 2 puncte
d)oras cu peste 100000 de locuitori: Constanta-comertul,
constructii de nave. - 2
puncte
b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente,
referitoare la unitatea
notata cu litera A (Câmpia de Vest la nord de Mures).
a)- s-a format relativ recent (cuaternar) prin sedimentarea
lacului Panonic din vestul
Muntilor Apuseni;
-înclinarea generala a reliefului E-V;
- prezinta sectoare joase (sub 100 m): Câmpia Somesului, Câmpia
Crisurilor si sectoare mai înalte
(peste 100 m): Câmpia Carei, Câmpia Aradului;
-compartimentul cel mai înalt (peste 140 m) este Câmpia Carei acoperita
de dune de nisip fixate
prin plantatii de vii si pomi fructiferi;
(câte 1 punct pentru oricare trei caracteristici) - 3 puncte
b)influenta climatica: oceanica; -1 punct
c)resurse naturale: petrol, gaze asociate, ape termale; - 2 puncte
d)râuri: Somesul, Crasna, Barcaul, Crisurile, Muresul; - 2 puncte
e)orase cu populatie de peste 100000 de locuitori: Satu Mare,
Oradea, Arad; - 2 puncte
V.Seacorda 16 puncte astfel:
a)densitatea în Podisul Dobrogei este mai mare decât în Delta
Dunarii datorita:
-uscatului predominant;
-altitudinilor joase si gradului mic de fragmentare; -solurilor
fertile;
-existenta litoralului cu activitati portuare si turistice;
-prezenta materialelor de constructii (granite si calcare);
-prezenta unor minereuri (cupru, baritina); - 4 puncte
b)Frecventa alunecarilor de teren în Subcarpati si în Depresiunea
Colinara a
Transilvaniei este pusa pe seama:
-rocilor de tipul pietrisurilor, nisipurilor, marnelor în
alternanta cu stratele de argila;
-gradul ridicat de înclinare a reliefului;
-reteaua hidrografica cu caracter subsecvent capabila sa submineze
versantii;
-precipitatiile abundente care alimenteaza stratul argilos;
-activitatea antropica nechibzuita: defrisari, excavatii la baza
versantiilor. - 4 puncte
c) Amenajarea hidroenergetica a râurilor de munte este facilitata
fata de cele din câmpie
prin:
-alimentare pluviometrica si nivala a râurilor;
-natura rocilor, care prin duritate permit constructii
hidrotehnice;
-îngustimea sectoarelor de vale;
-panta ridicata si viteza mai mare a apei. - 4 puncte
d) diferente de precipitatii în Câmpia Baraganului fata de
Dealurile de Vest:
-în Câmpia Baraganului sub 500mm/an datorita influentei de
ariditate si altitudinilor reduse (sub
200 m);
-în Dealurile de Vest 600-700 mm/an datorita influentelor oceanice
si înaltimii mai mari (peste 300
m); - 4 puncte
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a)valoarea minima a precipitatiilor medii lunare: 20 mm în luna
februarie; - 2 puncte
b)valoarea maxima a precipitatiilor medii lunare: 105 mm în luna
iulie; - 2 puncte
c)anotimpul cu cele mai mari cantitati de precipitatii: vara; - 2
puncte
d)diferenta dintre valoarea maxima si minima a precipitatiilor
lunare: 85 mm; - 2 puncte
http://www.ebacalaureat.ro/
e)anotimpul cu valoarea mediilor lunare în scadere: toamna; - 2
puncte
f)diferenta august-decembrie: 75 mm; - 2 puncte
VARIANTA 16
I. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect),
astfel:
1.d; 2. d; 3. d; 4. a; 5. c; 6. c; 7. c; 8. d; 9. d; 10. b.
II. Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element
solicitat), astfel:
1.petrol, gaze naturale, carbuni (lignit); - 3 puncte
2.- s-a format prin orogeneza si vulcanism; - 3 puncte
-prezinta trei tipuri de roci: cristaline, vulcanice si
sedimentare cutate (flis);
-culmile sunt dispuse paralel pe directia NV-SE;
-au înaltimea maxima de 2303 m (Vârful Pietrosul Rodnei);
-este prezent relieful vulcanic si cel glaciar;
3.Târgu Mures, Alba lulia Deva, Arad; - 3 puncte
4.Alexandria; - 1 punct
III.Se acorda 12 puncte din care:
a) 4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcate cu
litera I (Podisul Getic) si clima
unitatii de relief marcate cu litera C (Câmpia Moldovei); câte 2
puncte pentru fiecare deosebire
enuntata corect, dintre urmatoarele:
-etaj climatic: în unitatea I, de dealuri si podisuri joase, în
unitatea C, de câmpie; -temperatura
medie anuala: 9-10 grade Celsiusîn unitatea 1,8-10 grade Ceisiusîn
unitatea C;
-precipitatii medii anuale: în unitatea 1,500-700 mm/an, în
unitatea C, sub 500 mm/an;
-influenta climatica: în unitatea I, submediteraneana si de
tranzitie, în unitatea C, de ariditate;
b) 4 puncte pentru doua deosebiri între relieful unitatii marcate
cu litera J (Muntii Maramuresului si
Bucovinei) si relieful unitatii marcate cu litera D (Muntii Poiana
Rusca); câte 2 puncte pentru
flecare deosebire corect enuntata, oricare dintre urmatoarele:
-relieful unitatii J s-a format prin orogeneza si vulcanism, în
timp ce relieful unitatii D s-a format
exclusiv prin orogeneza;
-în unitatea J sunt trei tipuri de roci (eruptive, cristaline si
sedimentare cutate, pe când în unitatea D
predomina sisturile cristaline);
-relieful unitatii J are altitudinea maxima de 2303 m în Vârful
Pietrosu Rodnei, iar al unitatii D doar
1374 m în Vârful Padesu;
c) 4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcate cu
litera H (Câmpia Baraganului) si
clima unitatii marcate cu litera E (Subcarpatii Moldovei): câte 2
puncte pentru fiecare deosebire
enuntata corect, oricare dintre urmatoarele:
-etajul climatic al unitatii H, de câmpie, al unitatii E, de dealuri
joase si depresiuni submontane;
-temperatura medie anuala: în unitatea H, 10-11 grade Celsius, în
unitatea E, 8-9 grade Celsius;
-precipiatii medii anuale: în unitatea H, 400-500 mm/an, în
unitatea E, 500-700 mm/an;
-influente climatice: în unitatea H, de ariditate, în unitatea E,
baltica si de ariditate;
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor
elemente, referitoare la unitatea
notata cu litera E (Subcarpatii Moldovei):
a)- s-au format prin orogeneza la exteriorul Carpatilor Orientali;
- se desfasoara între Valea Moldovei si Valea Trotusului;
-se prezinta sub forma unui singur sir de depresiuni mari,
submontane, închise spre exterior de de
dealuri cu structura cutata;
-altitudinea maxima atinge 911 m în Culmea Plesului; - 3 puncte
b)Moldova, Bistrita, Trotus; - 3 puncte
c)petrol, gaze asociate, sare, ape minerale; - 2 puncte
http://www.ebacalaureat.ro/
d)alunecari de teren, eroziunea solului, inundatii care genereaza
degradarea terenurilor, locuintelor,
cailor de transport si telecomunicatiilor; - 2 puncte
b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente,
referitoare la unitatea notata cu
litera B (Podisul Târnavelor):
a)- s-a format prin sedimentare;
-prezinta strate aproape orizontale, pe alocuri boltite, în forma
de domuri" cu acumulari de gaz
metan;
-culmile au înaltimi de 500-600 m, orientate est-vest;
-în.sud este mai înalt si mai împadurit, numit Podisul
Hârtibaciului, în sud-vest este mai scund,
numit Podisul Secaselor; - 3 puncte
b)- etaj climatic de dealuri joase si înalte;
-influenta climatica oceanica; - 2 puncte
c)Târnava Mare, Târnava Mica; - 2 puncte
d)soluri cenusii si brun-roscate din clasa argiluvisolurilor; - 1
punct
e)gaz metan; - 1 punct
f)Târgu Mures; - 1 punct
V.Se acorda 16 puncte astfel:
a)Industria aluminei s-a dezvoltat în Oradea pe baza materiei
prime (bauxita exploatata în apropiere
(Muntii Padurea Craiului), iar la Tulcea pe baza de import; - 4
puncte
b)- Canalul Dunare-Marea Neagra reprezinta o importanta artera
europeana de navigatie, reducând
cu 400 km distanta de transport naval între Constanta si
Cernavoda;
-traverseaza zona cea mai arida a tarii noastre, fiind o
importanta sursa de apa pentru irigatii;
-constituie si un important obiectiv turistic; - 4 puncte
c)Diversitatea solurilor din România este cauzata de complexitatea
si varietatea
factorilor pedogenetici:
-dispunerea formelor de relief în trepte si, implicit, etajarea
climei;
-varietatea substratului reprezentat de toate tipurile de roci;
-diferentierile climatice impuse de altitudine, latitudine si
influentele exterioare;
aportul diferit de materie organica oferit de vegetatie; - 4
puncte
d)Reliful înalt al Muntilor Carpati impune, prin traditie, un
anumit specific al activitatilor
umane:
-cresterea animalelor prin valorificarea pasunilor si fânetelor;
-activitati forestiere sustinute de un important fond silvic;
-mineritul pe seama zacamintelor metalifere;
-hidroenergia asigurata de diferenta mare de altitudine;
-turismul care beneficieaza de un potential considerabil; - 4
puncte
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a)2°C, în luna ianuarie; - 2 puncte
b)22°C, în luna iulie; - 2 puncte
c)martie si noiembrie; - 2 puncte d)23-24°C;-2 puncte e)11°C;-2
puncte
f) aparitia anotimpului de vara, consecinta a miscarii de
revolutie a Pamântului; - 2 puncte
VARIANTA 17
I. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect),
astfel: 1. d; 2. c; 3. d; 4. c; 5. b; 6. c;
7. d; 8. d; 9. c; 10. b.
II.Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element
solicitat), astfel:
1.petrol, gaze asociate, carbuni (lignit), sare;
http://www.ebacalaureat.ro/
2.- s-a format prin orogeneza alpina;
-predomina rocile sedimentare cutate (flis);
-culmile sunt orientate spre NE-SV, E-V, sau N-S;
-este grupa cea mai scunda din Carpatii Orientali (Vârful Ciucas -
1954 m);
3.Focsani, Sibiu;
4.Arges, Somesul Mic;
III. Se acorda 12 puncte din care:
a ) 4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcate cu
litera A (Grupa Muntilor Retezat-
Godeanu) si clima unitatii de relief marcate cu litera H (Podisul
Bârladului); câte 2 puncte pentru
fiecare deosebire enuntata corect, dintre urmatoarele: etaj
climatic: în unitatea A, de munte, în
unitatea H, de dealuri joase; temperatura medie anuala: 2-6 grade
Celsius în unitatea A, 8-9 grade
Celsius în unitatea H; precipitatii medii anuale: în unitatea A,
peste 1000-1200 mm/an, în unitatea H
400-500 mm/an; influenta climatica: în unitatea A, oceanica, în
unitatea H, de ariditate;
b) 4 puncte pentru doua deosebiri între relieful unitatii marcate
cu litera D (Subcarpatii Moidovei) si
relieful unitatii marcate cu litera G (Câmpia Olteniei); câte 2
puncte pentru fiecars deosebire corect
enuntata, oricare dintre urmatoarele:
-relieful unitatii D.(Subcarpatii Moldovei) s-a format prin
orogeneza, în timp ce reliafui unitatii G
(Câmpia Olteniei) s-a format prin sedimentare;
-relieful unitatii D se prezinta sub forma unui singur sir de
depresiuni submontane închise la
exterior de dealuri cu structura cutata, pe când unitatea G este o
câmpie tabulara;
-relieful unitatii D are altitudinea maxima de 911 m în Culmea
Plesului, iar al unitatii G este de sub
200 m;
c) 4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcata cu
litera I (Dealurile Lipovei) si clima
unitatii marcate cu litera C (Podisul Dobrogei): câte 2 puncte pentru
fiecare deosebire enuntata
corect, oricare dintre urmatoarele:
-etajul climatic al unitatii I, de dealuri joase, al unitatii C,
de dealuri joase si de câmpie;
-temperatura medie anuala: în unitatea 1,9-10 grade Celsius, în
unit. C, peste 10-11 grade Celsius;
-precipiatii medii anuale: în unitatea 1,700-1000 mm/an, în
unitatea C, 400-500 mm / an în nord si
sub 400 mm/an în sud;
-influente climatice: în unitatea I, oceanice, în unitatea C, de
ariditate si pontice;
IV.a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente,
referitoare la unitatea
notata cu litera J (Muntii Maramuresului si Bucovinei):
a)- s-au format prin orogeneza si vulcanism;
-prezinta cele trei tipuri de roci: eruptive, cristaline si
sedimentare cutate (flis);
-paralelismul culmilor orientate NV-SE;
-este grupa cea mai înalta a Carpatilor Orientali (altitudinea
maxima 2303 m în Vârful Pietrosul
Rodnei);
-tipuri genetice de relief: glaciar, vulcanic; - 4 puncte
b)podzoluri, soluri alpine brun-acide (spodosoluri) - 1 punct
d)minereuri neferoase, ape minerale, sare, roci de constructie; -
3 puncte
c)lac glaciar, lac în masive de sare, lac de acumulare; - 1 punct
d)oceanica, baltica; - 1 punct
b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente,
referitoare la unitatea notata cu
litera C (Podisul Dobrogei):
a)Constanta, Tulcea; - 2 puncte
b)soluri balane dobrogene (clasa molisolurilor); - 1 punct
c)Cernavoda; - 1 punct
d)- limanuri fluviatiie: Bugeac, Oltina, Vederoasa;
-limanuri maritime: Techirghiol, Mangalia;
- lagune: Razim, Zmeica, Golovita, Sinoe; - 4 puncte
http://www.ebacalaureat.ro/
e)- zona stepei;
-zona padurilor (de stejar); - 2 puncte
V.Se acorda 16 puncte astfel:
a)- primele centre siderurgice din tara noastra (Resita si
Hunedoara au fost amplasate
în imediata apropiere a zacamintelor de minereuri de fier);
-reducerea costurilor de productie prin transporturile la distante
reduse; - 4 puncte
b)- altitudini mai mari;
-gradul ridicat de fragmentare;
-înclinarea mare a versantilor; - 4 puncte
c)- orogeneza baikaliana a cutat, la sfârsitul proterozoicului,
sisturile verzi din partea
centrala (Podisul Casimcei);
-orogeneza hercinica (la sfârsitul paleozoicului) a înaltat Muntii
Macinului (granite si ,
calcare); - 4 puncte
d) - temperatura aerului scade odata cu cresterea altitudinii;
- în depresiunile intramontane se produc frecvente inversiuni
termice; - 4 puncte
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a)28 mm, în luna februarie; - 2 puncte
b)79 mm, în luna septembrie; - 2 puncte
c)51 mm; - 2 puncte
d)41 mm în luna mai, 78 mm în luna iulie; - 2 puncte
e)februarie si aprilie; - 2 puncte
f)5 mm; - 2 puncte
VARIANTA 18
I. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect),
astfel:
1. b; 2. b; 3. a; 4. d; 5. c; 6. d; 7. a; 8. d; 9. b; 10. b.
II.Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element
solicitat), astfel:
1.petrol, gaze asociate;
2.s-a format prin sedimentare, are dealuri de peste 400 m
altitudine, înclinarea generala este N-S;
3.Târgu Jiu, Râmnicu Vâlcea;
4.Baia Mare, Botosani;
5.Bitrita, Prut;
III. Se acorda 12 puncte din care:
a) 4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcata cu
litera I (Dealurile Lipovei) si clima
unitatii de relief marcata cu litera H (Podisul Bârladului) câte 2
puncte pentru fiecare deosebire
enuntata corect, dintre urmatoarele: temperatura medie anuala:
9-10 grade Celsiusîn unitatea 1,8-9
grade Celsiusîn unitatea H; precipitatii medii anuale: în unitatea
1,700-1000 mm/an, în unitatea H
400-500 mm/an; influenta climatica: în unitatea I, oceanica, în
unitatea H, de ariditate. - 4 puncte
b) 4 puncte pentru doua deosebiri între relieful unitatii marcate
cu litera A (Grupa Retezat-
Godeanu) si relieful unitatii marcate cu litera B (Carpatii
Curburii); câte 2 puncte pentru fiecare
deosebire corect enuntata, oricare dintre urmatoarele:
- în unitatea A predomina sisturile cristaline, în unitatea B
rocile sedimentare cutate
(flis);
- altitudinile unitatii A depasesc 2500 m (vârful Peleaga 2509 m),
ale unitatii B sunt
sub 2000 m (vârful Ciucas 1954 m);
- în unitatea A este tipic relieful glaciar, în unitatea B
relieful pe conglomerate; - 4
puncte
c) 4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcata cu
litera G (Câmpia Olteniei) si clima
http://www.ebacalaureat.ro/
unitatii marcate cu litera C (Podisul Dobrogei): câte 2 puncte
pentru fiecare deosebire enuntata
corect, oricare dintre urmatoarele:
-etajul climatic al unitatii G, de câmpie, al unitatii C, de
dealuri joase si de câmpie;
-precipiatii medii anuale: în unitatea G, 500-600 mm/an, în
unitatea C, 400-500 mm/ an în nord si
sub 400 mm în sud;
-influente climatice: în unitatea G, submediteraneene, în unitatea
C de ariditate si pontice; - 4
puncte
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor
elemente, referitoare la unitatea
notata cu litera E (Subcarpatii Getici):
a) - s-au format prin orogeneza;
-prezinta doua siruri de depresiuni marginite de dealuri cu
structura cutanata;
-altitudinea maxima este 1018 m în Magura Matau;
-sunt alcatuiti din roci sedimentare (gresii, conglomerate,
argile, pietrisuri); - 4 puncte
b)Dâmbovita, Motru, Arges, Olt, Jiu; - 3 puncte
c)etaj climatic: de dealuri înalte; - 1 punct
d)un tip de sol: brune si brune acide (clasa cambisoluri); - 1
punct
e)o resursa a subsolului: petrol, gaze asociate, carbune, sare; -
1 punct
Total 10 puncte
b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente,
referitoare la unitatea notata cu
litera C (Podisul Dobrogei);
a)- relieful prezinta doua parti distincte ca altitudine,
structura geologica si petrografica,
despartite de aliniamentul Hâsova-Capul Midia;
-compartimentul nordic (Podisul Dobrogei de Nord) este cel mai
vechi: format prin orogeneza
baikaliana (Podisul Casimcea) si hercinica (Muntii Macin);
-compartimentul sudic (Podisul Dobrogei de Sud) s-a format prin
sedimentare;
-înaltimea este mai mare în jumatatea nordica depasind 400 m
(Vârful Greci 467 m), partea sudica
este mai joasa, rar depaseste 200 m;
-petrografia este reprezentata în nord de roci dure (sisturi
verzi, granite si calcare), în sud (Podisul
Dobrogei de Sud) peste fundamentele de calcare si gresii sarmatice
s-a depus un strat de loess; - 4
puncte
b)influenta climatica: de ariditate, pontica; - 1 punct
c)tipuri de lacuri: limanuri fluviatile, limanuri maritime,
lagune; - 2 puncte
d)zona de vegetatie: paduri de stejar, stepa; - 1 punct
e)orase peste 50000 de locuitori: Constanta.Tulcea. - 2 puncte
V.Se acorda 16 puncte astfel:
a.Legatura dintre clima si vegetatie în cazul a doua trepte de
relief:
-în câmpie climat mai cald (10-11 grade Celsius) si mai
secetos(sub 500-600 mm/ an), determina o
vegetatie ierboasa si marunta- stepa, paduri cu specii termofile -
etajul stejarului;
-în munti - climat mai rece (2-6 grade Celsius) si mai umed
(700-1200 mm/an) permite dezvoltarea
vegetatiei de padure (fag si conifere); - 4 puncte
b.Doua cauze care au determinat dezvoltarea accentuata a
industriei materialelor de
constructii:
-varietatea si bogatia rocilor de constructie;
-cerinta mare de materiale de constructie pe piata; - 4 puncte
c.Doua cauze care explica densitatea mai mare a tipurilor genetice
de lacuri în zonele
montane fata de Subcarpati:
-extinderea mai mare în suprafata si altitudine;
-varietatea conditiilor de formare a muntilor;
-diversitatea structurii petrografice; - 4 puncte
d.Doua elemente care explica ponderea mai mare a terenurilor
arabile în Câmpia
http://www.ebacalaureat.ro/
Româna fata de regiunile deluroase:
-relieul neted si întins;
-solurile cu fertilitate ridicata;
-climatul propice culturilor agricole; - 4 puncte
Total 16 puncte
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a)17 mm, în luna martie; - 2 puncte
b)35 mm, în luna mai; - 2 puncte
c)18 mm; - 2 puncte
d)februarie - 27 mm , august-28 mm; - 2 puncte
e)34-21 = 13 mm; - 2 puncte
f)influenta climatica de ariditate; - 2 puncte
VARIANTA 19
I. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect),
astfel:
1. a; 2. a; 3. c; 4. a; 5. a; 6. c; 7. b; 8. b; 9. b; 10. a.
Total 20 puncte
II. Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element
solicitat), astfel:
1.minereuri de fier, plumb, marmura;
2.s-a format prin orogeneza alpina; este grupa cu altitudinea cea
mai mare (Vârful Moldoveanu -
2544 m);
3.Târgu Jiu, Râmnicu Vâlcea;
4.lasi, Satu Mare;
5.Siret, Crisul Alb;
Total 10 puncte
III. Se acorda 12 puncte din care:
a)4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcata cu
litera H (Subcarpatii Moldovei) si
clima unitatii de relief marcata cu litera I (Podisul Somesan);
câte 2 puncte pentru fiecare deosebire
enuntata corect, dintre urmatoarele: temperatura medie anuala: 6-8
grade Celsiusîn unitatea H, 7-9
grade Celsiusîn unitatea I; precipitatii medii anuale: în unitatea
H, 500-700 mm/an, în unitatea I
700-1000 mm/an; influenta climatica: în unitatea H, baltica si de
ariditate, în unitatea I, oceanica;
b)4 puncte pentru doua deosebiri între relieful unitatii marcate
cu litera D (Muntii Maramuresului si
Bucovinei) si relieful unitatii marcate cu litera F (Muntii Poiana
Rusca); câte 2 puncte pentru
fiecare deosebire corect enuntata, oricare dintre urmatoarele:
-relieful unitatii D (Muntii Maramuresului si Bucovinei) s-a
format prin orogeneza si vulcanism, în
timp ce relieful unitatii F (Muntii Poiana Rusca) s-a format prin
orogeneza;
-relieful unitatii D prezinta 3 tipuri de roci (cristaline,
sedimentare, eruptive), pe când în unitatea F
predomina sisturile cristaline;
-relieful unitatii D are altitudinea maxima de 2303 m în Pietrosu
Rodnei, iar al unitatii F scade la
doar 1374 m în Vârful Padesu;
-unitatea D are un evident paralelism al culmilor orientate NV-SE,
pe când unitatea F este un masiv
individualizat.
c) 4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcata cu
litera E (Câmpia
Olteniei) si clima unitatii marcate cu litera G (Podisul Dobrogei
de Nord): câte 2 puncte
pentru fiecare deosebire enuntata corect, oricare dintre
urmatoarele:
-etajul climatic al unitatii E, de câmpie, al unitatii G, de
dealuri joase si de câmpie;
-precipiatii medii anuale: în unitatea E, 500-600 mm/an, în
unitatea G, 400-500 mm / an;
-influente climatice: în unitatea E, submediteraneene, în unitatea
G, de ariditate si pontice;
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor
elemente, referitoare la unitatea
http://www.ebacalaureat.ro/
notata cu litera D (Muntii Maramuresului si Bucovinei)
a)râuri: Somesul Mare, Bistrita, Viseu, Iza; - 2 puncte
b)tipuri genetice de lacuri: lacuri glaciare, în masive de sare,
de acumulare; - 2 puncte
c)resurse naturale: minereuri neferoase, ape minerale, roci de
constructie, paduri de conifere, pasuni
si fânete; - 3 puncte
d)tip de sol: podzoluri, soluri alpine brun acide din clasa spodosoluri;
- 1 punct
e)tip de sate: risipite; - 1 punct
f)influente climatice: oceanica în vest, baltica în est; - 1 punct
b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente,
referitoare la unitatea notata cu
litera C (Delta Dunarii):
a)câmpie aluvionara în formare, uscatul reprezinta 13 % sub forma
de grinduri si ostroave; - 2
puncte
b)elemente de hidrografie - cele 3 brate ale Dunarii (Chilia în
nord, Sulina la mijloc, Sfântu
Gheorghe la sud); - 2 puncte
c)- temperatura medie anuala peste 11 grade Celsius;
-precipitatii medii sub 400 mm/ an;
-influenta climatica pontica; - 3 puncte
d)categorii de cai de comunicatie: navale, rutiere; - 2 puncte
e)resurse naturale: stuf, fauna piscicola si cinegetica. - 1 punct
V.Se acorda 16 puncte astfel:
a)Distributia neuniforma a centrelor de prelucrare a lemnului pe
teritoriul României:
-în Carpatii Orientali exista numarul cel mai mare de centre de
prelucrare grefate pe fondul
forestier, paduri de conifere în special, cele mai extinse;
-în Câmpia Româna si Dobrogea industria de prelucrare a lemnului
este slab reprezentata la fel ca si
vegetatia arborescenta; - 4 puncte
b)Variatia temperaturii medii anuale:
-temperatura medie anuala - scade pe latitudine de la 10-11 grade
Celsiusîn sud la 8-9 grade
Celsiusîn nord;
-scade în altitudine de la 10-11 grade Celsiusîn câmpie la 2-6
grade Celsiusîn munti, iar la
altitudinea de peste 2200 m ajung la 0 grade Celsius; - 4 puncte
c)Densitati diferite în bazinul Argesului:
-în bazinul superior, corespunzator spatiului montan, densitatea
populatiei este redusa datorita
conditiilor de teren accidentat si a climatului racoros si umed;
-în bazinul mijlociu (Subcarpatii si Podisul Getic) densitatea
depaseste media pe tara datorita
conditiilor. - 4 puncte (
d)cauzele degradarii terenurilor din spatiul carpatic si
subcarpatic:
-defrisarile masive;
-pasunatul irational;
-haldele de steril ale exploatarilor miniere;
-diferentele termice zilnice si sezoniere, având ca rezultat
dezagregarea rocilor; - 4 puncte
VI.Se acorda 12 puncte astfel:
a)325 m3/s, în lunile aprilie, mai; - 2 puncte
b)80 m3/s, în luna septembrie; - 2 puncte
c)primavara, inundatii, revarsari; - 3 puncte
d)ploile de primavara, topirea zapezilor; - 3 puncte
e)245 m3/s.;- 2 puncte
VARIANTA 20
I. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect),
astfel: 1. c; 2. c; 3. b; 4. b; 5. d; 6. c;
http://www.ebacalaureat.ro/
7. b; 8. c; 9. b; 10. a .
Total 20 puncte
II.Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element
solicitat), astfel:
1.petrol, gaze asociate, sare, ape minerale;
2.unitatea cu relieful cel mai vechi, s-a format prin orogeneza,
altitudinea maxima 467 m Vârful
Greci;
3.Bârlad, Vaslui;
4.Târgu Mures, Deva;
5.Somes, Ialomita.
III.Se acorda 12 puncte din care:
a)4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcata cu
litera B (Podisul
Bârladului) si clima unitatii de relief marcata cu litera E
(Câmpia Oltinei); câte 2 puncte
pentru fiecare deosebire enuntata corect, dintre urmatoarele:
-etaj climatic: în unitatea B, de dealuri joase, în unitatea E, de
câmpie;
-temperatura medie anuala: 8-9 grade Celsiusîn unitatea B, 10-11
grade Celsius în unitatea E;
-precipitatii medii anuale: în unitatea B, 400-500 mm/an, în
unitatea E 500-600 mm/ an;
-vânturi: în unitatea B, Crivatul, în unitatea E, Austrul.
b)4 puncte pentru doua deosebiri între relieful unitatii marcate
cu litera C (Delta Dunarii)
si relieful unitatii marcate cu litera G (Podisul Dobrogei de
Nord); câte 2 puncte pentru
fiecare deosebire corect enuntata, oricare dintre urmatoarele:
- relieful unitatii C este o câmpie aluvionara în formare
(relieful cel mai tânar), unitatea G este un
rest al muntilor formati prin orogeneza hercinica în nord si a
celor formati prin orogeneza
baikaliana în sud;
- înaltimea maxima în C este de 12 m în Grindul Letea, în unitatea
G de 467 m în Vârful Greci;
- petrografia în C este reprezentata prin aluviuni, pe când în G
prin granite, calcare, sisturi verzi;
c)4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcata cu
litera H (Subcarpatii
Moldovei) si clima unitatii marcate cu litera D (Muntii
Maramuresului si Bucovinei): câte 2
puncte pentru fiecare deosebire enuntata corect, oricare dintre
urmatoarele:
-etajul climatic al unitatii H de dealuri, al unitatii D, de
munte;
- temperatura medie anuala: în unitatea H 7-8 grade Celsius, în
unitatea D, 2-6 grade Celsius;
- precipiatii medii anuale: în unitatea H, 700-1000 mm/an, în
unitatea D, peste 1000-1200 mm/an;'
- influente climatice: în unitatea H, baltice în nord, de
ariditate în sud, pe când în unitatea D,
oceanice în vest si baltice în est;
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor
elemente, referitoare la Unitatea I (Grupa
Fagarasului)
a) - este grupa cea mai înalta (Vârful Moldoveanu 2544 m) din
Carpatii românesti;
- s-a format prin orogeneza alpina;
- a suferit o înaltare în bloc cu aproximativ 1000 de m;
- predomina sisturile cristaline
- are o culme unitara în nord orientata E-V si culmi
perpendiculare orientate N-S;
b)Argesul, Dâmbovita, Topologul;
c)lacuri: glaciare: Bâlea, Capra si Podragul; de acumulare:
Vidraru;
b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente,
referitoare la Unitatea A
(Subcarpatii Getici)
a)- s-au format în ultima faza a orogenezei alpine;
- prezinta doua siruri de depresiuni marginite de dealuri cu
structura cutata;
- sunt alcatuiti din roci sedimentare: argile, gresii,
conglomerate si pietrisuri;
- au altitudinea maxima 1018 m în Magura Matau;
b)temperatura medie anuala 5-10 grade Celsius;
c)vegetatia: etajul fagului, amestec fag si stejar;
http://www.ebacalaureat.ro/
d)Târgu Jiu, Râmnicu Vâlcea;
e)petrol, gaze asociate, lignit si sare;
V.Se acorda 16 puncte astfel:
a)Hazarde naturale în Carpati si cauzele lor:
- avalanse de zapada cauzate de încalzirea inegala a stratelor de
zapada pe pante abrupte;
- prabusiri de stânci datorita dezagregarii rocilor si a fortei de
gravitatie;
- miscari seismice în Carpatii Curburii, zona de coliziune a
placilor tectonice;
b)Complexitatea geografica si geomorfologica a Podisului Dobrogei:
- procesele de geneza diferite: orogeneza în jumatatea nordica si
sedimentare în cea sudica;
- vârsta reliefului si, implicit, efectul diferit al actiunii
agentilor externi;
c)Cantitatea diferita de precipitatii în Podisul Dobrogei de Sud
comparativ cu Dealurile
de Vest:
-în Podisul Dobrogei de Sud se înregistreaza cea mai scazuta
cantitate de precipitatii,
sub 400 mm/an, datorita influentei climatice de ariditate, timp în
care în Dealurile de Vest
cantitatea de precipitatii este mult mai mare, 700/800 mm/an,
cauzata de influentele
oceanice si altitudinea mai mare;
d)Constanta: - nod de comunicatie cu caracter complex:
-pozitia geografica la Marea Neagra;
-functiile complexe: industriale, comerciale, turistice,
administrativ-politice;
-numarul mare de locuitori, peste 300000.
VI.Se acorda 12 puncte astfel:
a)11 grade Celsius, în luna ianuarie; - 2 puncte
b)6 grade Celsius, în luna august; - 2 puncte
c)17 grade Celsius; - 2 puncte
d)2,5 grade Celsius; - 2 puncte
e)media aritmetica a temperaturii medii lunare; - 2 puncte
f)muntii înalti; - 2 puncte
VARIANTA 21
I.1-a; 2 - c; 3-a; 4 - c; 5-a; 6 - b; 7 - b; 8 - c; 9 - d; 10 - c.
II.1. petrol, gaze asociate, sare. 2. prezenta cuestelor si a
domurilor gazeifere; altitudini de 450-550
m. 3. Timisoara si Arad / Satu Mare / Oradea. 4.3-Galati;
12-Bucuresti. 5. 14-Buzau; 17-Moldova.
III.a) - clima Campiei de Vest are influente oceanice si
submediteraneene, in timp ce
clima Podisului Dobrogei are influente de ariditate si pontice;
-precipitatiile medii multianuale in Campia de Vest sunt de 600-700
mm, in timp ce in Podisul
Dobrogei sunt sub 450 mm;
b)- relieful Campiei Olteniei cuprinde interfluvii intinse si
netede, despartite de culoare largi de vale
ale afluentilor Dunarii, in timp ce relieful Podisului Sucevei
cuprinde platouri structurale, cueste,
depresiuni, inseuari, versanti abrupti;
- altitudinile Campiei Olteniei sunt intre 100-300 m, in timp ce
in Podisul Sucevei altitudinea
Maxima ajunge la 688 m (Dealul Ciungi);
c)- Campia Transilvaniei are un climat cu influente oceanice din
vest, in timp ce Subcarpatii
Curburii au influente continentale de ariditate;
-in Campia Transilvaniei bat vanturile de vest, in timp ce in
Subcarpatii Curburii iarna bate crivatul,
iar in sezoanele de tranzitie sunt manifestari foehnale.
IV.B - Muntii Apuseni
a)- altitudini moderate (altitudinea maxima 1849 m, vf. Curcubata
Mare/ Bihor);
-prezenta unui relief carstic complex (platouri carstice, doline,
avene, pesteri etc);
http://www.ebacalaureat.ro/
-existenta depresiunilor golf prin care Campia de Vest patrunde
pana in inima muntilor;
b)Muntii Bihor, Muntii Padurea Craiului, Muntii Metaliferi etc;
c)influente oceanice din vest;
d)Crisul Repede / Negru / Alb, Mures;
e)bauxita, minereuri auroargintifere, cupru, minereuri radioactive
etc;
b.J - Grupa Sudica a Carpatilor Orientali (Carpatii Curburii)
a)- altitudine maxima 1954 m (Muntii Ciucas);
-sunt alcatuiti numai din flis (roci sedimentare cutate);
-includ cea mai mare depresiune intramontana din Carpatii
Romanesti - Depresiunea Brasov;
-pe conglomerate, in Muntii Ciucas apar forme ciudate, create prin
eroziune diferentiala (sfincsi,
stanci curioase);
b)Depresiunea Brasov;
c)climat tipic/nontan;
d)etajul fagului / etajul coniferelor;
e)clasa cambisoluri cu soluri brun-acide / clasa spodosoluri cu
soluri podzolice;
f)Brasov si Sfantu Gheorghe.
V. a) - zacamintele de huila din Depresiunea Petrosani si din
Muntii Banatului, minereurile de fier
din Muntii Poiana Rusca si Muntii Banatului, precum si calcarele
metalurgice (folosite ca fondanti)
au constituit premisele amplasarii unor combinate siderurgice la
Resita (in Muntii Banatului) si
Hunedoara (la poalele Muntilor Poiana Rusca);
b)- Bucurestiul este principalul nod feroviar, rutier si aerian al
tarii (din care pornesc 9 magistrale
feroviare si 10 rutiere catre granite, si in plus are si doua
aeroporturi, respectiv Henri Coanda-
Otopeni, aeroport international si Bucuresti-Baneasa, aeroport
mixt);
c)- gradul mai mare de fragmentare (cu dealuri si depresiuni
intracolinare) si inclinarea pante lor, in
zona colinara, determina prezenta satelor rasfirate, cu un nucleu
civic pe fundul de presiunilor si
gospodariile insirate pe vai, in timp ce in campie interfluviile
netede si extinse favorizeaza satul de
tip adunat, cu gospodariile inghesuite si vetre geometrizate;
-prezenta suprafetelor forestiere mai intinse si a izvoarelor
minerale genereaza, in zona colinara,
sate cu functii forestiere si turistice (statiuni
balneoclimaterice), in timp ce in campie, pe langa
functia agricola, dominanta, apar si sate (in jurul marilor
orase), care preiau functii industriale sau
de servicii;
d) - cresterea altitudinii determina modificarea parametrilor
climatici (scad temperaturile si cresc
cantitatile de precipitatii), fapt care influenteaza pedogeneza;
- fiecare treapta de relief are anumite tipuri de roci
(sedimentare mai moi, in campie si roci dure, in
zona montana), care, de asemenea, genereaza diferite tipuri de
soluri.
VI. a) - 55 mm in noiembrie; b) - 150 mm in iunie; c) - 4 luni
(mai, iunie, iulie, august);
d) - 85 mm in martie si 135 mm in august; e) - vara; f) - 70 mm;
g) - 95 mm
VARIANTA 22
I.1 - c; 2 - c; 3 - b; 4 - c; 5 - d; 6 - d; 7 - c; 8 - c; 9 - b;
10 - b.
II. 1. alunecari de teren generate de ploi de lunga durata, pe
substrat marno-argilos; 2. 3-Craiovaindustrie
constructoare de autoturisme; 9-Ploiesti-industrie de utilaj
Petrolier / petrochimie; 3.19-Buzau; 20-Somesul Mare; 4.1-Deva;
6-Ramnicu Valcea; 10-Arad; 5.
Suceava.
III. a) - Campia de Vest la nord de Mures are influente oceanice
din vest, in timp ce Campia
Moldovei are influente continentale de ariditate;
-in Campia de Vest bat vanturile de vest, in timp ce in Campia
Moldovei iarna bate crivatul;
b)- Carpatii Curburii sunt alcatuiti numai din flis (roci
sedimentare cutate), in timp ce in Muntii
http://www.ebacalaureat.ro/
Banatului predomina formatiunile cristaline cu intruziuni
granitice si calcaroase;
-altitudinile Carpatilor Curburii depasesc 1900 m (vf. Ciucas 1954
m), pe cand Muntii Banatului
abia depasesc 1400 m (vf. Piatra Goznei 1446 m);
c)- in Podisul Tarnavelor apar influente oceanice din vest, in
timp ce in Subcarpatii Moldovei sunt
influente continentale de ariditate;
-in Podisul Tarnavelor bat vanturile de vest, in timp ce in
Subcarpatii Moldovei iarna bate crivatul.
IV. D - Podisul Dobrogei de Sud
a)- altitudini, in general, sub 200 m;
-are in fundament platforma Moesica peste care s-au depus strate
groase de calcare si gresii iar la
suprafata o cuvertura de loess;
-interfluviile sunt intinse, usor ondulate, fragmentate de vai
largi;
b)vecinatatea Marii Negre; climat de campie si dealuri joase;
influente de ariditate si pontice;
c)zona stepei / zona silvostepei;
d)cernoziomuri si soluri balane dobrogene/ clasa molisoluri;
e)secete frecvente generate de climatul temperat continental cu
nuanta de ariditate.
b. C - Campia Romana dintre Olt si Arges (Campia Munteniei de
Vest)
a) - altitudinile scad de la nord la sud, de la 300 la 100 de
metri;
-interfluviile sunt intinse si netede, despartite de vai largi cu
lunci extinse;
-la contactul cu Podisul Getic apar campii piemontane inalte
(Campia Pitestilor), alcatuite;
predominant din pietrisuri si nisipuri;
b)zona silvostepei / zona padurilor de stejar;
c)cernoziomuri din clasa molisoluri / soluri brun-roscate din
clasa argiluvisoluri;
d)Pitesti, Alexandria, Slatina;
e)petrol si gaze asociate.V. a) altitudinea reliefului
(precipitatiile cresc odata cu altitudinea);
influentele climatice
(in est si sud-est cele de ariditate determina precipitatii
reduse, in timp ce in vest
precipitatiile cresc datorita influentelor oceanice);
b)- cultura cerealelor se practica pe aproape 2/ 3 din suprafata
tarii;
-produsele de panificatie constituie alimente de baza in tara
noastra si^ca urmare,
industria moraritului si panificatiei este prezenta in toate
orasele si in numeroase localitati
rurale;
c)- zonele montane, cu relief accidentat si pante accentuate sunt
un factor restrictiv
in raspandirea si densitatea populatiei, pe cand in campie,
interfluviile netede, culoarele
largi de vale, cu lunci si terase favorizeaza concentrarile de
populatie;
-climatul tipic montan, umed si racoros este un factor restrictiv
in raspandirea si
densitatea populatiei, pe cand in campie, climatul mai cald
favorizeaza concentrarile mai
mari de populatie;
d)- diversitatea treptelor de relief genereaza o etajare a
vegetatiei;
-influentele climatice variate (submediteraneene, oceanice,
continentale de ariditate
etc.) determina prezenta pe teritoriul tarii a unor specii de
plante din toate partile continentului.
VI.a) iulie, 23° C; b) ianuarie,-3° C; c) 26* C; d) circulatia
sudica (mase de aer tropical)
si altitudinea redusa; e) media aritmetica a temperaturilor medii
lunare; f) 6° C.
VARIANTA 23
I. 1 -b; 2-b; 3-d; 4-a; 5-c; 6-c; 7-d; 8-c; 9-b; 10-d.
II. 1.15-Jijia; 16-Tamava Mica; 17-Somes; 18-lalomita; 2.
2-Targoviste; 8-Focsani; 9-Slobozia; 3.1
Resita-industria siderurgica; 6 Constanta-industria constructoare
de nave maritime; 4. Lac de baraj
natural / lac de crater vulcanic / lac de baraj hidroenergetic.
http://www.ebacalaureat.ro/
III. Dealurile Silvaniei au un climat cu influente oceanice din
vest, in timp ce in Podisul Sucevei
apar influente scandinavo-baltice;
-in Dealurile Silvaniei bat vanturile de vest, in timp ce in
Podisul Sucevei bate uneori
iarna crivatul;
b)- Grupa Fagaras este alcatuita predominant din sisturi
cristaline cu intruziuni granitice,
in timp ce in Grupa Centrala a Carpatilor Orientali apare
zonalitatea petrografica ce determina
paralelismul culmilor muntoase (in vest - munti vulcanici, in
centru - munti alcatuiti din
formatiuni cristaline, in est - munti alcatuiti din flis);
- Grupa Fagaras are o masivitate pronuntata si un grad de
fragmentare mai redus
comparativ cu Grupa Centrala, unde fragmentarea este pronuntata
(numeroase depresiuni
si culoare de vale) si masivitatea mai redusa;
c) - in Campia Transilvaniei apar influente climatice oceanice din
vest, in timp ce in
Podisul Getic apar influente submediteraneene din sud-vest si de
ariditate din est;
- temperaturile medii anuale sunt de 9-10°C si scad de la sud la
nord in Podisul
Getic, in timp ce in Campia Transilvaniei sunt de 8-9°C si scad de
la vest la est.
IV.C - Muntii Poiana Rusca
a)- alcatuiti predominant din formatiuni cristaline;
-altitudinea maxima 1374 m (Varful Pades);
-apar ca un masiv cu culmi domoale si versanti abrupti, fragmentat
de vai scurte si adanci;
b)climat tipic montan, cu influente oceanice din vest:
c)etajul padurilor de fag / etajul padurilor de amestec de fag cu
rasinoase;
d)soluri brun acide / clasa cambisoluri;
e)minereuri de fier, cupru, marmura.
I - Campia Romana la Vest de Arges
a)- altitudinile scad de la nord la sud de la 300 m, in nord, la
100 m, in sud;
-interfluvii netede si intinse, fragmentate de vai largi, cu lunci
extinse si terase ale afluentilor
Dunarii;
-in sudul Campiei Olteniei apar dune de nisip;
b)zona silvostepei/ zona stejarului;
c)cernoziomuri din clasa molisoluri/ soluri brun-roscate din clasa
argiluvisoluri;
d)petrol si gaze asociate;
e)Craiova, Pitesti, Alexandria.
V. a) - ape salmastre cu salinitate de 17-18 %o in stratul
superior si 21-22 %o in stratul
inferior.
-mare stratificata: pana la 180-200 m adancime, un strat biotic,
oxigenat, cu salinitate
de 17-18 %o, la peste 180-200 m adancime, un strat abiotic,
neoxigenat, bogat in H2S, cu
o salinitate de 21- 22 %o (datorita lipsei curentilor verticali);
b)- distributia zonar-concentrica si etajarea altitudinala a
reliefului genereaza o etajare
a culturilor agricole (cereale in campie, viticultura si
pomicultura in zona colinara etc).
-climatul mai cald, specific zonelor joase de campie, favorizeaza
cultura graului si a florii soarelui,
sorgului, tutunului, caisului, piersicului.
-climatul de deal, mai racoros si mai umed favorizeaza,
plantatiile de meri si pruni.
c)- avalansele din etajul alpin sunt generate de existenta unui
strat gros de zapada si
de factori care perturba echilibrul zapezii (schimbari bruste de
temperatura, zgomote etc.)
-prabusiri si caderi de stanci pe versantii abrupti, generate de
precipitatii torentiale,
inghet-dezghet etc.
d)- etajarea altitudinala a treptelor de relief determina o
crestere a cantitatilor de
precipitatii odata cu altitudinea;
-influentele oceanice determina, in vestul tarii, precipitatii mai
bogate comparativ cu
estul si sud-estul tarii, unde influentele continentale de
ariditate determina precipitatii mai
http://www.ebacalaureat.ro/
reduse si secete frecvente.
VI. a) iulie 22° C; b) februarie -5° C; c)27°C; d) variatia
radiatiei solare globale, generata de
forma si miscarile Terrei si de inclinarea axei polilor; e) media
aritmetica a temperaturilor
medii lunare; f) 12° C.
VARIANTA 24
I. 1-b; 2-c; 3-d; 4-a; 5-a; 6-b; 7-b; 8-a; 9-a; 10-c.
II. 1. Campia Moldovei; 2. 16 -Moldova; 17-lalomita; 19-bratul
Sfantu Gheorghe; 3. 2 -Piatra
Neamt; 4-Brasov; 7-Tulcea ; 11-Zalau; 4. mica, grafit, mangan,
lemn, huila.
III. a) - Dealurile Lipovei au influente oceanice si
submediteraneene, in timp ce in Podisul
Barladului sunt influente continentale de ariditate;
- precipitatiile medii multianuale sunt mai ridicate (600-700 mm
/an) in Dealurile Lipovei, in timp
ce in Podisul Barladului sunt de 500-600 mm.
b) - altitudinile muntilor in Grupa Parang depasesc 2000 m, in
timp ce in Muntii Apuseni abia trec
de 1800 m;
-in Grupa Parang apare un relief glaciar pitoresc, care lipseste
in Muntii Apuseni (datorita
altitudinilor mai mici);
-Grupa Parang are o masivitate pronuntata si un grad redus de
fragmentare, in timp ce Muntii
Apuseni au masivitate redusa si grad mare de fragmentare (multe
depresiuni, culoare de vale,
pasuri);
c) - in Podisul Dobrogei de Sud apare un climat cu influente de
ariditate si pontice, in timp ce in
Campia Transilvaniei sunt influente oceanice din vest;
-precipitatiile medii multianuale sunt sub 400 mm in Podisul
Dobrogei de Sud, in timp
ce in Campia Transilvaniei depasesc 600 mm.
IV.A - Subcarpatii Curburii
a)- alcatuiti din roci sedimentare cutate, predominand gresiile,
marnele si argilele;
-altitudini cuprinse intre 300 si peste 900 m;
-sunt frecvente alunecarile de teren si curgerile noroioase;
b)etajul padurilor de amestec de foioase / etajul fagului;
c)soluri brune si brun-roscate/argiluvisoluri;
d)sare, petrol, gaze asociate;
e)alunecari de teren generate de ploi torentiale sau de lunga
durata/topirea brusca a zapezii pe
substrat marno-argilos;
b.F- Podisul Mehedinti
a)- alcatuit din formatiuni cristaline si calcare;
-altitudini intre 500-700 m;
-relief carstic complex / structura de orogen, tipic montana;
b)lac carstic - Lacul Zaton;
c)climat de deal si podis cu influente submediteraneene;
d)etajul padurilor de amestec de foioase / vegetatie termofila
submediteraneana;
e)sistemul hidroenergetic si de navigatie Portile de Fier I si
orasul Drobeta Turnu-Severin;
V.a) - zapezile abundente genereaza in etajul alpin avalanse si
culoare de avalanse
(prin factori care dezechilibreaza stratul gros de zapada precum
schimbarile bruste de
temperatura, zgomotele etc);
-ploile torentiale sau de lunga durata care in zona colinara, pe
substrat marno-argilos,
genereaza alunecari de teren (argila semipermeabila se imbiba cu
apa si formeaza un
strat noroios pe care stratele de deasupra aluneca la vale);
b)- prezenta santierelor navale in ambele orase;
-dezvoltarea industriei siderurgice la Galati si a industriei
celulozei si hartiei care
http://www.ebacalaureat.ro/
valorifica materiile prime aduse pe fluviu, fie din import
(minereuri de fier), fie din tara
(stuful din Delta Dunarii);
c)- lacuri carstice in Muntii Apuseni formate prin acumularea apei
in doline;
-lacuri de crater vulcanic format prin acumularea apei in craterul
unui vulcan stins;
lacuri in masive de sare;
d)- redarea personalitatii asezarilor, mai ales in cazul oraselor,
afectata de masivele
demolari si de construirea unor cartiere de blocuri standardizate,
identice, indiferent de
unitatea geografica in care sunt situate centrele urbane;
-o mai buna organizare si amenajare a spatiului, vizand realizarea
unui optim teritorial,
valorificand cu maximum de eficienta resursele locale.
VI.a) februarie 25 mm; b) iunie 95 mm; c) 70 mm; d) dominanta
circulatiei continentale
dinspre est si nord-est, care aduce mase de aer mai rece si uscat;
e) circa 5 mm; f)
mai si iulie.
VARIANTA 25
I. 1-a; 2-d; 3- c; 4-c; 5-a; 6-d; 7-a; 8-b; 9-b; 10-a.
II. 1. continentala de ariditate; 2.4 -Targu Jiu; 5- Craiova;
8-Baia Mare; 10-Giurgiu; 3.13 -Crisul
Alb; 16- Somesiul Mare; 18- Suceava; 4. inundatii generate de ploi
de lunga durata coroborate cu
topirea zapezii in zona montana (primavara);
III. a) - in Podisul Dobrogei de Sud apar influente pontice si de
ariditate, in timp ce in Podisul
Somesan apar influente oceanice;
-temperatura medie anuala depaseste 11° Cin Podisul Dobrogei de
Sud, in timp ce
in Podisul Somesan este de 8-9° C;
b)- Subcarpatii Moldovei au o structura cutata, in timp ce Podisul
Getic are o structura
necutata, de tip piemontan;
-Subcarpatii Moldovei au un relief format dintr-un aliniament de
depresiuni strajuite,
la est, de un aliniament de culmi subcarpatice, in timp ce Podisul
Getic apare sub forma
unor interfluvii largi care se deschid in evantai spre sud,
despartite de culoarele largi si
puternic adancite ale afluentilor Dunarii;
c)- in Muntii Banatului apar influente submediteraneene, in timp
ce in Grupa Fagaras
apar influente oceanice din vest;
-temperaturile medii multianuale sunt negative in etajul alpin al
Grupei Fagaras in
timp ce pe culmile Muntilor Banatului sunt intre 2 si 4°C;
IV.H - Grupa Nordica a Carpatilor Orientali (Carpatii
Maramuresului si Bucovinei)
a)- paralelismul culmilor muntoase pe directia nord-vest - sud-est
generat de alcatuirea
petrografica (in vest - munti vulcanici, in centru munti alcatuiti
din sisturi cristaline, in est,
munti alcatuiti din flis);
-altitudinile depasesc 2000 m in Muntii Rodnei (Varful Pietrosu
2303 m);
-in Muntii Rodnei si Maramuresului este prezent relieful glaciar;
b)climat tipic montan cu influente scandinavo-baltice din nord;
c)etajul fagului/ coniferelor/ alpin;
d)minereuri auroargintifere, sulfuri polimetalice complexe (Cu,
Pb, Zn), calcare, andezit
manganetc;
e)avalanse generate de acumularea unui strat gros de zapada in
etajul alpiij
(dezechilibrat de schimbarile bruste de temperatura, zgomote).
D - Podisul Tarnavelor
a)- unitate de podis cu culmi prelungi, relief de cueste,
despartite de vai largi, cu lunc
http://www.ebacalaureat.ro/
si terase;
-altitudini de 400-600 m;
-apar alunecari de teren profunde, care se reactiveaza generand
glimee;
b)climat de dealuri inalte si joase cu influente oceanice din
vest;
c)zona padurilor de stejar/ etajul padurilor de amestec de
foioase;
d)soluri brune /clasa argiluvisoluri; soluri brun-acide / clasa
cambisoluri;
e)alunecari de teren generate de ploi de lunga durata sau
torentiale, alunecari car pot afecta asezari,
cai de comunicatie, terenuri agricole etc.
V.a) prezenta, in apropiere, a bazei de materii prime in cazul
Hunedoarei (minereul de fie
din Muntii Poiana Rusca si a huilei din Bazinul Petrosani) si
rolul Dunarii pentru importi de materii
prime (in cazul orasului Galati) transportate pe fluviu; b)
diferentierile altitudinale mai mari care
duc la o etajare climatica pronuntata i varietatea solurilor
(generata si de varietatea petrografica) ale
Carpatilor Orientali, comparati
cu Podisul Moldovei, care are diferente altitudinale mici si
soluri mai putin variate, determina o mai
mare diversitate a vegetatiei in Carpatii Orientali;
c)cantitatile mai mari de precipitatii si gradul mai redus de
antropizare ale Grupei Parang determina
o mai mare extensiune a padurii, comparativ cu Campia Olteniei,
unde precipitatiile mai reduse si
gradul mai mare de antropizare au dus la restrangerea suprafetelor
forestiere;
d)- este o mare stratificata (un strat mai putin sarat, cu o
salinitate de 17-18 %o, oxigenat, biotic,
pana la 180-200 m adancime si unul mai sarat, cu o salinitate de
21-22 %o, neoxigenat, abiotic,
bogat in hidrogen sulfurat, la peste 180-200 m adancime) datorata
lipsei curentilor verticali;
- este o mare salmastra (nici dulce, nici sarata);
VI. a) -11°C in februarie; b) 5,5°C in august; c) 16,5 °C; d)
variatia radiatiei calorice in cursul
anului generata de miscarea de revolutie; e) 4°C; f) media aritmetica
a temperaturilor medii
lunare.
VARIANTA 26
I. 1-d; 2-b; 3-d; 4-a; 5-c; 6-c; 7-b; 8-b; 9-b; 10-c.
II. 1. industria siderurgica / industria de nave fluvio-maritime;
2.15-Buzau; 16-Somesul Mare; 18-
Suceava; 3. Pitesti; 4. 1-Timisoara; 2-Barlad; 10-Giurgiu;
11-Oradea; 5. inundatii.
III. a) - Podisul Tarnavelor are influente oceanice din vest, in
timp ce Campia Moldovei are
influente continentale de ariditate;
-in Podisul Tarnavelor bat vanturile de vest, in timp ce in Campia
Moldovei bate
crivatul;
b)- Muntii Banatului sunt alcatuiti predominant din formatiuni
cristaline cu intruziuni
granitice si calcaroase, in timp ce in Grupa Nordica a Carpatilor
Orientali se remarca
paralelismul culmilor muntoase determinat de alcatuirea
petrografica (in vest munti vulcanici,
in centru munti alcatuti din formatiuni cristaline, in est munti
alcatuiti din flis);
-altitudinile Muntilor Banatului abia depasesc 1400 m, in timp ce
in grupa Nordica a
Carpatilor Orientali depasesc 2000 m;
c)- Campia Baraganului are un climat continental cu nuanta de
ariditate, in timp ce
Podisul Somesan are un climat cu influente oceanice;
-precipitatiile medii in Campia Baraganului sunt sub 500 mm/an in
timp ce in Podisul
Somesan depasesc 600 mm/an.
IV.D - Podisul Getic
a)- alcatuit din formatiuni sedimentare necutate (predominant
pietrisuri si nisipuri);
-se inclina de la nord la sud, de la 700 m la 200-300 m;
-apare sub forma unor interfluvii intinse care se deschid in
evantai spre sud, despartite de vai largi si
puternic adancite ale afluentilor Dunarii;
http://www.ebacalaureat.ro/
b)influenta submediteraneana din sud-vest;
c)Jiul si Oltul / Argesul, Dambovita;
d)zona stejarului / etajul padurilor de amestec de foioase;
e)soluri brune si brun-roscate / clasa argiluvisoluri;
f)lignit, petrol / gaze asociate.
C Sub carpatii Moldovei
a)- structura de orogen tipic montana, aspect de dealuri inalte;
-alcatuiti din formatiuni sedimentare (marne, argile, gresii,
pietrisuri, nisipuri);
-formati dintr-un aliniament de depresiuni, inchise spre est de un
aliniament de culmi
subcarpatice;
b)climat de dealuri cu influente de ariditate din est;
c)etajul padurilor de amestec de foioase/ etajul fagului;
d)petrol, gaze asociate, sare;
e)Onesti / Piatra Neamt;
f)Bistrita /Trotus / Neamt / Moldova;
V. a) - are o structura cutata, tipic montana, cu altitudini de
600-700 m;
-este alcatuit din roci cristaline, calcare, dar si gresii si
marne.
-relieful este alcatuit din platouri si culmi separate de vai
adanci, create prin eroziune
diferentiala;
-are un relief carstic complex (platouri carstice, chei, pesteri,
doline, lacuri carstice,
pod natural etc);
b)- alcatuirea relativ uniforma, cu prezenta stratului gros de
loess, diferentele altitudinale mici si
climatul de campie mai uniform determina o mai mare uniformitate a
solurilor comparativ cu alte
unitati, precum Carpatii, unde varietatea petrografica,
diferentele altitudinale si etajarea climatica
determina o mare varietate de soluri;
c)- structura de tip piemontan, cu formatiuni sedimentare aduse de
agentii externi dir
Carpati;
-interfluviile care se deschid in evantai spre campie, despartite
de vai largi cu lunci s
terase;
d)- diversitatea reliefului, dispunerea concentrica si radiara,
desfasurarea altitudinali
influenteaza tipul de alimentare a raurilor, caracterul concentric
si radiar al retelei de raur
debitele (prin manifestarile climatice generate de etajarea
altitudinala densitatea si regimi
scurgerii raurilor, caracteristicile vailor, precum si
caracteristicile solului (prin alcatuire
petrografica, diferentierile climatice pe altitudine care impun o
etajare biogeografica, panti
grad de fragmentare etc, care genereaza o mare diversitate de
conditii de solificar
determinand clase si tipuri de soluri variate - molisoluri si
argiluvisoluri in zonele mi
joase, cambisoluri si spodosoluri in zonele mai inalte);
VI. a) noiembrie 58 mm; b) iunie 140 mm; c) mai, iunie, iulie,
august; d) mai 107 mn august
105 mm, decembrie 70 mm; e) 82 mm; f) 40 mm.
VARIANTA 27
I. 1 - a; 2 - b; 3 - b; 4 - a; 5 - d; 6 - b; 7 - b; 8 - a; 9 - d;
10 - a.
II. 1 - 5-Arad; 8-Pitesti; 10-Sibiu; 11-Zalau; 2 - 16-Moldova;
18-Tarnava.Mai
3 - Sfantu Gheorghe; 4 - petrol si gaze asociate; 5 - Tulcea. III.
a) - Podisul Mehedinti are un climat
cu influente submediteraneene, in timp ce Podi!
Barladului are un climat cu influente continentale de ariditate;
- in Podisul Mehedinti sunt manifestari foehnale, in timp ce in
Podisul Barladului iar
bate crivatul;
b) - Subcarpatii Curburii au o structura cutata, in timp ce Campia
Transilvaniei an
http://www.ebacalaureat.ro/
structura necutata;
-altitudinile Subcarpatilor Curburii depasesc 900 m (pe culmile
cele mai înalte), în
timp ce în Câmpia Transilvaniei sunt sub 600 m;
c) - Podisul Dobrogei de Sud are un climat cu nuante de ariditate
si pontice, pe când Dealurile
Lipovei au nuante oceanice si submediteraneene;
-precipitatiile medii multianuale nu depasesc 400 mm în Podisul
Dobrogei de Sud, în
timp ce în Dealurile Lipovei sunt de 600-700 mm.
IV. D - Muntii Apuseni
a)- reprezinta un adevarat mozaic petrografic, fiind alcatuiti din
roci metamorfice,
magmatice si sedimentare;
-au masivitate redusa si un grad de fragmentare ridicat, dovada
fiind numeroasele depresiuni
(inclusiv depresiuni golf), culoare de vale, pasuri si trecatori
joase;
- Muntii Bihor, Muntii Metaliferi / Muntii Zarand, Muntii Padurea
Craiului etc.
b)climat tipic montan cu influente oceanice din vest;
c)etajul fagului/ etajul padurilor de amestec de fag cu conifere;
d)clasa cambisoluri cu soluri brun-acide / clasa spodosoluri cu
podzoluri;
e)minereuri auroargintifere, bauxita, cupru, minereuri radioactive
etc. I - Câmpia de Vest la nord de
Mures
a)- s-a format prin umplerea treptata a bazinului panonic cu
sedimente aduse de
agentii externi din Carpati;
-este alcatuita din campii înalte (piemontane si tabulare) si
câmpii joase (de divagare,
cu tendinte deînmlastinire si subsidenta);
b)influente oceanice din vest;
c)zona silvostepei/ zona padurilor de stejar; cernoziomuri / clasa
molisoluri;
d)Somes, Mures, Crisul Repede/ Negru / Alb;
e)Satu Mare/ Oradea/ Arad;
f)petrol, gaze asociate, izvoare termale etc.
V.a) temperatura aerului scade odata cu cresterea altitudinii iar
cantitatile de precipitatii
cresc;
b)Hunedoara (situata la poalele Muntilor Poiana Rusca) se
aprovizioneaza cu minereu de fler din
Muntii Poiana Rusca si huila cocsificabila din Depresiunea
Petrosani (aflata în apropiere), iar Resita
(situata în Muntii Banatului) se aprovizioneaza cu minereuri de
fier si huila din Muntii Banatului;
c)- pentru hidroenergie (ex. sistemele hidroenergetice de pe Olt,
Lotru, Arges, Sebes,
etc);
-pentru irigatii (râurile Siret, Olt, Arges, Ialomita etc);
-pentru navigatie (Bega, Prut);
-pentru pescuit;
d)prin spor natural si exod rural/ f>rin declararea de noi
orase etc.
VI.a) 355 mc/s în mai; b) 70 mc/s în ianuarie; c) cantitati reduse
de precipitatii si prezenta
fenomenelor de înghet (pod de gheata, înghet total); d) 190 mc/s
în martie si 130 mc/
s în septembrie; e) 285 mc/s.
VARIANTA 29
I. 1-d; 2-b; 3-d; 4-c; 5-d; 6-a; 7-a; 8-c; 9-a; 10-a.
II. 1. minereuri auroargintifere, sulfuri polimetalice complexe,
cupru, andezit; 2. interfluvii mari cu
desfasurare NE-SV sau E-V despartite de vai cu lunci extinse si
terase; frecvente procese de versant
http://www.ebacalaureat.ro/
(alunecari de teren profunde, torentialitate); 3. 5-Alex-andria;
8-Râmnicu Vâlcea; 4. Brasov si
Sfântul Gheorghe; 5. seceta prelungita.
III.a) - Podisul Bârladului are influente continentale de
ariditate, în timp ce Dealurile Lipovei au
influente submediteraneene si oceanice;
-în Podisul Bârladului bate crivatul (iarna), în timp ce în
Dealurile Lipovei bat vânturile de vest;
b)- ambele unitati montane au structura cutata, de orogen si
altitudini de peste 2000 m;
-în ambele grupe montane apare relieful glaciar;
c)- în Podisul Tâmavelor apar influente oceanice, în timp ce în
Podisul Mehedinti
apar influente submediteraneene;
-în Podisul Mehedinti sunt manifestari foehnale în sezoanele de
tranzitie, în timp ce în Podisul
Tâmavelor bat vânturile de vest;
-în Podisul Mehedinti iernile sunt blânde si primaverile timpurii,
în timp ce î Podisul Tâmavelor
iernile sunt mai reci si mai umede.
IV.I - Muntii Apuseni
a)- sunt un adevarat mozaic petrografic fiind alcatuiti dintr-o
mare varietate de roci
(magmatice, metamorfice, sedimentare);
-au masivitate redusa si un grad mare de fragmentare (multe
depresiuni, culoare de vale, pasuri si
trecatori joase);
-au un relief carstic complex si pitoresc;
b)Muntii Bihor, Muntii Metaliferi / Muntii Zarad, Muntii Vladeasa;
c)climat tipic montan;
d)lac carstic (Varasoaia);
e)minereuri auroargintifere, bauxita, minereuri radioactive.
C - Câmpia de Vest la N de Mures
a) - s-a format prin sedimentarea bazinului panonic cu materiale
aduse de agentii externi din
Carpati;
-are altitudini în jur de 100 m;
-formata din câmpii înalte (piemontane sau tabulare) si câmpii
joase (de divagare cu tendinte de
înmlastinire si subsidenta;
b)Somes, Mures / Crisul Repede/ Negru/ Alb;
c)climat de câmpie cu influente oceanice;
d)zona silvostepei / zona padurilor de stejar;
e)petrol, gaze asociate, izvoare termale.
V. a) scaderea natalitatii si bilantul migratoriu negativ;
b)- pentru navigatie;
-pentru hidroenergie;
-pentru irigatii si alimentare cu apa;
-pentru pescuit;
c)- regimul precipitatiilor (insuficiente pentru dezvoltarea padurii
în SE tarii), comparativ
cu zona colinara si cea montana unde climatul mai racoros si mai
umed favorizeaza
dezvoltarea padurii;
-gradul de antropizare si densitatea populatiei si asezarilor (în
câmpie s-au facut
defrisari masive pentru extinderea terenurilor agricole, asezari
etc, în timp ce în zona
montana densitatea populatiei si a asezarilor sunt mai reduse);
d)- habitatul deltaic este restrictiv (suprafete de uscat reduse,
soluri nisipoase si
aluvionare cu fertilitate redusa), accesibilitate redusa, în timp
ce Depresiunea Brasovului
are aspect de ses intramontan, cu interfluvii netede, soluri cu
fertilitate medie, resurse
variate;
-satele deltaice au functii piscicole si agroturisticeîn timp ce
satele din Depresiunea
Brasovului au functii mai diversificate (agropastorale,
forestiere, miniere, agroturistice);
http://www.ebacalaureat.ro/
VI. a)mai-320m3/s;
b)septembrie 70m3/s;
c)toamna;
d)primavara;
e)250m3/s;
f)regimul precipitatiilor (cu valori mari primavara si scazute
toamna);
g)150m3/s.
VARIANTA 30
I. 1-d; 2-a; 3-a; 4-a; 5-c; 6-a; 7-b; 8-d; 9-a; 10-d.
II. 1. importanta zona piscicola; navigatie fluvio-maritima;
turism. 2. Râmnicu Vâlcea. 3. roci de
costructie (granit, calcare), resurse de sol (soluri fertile). 4.
prabusiri/ miscari
seismice. 5. minereuri auroargintifere, sulfuri polimetalice
complexe, cupru, andezit.
III.a) - Masivul Dobrogei de N are influente de ariditate si
pontice, în timp ce Muntii
Apuseni au influente oceanice;
-precipitatiile medii multianuale în Masivul Dobrogei de N sunt
sub 450 mm, în
timp ce în Muntii Apuseni depasesc 1000 mm.
b) - Grupa Nordica a Carpatiilor Orientali are altitudini ce
depasesc 2000 m, în timp ce în Muntii
Banatului abia depasesc 1400 m;
-în Grupa Nordica a Carpatilor Orientali apare relieful glaciar,
în timp ce în Muntii
Banatului nu apare;
-în Grupa Nordica apare un\paralelism al culmilor muntoase
determinat de alcatuirea
petrografica (vulcanic - în vest, cristalin - în centru si flis -
în est), în timp ce în Muntii
Banatului predomina formatiunile cristaline si calcarele;
c) - în Podisul Somesan precipitatiile medii multianuale sunt de
700-800 mm, în timp ce în Carpatii
Curburii sunt între 850-1000 mm;
-temperaturile medii multianuale în Podisul Somesan sunt de 8-9°
C, în timp ce pe
culmile Carpatilor Curburii sunt de circa 1°C (si 6°C la 1000 m
altitudine).
IV.E - Podisul Bârladului.
a)- se înclina de la nord la sud, dupa cum s-au retras apele
marine si lacustre, ca
urmare a umplerii treptate cu sedimente;
-interfluviile sunt largi, netede, fiind în mare masura platouri
structurale, despartite de vai largi, cu
lunci si terase;
-altitudinile sunt cuprinse, în general, între 100 si 350 m,
depasind 500 m în Colinele Tuto vei;
b)climat de dealuri cu influente continentale de ari'ditate;
c)Bârlad si Vaslui;
d)alunecari de teren generate de precipitatii torentiale pe
substrat marno-argilos;
e)gaze asociate, petrol, soluri fertile.
J - Grupa Retezat- Godeanu
a)- masivitate pronuntata, grad redus de fragmentare;
-altitudini de peste 2000 m;
-relief glaciar complex;
b)Grupa Retezat - Godeanu;
c)climat tipic montan cu influente oceanice si submediteraneene;
d)lac glaciar (acumularea apei în circuri);
e)etajul fagului/ coniferelor/ alpin etc.
f)huila, roci de constructie, paduri.
V.a) sate risipite (crânguri), în majoritate mici (sub 500 loc),
cu functii agropastorale,
http://www.ebacalaureat.ro/
forestiere, miniere;
b)deoarece ocupa circa 2/3 din teritoriul tarii (are cea mai mare
acoperire în suprafata) comparativ
cu celelalte categorii de resurse naturale si prin potentialul lui
poate oferi oportunitati de dezvoltare
economica. Poate fi valorificat fie ca teren arabil, fie ca
suprafata pentru pomicultura si viticultura,
fie pentru pajisti naturale pentru cresterea animalelor;
c)defrisarile masive din arealele carpatice si subcarpatice;
suprapasunatul;
d)crearea bazinelor de retentie pentru valorificarea
hidroenergetica si pentru regularizarea debitelor
în zona montana, în timp ce în zona de câmpie sunt amenajate
pentru alimentarea cu apa a
sistemelor de irigatii si a localitatilor si pentru piscicultura.
VI.a) iunie 160 m3/s; noiembrie 65
m3/s: c) toamna; d) 50 m3/s; e) 90 m3/ s, în ianuarie,
120m3/s în mai, 80m3/s în octombire; f) 95 m3/s.
VARIANTA 31
I.Se acorda 20 puncte (cate 2 p. pentru fiecare raspuns corect),
astfel: 1. d; 2. a; 3. c; 4. d; 5. ; 6. c; 7.
b; 8. a; 9. c; 10. a.
II.Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element
solicitat), astfel:
1. Tg. Mures, Alba lulia, Deva, Arad. 2. Baia Mare, Dr. Tr.
Severin, Focsani. 3. Jijia, Somesul Mic.
4. Roci constructie, paduri de foioase si conifere.
III.Se acorda 12 puncte din care:
a.4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu D
(Podisul Barladului) si
clima unitatii marcate cu H (Dealurile de Vest - Dealurile
Lipovei), cate 2 p pentru fiecare
deosebire enuntata corect: etaj climatic - in unitatea D, de
dealuri cu altitudine mijlocie, in
unitatea H, de dealuri joase; precipitatii medii anuale: in
unitatea D, 500 mm/ an, in unitatea
H, 700 - 1000 mm/ an; influente climatice: in unitatea D, de
ariditate, in unitatea H,
oceanice.
b.4 p pentru doua asemanari intre relieful unitatii marcate cu E
(Gr. Retezat - Godeanu)
si relieful unitatii marcate cu I (Gr. N. a Carpatilor Orientali);
cate 2 puncte pentru fiecare
asemanare enuntata corect, oricare din urmatoarele: ambele grupe
s-au format prin incretirea
scoartei in orogeneza alpina; ambele grupe au altitudini ce
depasesc 2000 m (Muntii
Rodna - Vf. Pietrosu, 2303 m; Muntii Retezat - Vf. Peleaga, 2509
m); in ambele grupe se
intalneste relief glaciar reprezentat prin circuri si vai
glaciare).
c.4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu A
(Campia Transilvaniei) si
clima unitatii marcate cu F (partea centrala a Campiei Romane);
cate 2 p pentru fiecare
deosebire enuntata corect, dintre urmatoarele: etaj climatic: in
unitatea A, de dealuri, in
unitatea F, de campie; influente climatice: in unitatea A,
influente oceanice, in unitatea F,
de tranzitie - de la influente submediteraneene, la cele de
ariditate.
Total 12 puncte
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor
elemente, referitoare la unitatea marcata
cu B (Podisul Dobrogei): a. - cel mai tipic si mai complex podis
din Romania;
- partea centrala s-a format in timpul orogenezei caledoniene -
Podisul Casimcei,
format din sisturi verzi;
- orogeneza hercinica pune in evidenta cutele orientate nord-vest
- sud-est din Muntii
Macinului (467 m);
-jumatatea sudica a podisului - prin sedimentare cu calcare,
gresii;
-prezenta stratului de loess (30 m grosime), strapuns de roci
calcaroase;
-varietatea structurii geologice: sisturi verzi, granite, calcare,
conglomerate, gresii,
loess;
-altitudinea medie 125 m, fiind cea mai joasa unitate de podis;
http://www.ebacalaureat.ro/
-relieful are pe mari intinderi aspect neted sau usor ondulat,
care coboara din nord si
sud spre centru.
(cate 1 punct pentru oricare doua caracteristici) - 2 puncte
b.factor: relieful;
-Marea Neagra.
-influenta: ariditate pe cea mai mare intindere;
-pontica, in zona litoralului, (cate 1 punct pentru oricare factor
si influenta) - 2 puncte
c.- stepa (in centrul si estul podisului) - inlocuita cu suprafete
agricole;
-silvostepa (in Pod. Babadag, Dealurile Tulcei, Pod. Casimcei);
-etajul stejarului cu specii termofile. (1 punct pentru oricare
raspuns) - 1 punct
d.molisoluri - fertilitate foarte buna pentru culturi;
argiluvisoluri - sub padurile de
stejar; bun pentru pomi si vita de vie;
e.Constanta, Tulcea - 2 puncte
f.eroziunea solurilor - secete urmate de precipitatii abundente. -
2 puncte
Total 12 puncte
b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente,
referitoare la unitatea marcata cu J
(Subcarpatii Getici):
a.- sunt formasi prin incresirea scoarsei in ultima faza a
orogenezei alpine;
-structura geologica - roci sedimentare (gresii, conglomerate,
argile);
- relieful este format din doua siruri de depresiuni: primul sir
este situat la contactul cu muntelcprin
procese erozionale (Depresiunea Campulung - inchisa la sud de Mg.
Masau, 1017 m - Depr. Arefu,
pe Arges - Jiblea, pe Olt); al doilea sir - cea mai importanta
fiind Tg. Jiu-Campu Mare, dominata la
sud de Dealul Bran, 333 m. (cate 1 punct pentru oricare doua
caracteristici) - 2 puncte
b.- etaj climatic de dealuri (temperatura medie anuala, 7-8° C;
precipitasii medii anuale,
700-800 mm/an);
-in vest, influense submediteraneene - 2 puncte
c.stejar, amestec stejar cu fag, pe dealurile inalte etajul
fagului - 1 punct
d.petrol, gaze asociate, sare, roci construcsie (1 punct pentru
oricare resursa) -1 punct
e.Tg. Jiu, Rm. Valcea - 2 puncte;
f.Dambovisa, Arges, Olt, Oltes, Gilort, Jiu (cate 1 punct pentru
oricare doua rauri) - 2 puncte.
Total 10 puncte
V.Se acorda 16 puncte astfel:
a.turism, transporturi maritime, pescuit, exploatarea
hidrocarburilor din platforma
continentala - 4 puncte
b.Clima continentala - influensele vestice interfereaza cu cele
estice, nordice si
sudice; caracterul temperat - paralela de 45° N trece prin partea
central-sudica a sarii,
aratand ca suntem la jumatatea distansei dintre Ecuator si Polul
Nord, in zona de clima
temperata; caracterul continental - sara noastra se afla in
centrul continentului, la distanse
aproximativ egale fasa de extremitasile estice, vestice, nordice
si mai aproape de sudul
continentului, (cate 2 puncte pentru fiecare caracter) - 4 puncte.
c.- diversitatea structurii: structura satelor reprezinta modul de
grupare a gospodariilor
in teritoriu care reflecta condisiile naturale (relieful), modul
de utilizare a terenurilor sau
activitasile economice predominante; exista trei tipuri de baza -
sat risipit, sat rasfirat si
mai multe varietasi;
-forma satelor poate fi: neregulata (nu a avut la inceput un plan
al dezvoltarii lor),
liniara (in lungul unui drum principal), geometrica
(dreptunghiulara, poligonala); - 4 puncte.
d.datorita condisiilor de relief, clima, resurse naturale,
istorice, economice (4 puncte
pentru oricare 2 argumente) - 4 puncte.
Total 16 puncte
VI.Se acorda 12 puncte astfel:
http://www.ebacalaureat.ro/
a.aprilie, 230 mc/ s - 1 punct;
b.septembrie, 50 mc/ s - 1 punct;
c.toamna - 2 puncte;
d.primavara - 2 puncte;
e.80 mc/ s - 2 puncte;
f.170 mc/ s - 100mc/ s = 70 mc/ s - 2 puncte;
g.- ploi abundente, influnse oceanice. - 2 puncte.
Total 12 puncte
Total test: 90 puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA 32
I. Se acorda 20 puncte (cate 2 p. pentru fiecare raspuns corect),
astfel: 1.d; 2.c; 3.d; 4.b; 5.d;
6.b; 7.a; 8.a; 9.d; 10.c.
II.Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element
solicitat), astfel:
1. Botosani, lasi. 2. minereuri neferoase, roci construcsii, ape
minerale. 3. H = Pod. Somesan: este
situat in N-V Pod. Transilvaniei; este format din interfluvii
netede, dezvoltate pe un substrat
sedimentar usor inclinat spre SE. 4. Zalau (14), Giurgiu (17). 5.
Galasi (19): poluarea aerului -
scaderea calitasii viesii;
III.Se acorda 12 puncte din care:
a.4p pentru 2 asemanari intre clima unitasii marcata cu C (Campia
Moldovei) si clima
unitasii marcata cu F (Campia Romana - Campia Baraganului), cate
2p pentru fiecare
deosebire enunsata corect: etaj climatic - in ambele, etaj
climatic de campie; precipitasii
medii anuale: in ambele unitasi precipitasii reduse, sub 500 mm/
an; influense climatice: in
ambele unitasi se intalnesc influense de ariditate; bate Crivasul.
b.4p pentru 2 asemanari intre relieful unitasii marcate cu G (Gr.
N. a Carpasilor Orientali)
si relieful unitasii marcate cu J (Gr. Fagaras); cate 2 puncte
pentru fiecare asemanare
enunsata corect, oricare din urmatoarele: ambele grupe s-au format
prin incresirea scoarsei
in orogeneza alpina; ambele grupe au altitudini ce depasesc 2000 m
(Munsii Rodna - Vf.
Pietrosu, 2303 m; Munsii Fagaras - Vf. Moldoveanu, 2544 m); in
ambele grupe se intalneste
relief glaciar reprezentat prin circuri si vai glaciare).
c.4p pentru doua asemanari intre potensialul economic al unitasii
marcate cu D (Campia
Transilvaniei) si potensialul economic al unitasii marcate cu A
(Subcarpasii Moldovei); cate
2p pentru fiecare asemanare enunsata corect, dintre urmatoarele:
in ambele unitasi se
exploateaza resurse naturale (in Campia Transilvaniei - gaz metan,
sare; in Subcarpasi
Moldovei - petrol, gaze asociate, sare); in ambele unitasi se
exploateaza roci de construcsie
in ambele unitasi este dezvoltata industria extractiva si chimica.
Total 12punct<
IV. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente,
referitoare la unitatea marcata cu
B (Podisul Getic):
a.- s-a format prin acumulare de materiale piemontane peste un
fundal cristalin;
-structura geologica: roci sedimentare - pietrisuri de
Candesti", nisipuri, argile;
-relieful este inclinat usor nord - sud, cu altitudini cuprinse
intre 600 - 700 m, in nor si 200 - 300 m,
in sud spre Campia Romana;
-este o unitate tipic piemontana, cu interfluvii a caror lasime
creste de la nord spr
sud;
(cate 1 punct pentru oricare trei caracteristici) - 3 puncte;
b.Jiu, Motru, Gilort, Amaradia, Olt, Oltes, Arges
(cate 1 punct pentru oricare trei rauri) - 3 puncte;
http://www.ebacalaureat.ro/
c.argiluvisoluri (soluri brun-roscate) - 1 punct;
d.petrol, gaze sonda, carbuni energetici (lignit - bazinul Motru),
roci construcsie (nisi
pietrisuri);
(cate 1 punct pentru oricare trei resurse) - 3 puncte.
Total 10 pune
b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente,
referitoare la unitat marcata cu E
(Munsii Banatului):
a. - s-au format prin incresirea scoarsei in orogeneza alpina; -
structura geologica: roci cristaline,
calcare in care apar diverse forme carsti
(Cheile Nerei, Caras, Minis);
-altitudinea cea mai mare - Vf. Semenic (1446 m) din Munsii
Semenic;
-lipseste relieful glaciar, (cate 1 punct pentru oricare trei
caracteristici) - 3 puncte;
b.- clima diferita de cea montana tipica (datorita altitudinilor
mici si influentelor exteriŹ
oare); precipitatii, 700 - 1200 mm/an; bate austrul; influente
submediteraneene. - 2 puncte;
c.Resita - 1 punct;
d.Dunarea (sector defileu), Nera, Caras, Barzava;
(cate 1 punct pentru oricare doua rauri) - 2 puncte;
e.carbuni superiori (huila cocsificabila), fier, minereu de cupru,
roci constructie (calcare,
granite);
(cate 1 punct pentru oricare doua resurse) - 2 puncte.
Total 10 puncte
V.Se acorda 16 puncte astfel:
a.- debitul este influentat de climatul excesiv-continental si de
prezenta rocilor
permeabile;
-au debite mici si seaca uneori vara (Telita, Taita, Slava,
Casimcea);
-se varsa in Dunare si in lacurile de pe tarmul Marii Negre; - 4
puncte
b.- hazarde: alunecari de teren, spalarea versantilor, inundatii;
-cauze: pante mari, structura geologica, defrisari, pasunat
excesiv - 4 puncte
c.raspandire inegala datorita: diversitatii formelor de relief,
raspandirii inegale a
resurselor naturale, dezvoltarii istorice si economice - 4 puncte
d.- in zona montana: glaciare, vulcanice, de bara] natural, in
zone calcaroase, in
sare;
-in zona de deal si podis: sarate, iazuri;
-in regiunile de campie: cu apa sarata, limane fluviale;
-in Delta Dunarii;
-in lungul litoralului: limane maritime, lagune. - 4 puncte
Total 16 puncte
VI.Se acorda 12 puncte astfel:
a.aprilie, 9000 mc/ s - 1 punct;
b.septembrie, 3900 mc/ s - 1 punct;
c.toamna - 2 puncte;
d.primavara - 2 puncte;
e.8500 - 3900 = 4600 mc/s - 2 puncte;
f.caderi de precipitatii mai mari; aportul afluentilor cu debite
mari - 4 puncte.
Total 12 puncte
Total test: 90 puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA 33
I.Se acorda 20 puncte (cate 2 p pentru fiecare raspuns corect),
astfel: 1.a; 2.a; 3.d; 4.b; 5.d;
http://www.ebacalaureat.ro/
6.a; 7.d; 8.c; 9.b; 10.c.
II.Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element
solicitat), astfel:
1. Bacau, Alexandria, Hunedoara. 2. Somesul Mare. 3.1= Muntii
Apuseni: minereuri neferoase, roci
constructie. 4. B = Gr. Sudica a Carpatilor Orientali: Brasov, Sf.
Gheorghe. 5. H = Podisul
Tarnavelor: hazard - alunecari de teren; cauza - defrisari masive.
III. Se acorda 12 puncte din care:
a. 4 p pantru Totai 12 p deosebiri intre clima unitatii marcate cu
A (Campia Baraganului) si clima
unitatii marcate cu C (Campia de Vest), cate 2p pentru fiecare
deosebire enuntata corect:
preciDitatii medii anuale: in CamDia Baraaanului. sub 500 mm/an.
in Camoia de
Vest, 630 mm/an; influente climatice: in Campia Baraganului,
influente de ariditate, in Campia de
Vest, influente oceanice.
b.4 p pentru doua deosebiri intre relieful unitatii marcate cu F
(Gr. Parang) si relieful
unitatii marcate cu I (Muntii Apuseni); cate 2 puncte pentru
fiecare asemanare enuntata
corect, oricare din urmatoarele doua: in Gr. Parang altitudinile
depasesc 2500 m (Vf.
Parangul Mare - 2519 m), iar in Muntii Apuseni altitudinile sunt
sub 2000 m (Vf. Bihor -
1849 m); in Gr. Parang se intalneste relief glaciar reprezentat
prin circuri si vai glaciare, iar
in Muntii Apuseni lipsesc; Gr. Parang este masiva, Muntii Apuseni
sunt fragmentati de
depresiunile golf, vai.
c.4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu B (Gr.
Sudica a Carpatilor
Orientali) si clima unitatii marcate cu H (Podisul Tarnavelor);
cate 2p pentru fiecare asemanare
enuntata corect, dintre urmatoarele doua: etaj climatic: Gr.
Sudica a C. Orientali - etaj
climatic montan, in Pod. Tarnavelor - etaj climatic de dealuri;
temperaturi medii anuale: in
Gr. Sudica a C. Orientali, 2 - 6°C, in Pod. Tarnavelor, 5 - 7°C;
precipitatii medii anuale: in
Gr. Sudica a C. Orientali, 700 ^ 1000 mm/an, in Pod. Tarnavelor,
600 mm/an.
Total 12 puncte
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor
elemente, referitoare la unitatea marcata
cu D (Grupa Nordica a Carpatilor Orientali):
a.- s-a format prin incretire si in urma eruptiilor vulcanice;
-structura geologica: roci vulcanice in vest, cristaline in centru
si sedimentare (flis)
in est;
-culmile sunt paralele si au orientare nord-vest spre sud-est;
-este bine dezvoltat relieful glaciar (circuri si vai);
-cea mai mare altitudine - Muntii Rodnei (Vf. Pietrosu 2303 m).
(cate 1 punct pentru oricare trei
caracteristici) - 3 puncte
b.- etaj climatic montan (temperaturi medii anuale, 2-6°C;
precipitatii, 700-1400 mm/an;
vanturi puternice);
-etaj climatic alpin in Muntii Rodna, Maramures;
- influente scandinavo-baltice. - 2 puncte
c.- lacuri glaciare: Lala, Buhaescu (Muntii Rodna);
-lacuri pe masive de sare: Ocna Sugatag, Costiui (Depr. Maramures)
- 2 puncte
d.- minereuri neferoase (Muntii Gutai, Maramures), ape minerale,
roci de constructie,
mangan (Vatra Dornei).
(cate 1 punct pentru oricare trei resurse) - 3 puncte
Total 10 puncte
b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente,
referitoare la unitatea
marcata cu E (Podisul Barladului):
a.- relief tipic structural, cu platouri netede;
-versanti afectati de degradari;
-altitudinea scade de la 500 m in nord la 10 m in Lunca Prutului,
(cate 1 punct pentru fiecare
caracteristica) - 3 puncte
http://www.ebacalaureat.ro/
b.- etajul clirnatic al dealurilor cu altitudine medie
(temperaturi medii anuale, 10°C
bate crivatul; precipitatii sub 500 mm/an);
-influente de ariditate. - 2 puncte
c.- clasa molisoluri (cernoziom levigat);
-clasa argiluvisoluri (favorabile culturilor agricole).
(1 punct pentru oricare clasa) - 1 punct
d.- hazard: alunecari de teren
-cauze: despaduriri, structura geologica. - 2 puncte
e.Vaslui, Barlad - 2 puncte
f.sate rasfirate, specifice zonei de deal si podis. - 1 punct
Total 10 puncte
V.Se acorda 16 puncte astfel:
a.- varietatea reliefului;
-conditiile climatice: temperatura scade in raport cu altitudinea,
iar cantitatea de
precipitatii creste; - 4 puncte
b.- centrul siderurgic Resita este cel mai vechi din tara si
valorifica materiile prime
din apropiere (huila si minereul de fier din Muntii Banatului);
-centrul siderurgic Hunedoara valorifica materiile prime din
apropiere (minereu de fier din Muntii
Poiana Rusca si huila din bazinul Petrosani);
-in ambele cazuri intervine traditia si se valorifica forta de
munca - 4 puncte
c.- zona marginala prezinta o structura cutata mai slab in sud si
vest si mai accentuata
in est, unde exista o alternativa de dealuri si depresiuni; partea
estica mai este cunoscuta
si sub denumirea de Subcarpatii Transilvaniei"
-in zona marginala sunt prezente cute diapire, cu samburi de sare
care ajung, uneori,
pana la suprafata. - 4 puncte
d.- relieful predominant negativ;
-conditii climatice nefavorabile;
-soluri care nu permit dezvoltarea agriculturii. - 4 puncte
Total 16 puncte
VI.Se acorda 12 puncte astfel:
a.iunie, 82 mm; - 1 punct
b.februarie, 40 mm; - 1 punct
c.vara; - 2 puncte
d.iarna; - 2 puncte
e.perioada de topire a zapezii si ploi mai abundente spre
sfarsitul primaverii si inceputul
verii; - 2 puncte
f.aprilie - 48 mm; august - 50 mm. - 2 puncte
g.82 mm - 40 mm = 42 mm; - 2 puncte
Total 12 puncte
Total test: 90 puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA 34
1.Se acorda 20 puncte (cate 2 p. pentru fiecare raspuns corect), astfel:
1.a; 2. a; 3. c; 4. b; 5. d; 6. a; 7. a; 8. a; 9. b; 10. d.
II.Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element
solicitat), astfel:
1.1- Podisul Dobrogei de Nord: calcare, granite, paduri foioase,
terenuri agricole;
2.6 = Alba Iulia, 8 - Piatra Neamt; 3. F - Delta Dunarii
ariditate, seceta datorita cantitatii
mici de precipitatii care cad; consecinta - densitatea mica a
populatiei; 4. 18 - Olt: Sf.
http://www.ebacalaureat.ro/
Gheorghe, Rm. Valcea, Slatina.
III.Se acorda 12 puncte din care:
a. 4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu H
(Muntii Banatului) si clima unitatii
marcate cu E (Podisul Barladului), cate 2p pentru fiecare doua
deosebiri
enuntate corect: temperatura medie anuala: in unitatea H oscileaza
intre 6 - 10°C, iar in unitatea E
este de 10°C; influente climatice: in H - influente
submediteraneene, in E -influente de ariditate;
vanturi: in H - austrul, in E - crivatul.
b.4 p pentru doua asemanari intre relieful unitatii marcate cu C
(Gr. N a Carpatilor
Orientali) si relieful unitatii marcate cU J (Gr.
Retezat-Godeanu); cate 2 puncte pentru
fiecare asemanare enuntata corect, oricare doua din urmatoarele: -
cele doua grupe s-au
format prin incretire in orogeneza alpina; amandoua grupele au
altitudini ce depasesc
2000 m (Muntii Rodna - Vf. Pietrosu, 2303 m; Muntii Retezat - Vf.
Peleaga, 2509 m); - in
ambele grupe este bine dezvoltat relieful glaciar, reprezentat
prin circuri si vai glaciare.
c.4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu D
(Podisul Somesan) si
clima unitatii marcate cu G (Carpatii Curburii); cate 2p pentru
fiecare asemanare enuntata
corect, dintre urmatoarele doua: - etajul climatic: in unitatea D,
de dealuri inalte; in unitatea
G, montan; - precipitatii medii anuale: in unitatea D, 800 mm/an;
in unitatea G, 700-1000
mm/an; - influente climatice: in unitatea D, influente oceanice;
in unitatea G, inversiuni de
temperatura, in depresiuni.
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor
elemente, referitoare la unitatea marcata
cu A (Muntii Apuseni):
a.- constituie cel mai jos sector al Carpatilor Romanesti;
-cea mai mare altitudine abia depaseste 1800 m (Vf. Bihor, 1849
m);
-intra in contact cu Campia de Vest in dreptul Muntilor Zarand;
-patrunderea depresiunilor golf de-alungul Crisurilor;
-alcatuire geologica complexa": sisturi cristaline, roci
sedimentare si magmatice, care onstituie un
adevarat mozaic;
-are mare dezvoltare relieful carstic, dar lipseste relieful
glaciar.
(1 punct pentru oricare trei caracteristici); - 3 puncte
b.influenta climatica oceanica; - 1 punct
c.in calcare - Lacul Varasoaia; - 1 punct
d.- etajul stejarului, fagului
-la peste 1400 m - amestec fag cu rasinoase - 1 punct pentru
oricare raspuns;
e.- argiloiluviale (brune si brun-roscate) sub padurile de stejar;
-cambisoluri sub padurile de fag - 1 punct pentru oricare raspuns;
f.minereuri neferoase, roci constructie - marmura, bauxita. - 3
puncte
Total 10 puncte
b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente,
referitoare la unitatea marcata cu B
(Campia Baraganului):
a.- s-a format prin sedimentare, prin umplerea unui lac care s-a
retras treptat spre est;
-structura geologica este formata din pietrisuri, nisipuri,
argile, peste care s-a depus c
cuvertura de loess cu o grosime de peste 40 m; -se prezinta ca o
campie tabulara, neteda; -in loess sau
format mici excavatiuni numite crovuri. (1 punct pentru oricare
trei caracteristici) - 3 puncte
b.- etaj climatic de campie;
-influenta climatica de ariditate; - 2 puncte
c.zona stepei - ierburi xerofile; - 1 punct
d.molisoluri (cernoziomuri bogate in humus); - 1 punct
e.Slobozia; - 1 punct
f.petrol, gaze de sonda. - 2 puncte
Total 10puncti
http://www.ebacalaureat.ro/
V.Se acorda 16 puncte astfel:
a.Cantitatea de precipitatii scade de la vest la est datorita:
-scaderii influentelor maselor de aer vestice si a frecventei
maselor estice si sudice, mai uscate;
-reliefului, prin altitudine si orientarea versantilor. - 4 puncte
b.Multimea centrelor de exploatare a lemnului in Carpatii
Orientali comparativ cu
Muntii Poiana Rusca este in stransa legatura cu existenta fondului
forestier, centrelor de
consum, valorificarea fortei de munca (cel mai important fond
forestier este in Carpatii
Orientali). - 4 puncte
c.Varietatea asezarilor rurale se desfasoara intre asezarile
foarte mici din zona montana
(cranguri sau catune), cu un numar redus de locuitori si
constructii, pana la asezari rurale
mari, concentrate sau compacte, cu o structura bine definita si un
numar de locuitori mai
mare. - 4 puncte
d.- in Muntii Carpati, depresiunile, vaile si chiar anumite
defileuri au favorizat stabilitatea
asezarilor; activitati economice cum ar fi: exploatarea unor
resurse naturale, dezvoltarea
cailor de comunicatie, oportunitatile turistice, potentialul
hidroenergetic, pasunile intinse
sunt influentate de relief;
-in Campia Romana activitatile economice sunt favorizate de relief
care este, in
general, putin inalt si fragmentat si permite dezvoltarea
agriculturii. - 4 puncte
Total 16 puncte
VI.Se acorda 12 puncte astfel:
a.iulie, + 22°C; - 2 puncte
b.ianuarie, - 4°C; - 2 puncte
c.iarna; - 2 puncte
d.26°C; - 2 puncte
e.caracterul continental al climei; - 2 puncte
f.se calculeaza media aritmetica a valorilor celor 12 luni. - 2
puncte
Total 12 puncte
Total test: 90 puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA 35
I.Se acorda 20 puncte (cate 2 p. pentru fiecare raspuns corect),
astfel: 1. a; 2. c; 3. d; '4. d; 5. c; 6. c;
7. a; 8. d; 9. b; 10. c
II.Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element
solicitat), astfel:
1.4- Mures : Tg. Mures, Alba lulia, Deva; 2. 10 - Botosani, 18 -
Ploiesti, 20 -Focsani; 3. B - Podisul
Dobrogei: Tulcea, Constanta; 4. petrol si gaze de sonda; roci de
constructie.
III.Se acorda 12 puncte din care:
a.4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu D
(Podisul Barladului) si
clima unitatii marcate cu J (Subcarpatii Getici), cate 2 p pentru
fiecare doua deosebiri
enuntate corect: temperatura medie anuala: in unitatea D, 10°C, in
unitatea J, 7-8°C;
precipitatii medii anuale: in unitatea D, 500 mm/an, in unitatea
J, 700-800 mm/an; influente
climatice: in unitatea D, influente de ariditate, in unitatea J,
acestea lipsesc.
b.4 p pentru doua deosebiri intre relieful unitatii marcate cu G
(Carpatii Curburii) si
relieful unitatii marcate cu I (Gr. N a Carpatilor Orientali);
cate 2 puncte pentru fiecare
asemanare enuntata corect, oricare doua din urmatoarele:
altitudini: in unitatea G este
sub 2000 m (Muntii Ciucas - 1954 m), iar in unitatea I, depasesc
2000 m (Muntii Rodna -Vf.
Pietrosu, 2303 m); orientarea culmilor: in unitatea I, culmile
sunt paralele, iar in unitatea G lipsesc
culmile paralele; relief glaciar: in unitatea G, acesta lipseste,
iar in unitatea I, este bine reprezentat
http://www.ebacalaureat.ro/
prin circuri si vai glaciare; structura geologica: in unitatea G,
este constituita din roci sedimentare
(flis), iar in unitatea I din roci vulcanice, cristaline,
sedimentare.
c. 4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu A
(Campia Transilvaniei) si clima
unitatii marcate cu F (sectorul central al Campiei Romane); cate
2p pentru fiecare deosebire
enuntata corect, oricare doua din urmatoarele: etaj climatic: in
unitatea A, de dealuri, in unitatea F,
de campie; vanturi: in unitatea A, vanturi de vest, in unitatea F,
crivatul; influente climatice: in
unitatea A, influente oceanice, in unitatea F, de tranzitie de la
cele submediteraneene la cele de
ariditate.
Total 12 puncte IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea
urmatoarelor elemente, referitoare la
unitatea
marcata cu E (Grupa Retezat-Godeanu):
a)- s-au format prin incretire in orogeneza alpina;
-sunt masivi, avand pasuri si depresiuni putine;
-este bine dezvoltat relieful glaciar reprezentat prin circuri si
vai glaciare;
-structura geologica formata din: sisturi cristaline, calcare;
-altitudini ce depasesc 2500 m (Muntii Retezat - Vf. Peleaga, 2509
m) (1 punct pentru oricare trei
caracteristici) - 3 puncte
b)- etaj climatic: montan (temperaturi medii anuale 2-6°C;
precipitatii medii anuale
800-1200 mm/an);
-influente climatice: submediteraneene; - 2 puncte
c)lacuri glaciare: Bucura, Zanoaga; - 1 punct
d)- argiluvisoluri (brune si brun-roscate);
-cambisoluri (brune si brun-acide);
-podzoluri (clasa spodosoluri);
(1 punct pentru oricare tip) - 1 punct
e)- etajul stejarului, fagului, coniferelor;
-vegetatie alpina;
-specii de vegetatie mediteraneana - in Muntii Cernei; ^ (1 punct
pentru oricare raspuns) - 1
punct
f)- roci constructie;
-huila in Depresiunea Petrosani;
-paduri (1 punct pentru oricare doua raspunsuri) - 2 puncte
Total 10 puncte
b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente,
referitoare la unitatea marcata cu C
(Subcarpatii Moldovei):
a)- cel mai simplu areal subcarpatic format din trei depresiuni,
inchise spre exterior si
compartimentate de dealuri cu structura cutata;
-s-au format prin incretire, in ultima perioada a orogenezei
alpine;
-au altitudini ce se apropie de 1000 m (Culmea Plesu, 911 m);
-sunt alcatuiti din roci sedimentare;
(1 punct pentru oricare doua caracteristici) - 2 puncte
b)- etaj climatic de dealuri inalte, cu precipitatii mai mari de
700-800 mm/an si unde
bate crivatul;
-influenta climatica: in nordul lor, influenta baltica; - 2 puncte
c)Moldova, Bistrita, Trotus;
(1 punct pentru oricare doua rauri) - 2 puncte
d)petrol, gaze asociate, sare, roci constructie; (1 punct pentru
oricare doua resurse) - 2 puncte
e)Onesti, Piatra Neamt; - 2 puncte
V.Se acorda 16 puncte astfel:
a.legatura dintre resurse, populatie si mediu reprezinta o
incercare de optimizare a
http://www.ebacalaureat.ro/
raportului dintre posibilitatile unui teritoriu de a se dezvolta
din punct de vedere economic,
dar fara a periclita mediul inconjurator; in acest fel se pune
accentul pe pastrarea calitatii
mediului pentru generatiile viitoare; - 4 puncte
b.- raspandirea asezarilor umane prezinta diferentieri legate de
altitudinea reliefului;
astfel, asezarile umane sunt mai rare in raport cu altitudinile
mai mari, Delta Dunarii, unde
exista intinderi mari de ape;
-regiunile depresionare din interiorul lantului carpatic si zonele
deluroase prezinta concentrari mari
de populatie urbana si rurala;
-in Muntii Apuseni, asezarile omenesti urca pana la 1600 m; marea
accesibilitate pentru locuire si
comunicatie este favorizata de existenta vailor mari, a
depresiunilor si suprafetelor slab inclinate;
T relieful este suportul ce permite desfasurarea unor activitati
economice multiple, necesare
dezvoltarii asezarilor umane. - 4 puncte
c.- in partea nordica, precipitatiile medii anuale sunt mai mari
deoarece relieful este
preponderent montan (800-1200 mm/an) si se resimt influente
baltice; in partea sudica,
respectiv Campia Romana, acestea sunt mai reduse (450-600 mm/an),
influentele climatice
nefiind bogate in precipitatii;
-temperatura medie anuala scade de la sud (unde este de peste 11 °C
in Lunca
Dunarii) la nord (8,5°Cin nordul Podisului Moldovei), datorita
diferentei de latitudine intre
sudul si nordul tarii (aprox. 5°), care determina o scadere a
temperaturii medii anuale de la
sud la nord cu aproximativ 2 - 2,5°C. - 4 puncte
d.- distributia inegala a padurilor in tara noastra este in
stransa legatura cu relieful
(altitudine, orientarea culmilor), conditiile climatice
(temperatura, precipitatiile), solurile,
activitatile economice. - 4 puncte
Total 16 puncte
VI.Se acorda 12 puncte astfel:
a.ianuarie, -7,9°C; - 2 puncte
b.august, 9,5°C; - 2 puncte
c.17,4°C; - 2 puncte
d.zona montana; - 2 puncte
e.(+)4,5° - (-)6°C = 10,5°C; - 2 puncte
f.aprilie (0°C), septembrie (6,5°C). - 2 puncte
Total 12 puncte
Total test: 90 puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA 36
I.Se acorda 20 puncte (cate 2 p. pentru fiecare raspuns corect),
astfel: 1. b; 2. b; 3. b; 4. a; 5. d; 6. a;
7. a; 8. c; 9. c; 10. d.
II.Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element
solicitat), astfel:
1. E - Gr. Retezat-Godeanu si Parang: podzoluri (clasa
spodosoluri), cambisoluri; 14 - Giurgiu, 15 -
Galati, 18 - Pitesti;
3. G - Muntii Banatului: - relief carstic dezvoltat in calcare, in
care s-au format c\ si pesteri; Defileul
Dunarii dintre Bazias - Gura Vaii, o vale transversala caracterizc
printr-o alternanta de sectoare
inguste - Cazanele Mari si Mici, Portile de Fier si bazin<
depresionare Moldova Noua si Orsova; 4.
C - Gr. N. a Carpatilor Orientali: minere neferoase, roci
constructie, ape minerale, mangan
(Depresiunea Domelor). 5. F-Podi; Dobrogei de N-seceta-lipsa de
precipitatii
III.Se acorda 12 puncte din care:
a.4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu G
(Muntii Banatului]
http://www.ebacalaureat.ro/
clima unitatii marcate cu H (Podisul Barladului), cate 2p pentru
fiecare doua deosel
enuntate corect: precipitatii medii anuale: in unitatea G,
700-1200 mm/an, in unitatea
sub 500 mm/an; vanturi: in unitatea G bate austrul, iar in
unitatea H, crivatul; influei
climatice: in unitatea G, influente mediteraneene, in unitatea H,
influente de ariditate.
b.4 p pentru doua deosebiri intre relieful unitatii marcate cu C
(Gr. N. a Carpat
Orientali) si relieful unitatii marcate cu D (Delta Dunarii); cate
2 puncte pentru fiec;
deosebire enuntata corect, oricare doua din urmatoarele:
altitudini - in unitatea C altitudii
depasesc 2000 m (Muntii Rodnei - Vf. Pietrosu, 2303 m), iar in
unitatea D altitudir
maxima este de 12 m, in grindul Letea; relief glaciar - in
unitatea C este bine reprezen
iarin unitatea D lipseste; structura geologica - in unitatea C
este formata din roci vulcani
cristaline, iar in unitatea D aceste roci lipsesc.
c.4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu F
(Podisul Dobrogei
Nord) si clima unitatii marcate cu I (Grupa Sudica a Carpatilor Orientali);
cate 2 p per
fiecare deosebire enuntata corect, oricare doua din urmatoarele:
etaj climatic -in unita
F, etajul climatic de dealuri, in unitatea I, etajul climatic
montan; temperatura medie anu
- in unitatea F, este de 10-11°C, iarin unitatea I, 2-6°C;
precipitatii medii anuale -
unitatea F, 500 mm/an, iarin unitatea 1,700-1000 mm/an.
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor
elemente, referitoare la unita
marcata cu B (Campia Baraganului):>
a.- s-a format prin acumulare de sedimente intr-un mare lac ce s-a
retras tre|
spre est;
-este o campie tabulara, neteda;
-pe alocuri, este presarata de mici excavatiuni in formatiuni
loessoide, numite cro\ (1 punct pentru
oricare doua caracteristici) - 2 puncte
b.lacuri sarate: Lacul Sarat, Lacul Amara; - 1 punct
c.stepa cu ierburi xerofile, graminee; - 1 punct
d.clasa molisoluri (cernoziomuri bogate in humus); - 1 punct
e.Slobozia, Calarasi; - 2 puncte
f.petrol, gaze de sonda, izvoare cu apa sarata; - 3 puncte
Total 10 pur
b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente,
referitoare la uniti marcata cu J
(Muntii Apuseni):
a. - s-au format prin incretire si in urma eruptiilor vulcanice;
-cea mai mare altitudine se gaseste in Muntii Bihor - Vf. Bihor,
1849 m;
-lipseste relieful glaciar, datorita altitudinilor reduse;
-este bine dezvoltat relieful carstic (chei, pesteri);
-structura geologica: roci sedimentare, cristaline, magmatice,
care formeaza
adevarat mozaic petrografic";
-intra in contact direct cu Campia de Vest, in dreptul Muntilor
Zarand;
-patrunderea depresiunilor golf de-a lungul celor trei Crisuri (1
punct pentru oricare trei
caracteristici) - 3 puncte
b.- etaj climatic montan (temperatura medie anuala, 2-6°C;
precipitatii, peste 1200. mm/an);
-influenta climatica oceanica. - 2 puncte
c.Mures, Crisul Alb, Crisul Negru, Crisul Repede, Somes;
(1 punct pentru oricare doua rauri); - 2 puncte
d.- minereuri neferoase, roci constructie, bauxita; - 3 puncte
Total 10 puncte
V.Se acorda 16 puncte astfe :
a.- in Depresiunea Colinara a Transilvaniei exista lacuri naturale
formate pe masive
de sare: Sovata (Lacul Ursu), Ocna Sibiului, Ocna Dej, Turda;
http://www.ebacalaureat.ro/
-iazurile sunt lacuri antropice, create prin ridicarea de baraje
transversale in luncile
joase ale vailor din Campia Transilvaniei, folosite pentru
irigatii, piscicultura, animale;
acestea au fost create de om pe raurile care secau vara, iar la
ploile bogate produceau
inundatii. - 4 puncte
b.- Podisul Casimcei este alcatuit din roci foarte vechi si s-a format,
in sensul evoŹ
lutiei reliefului, intr-o epoca indepartata in timp; aceasta
portiune este cea mai veche
unitate de relief la zi formata din sisturi verzi si face parte
dintr-un vechi relief montan ce
apartine muntilor Caledonieni;
-partea nordica (Muntii Macinului) este formata din roci vechi
(granite) care apartin
Europei hercinice. - 4 puncte
c.- existenta substratului argilos, inclinarea pantelor,
precipitatii abundente, alternante
cu perioade de seceta, defrisari; - 4 puncte
d.- prezenta unor resurse naturale;
-relief favorabil;
-conditii climatice de adapost;
(4 puncte pentru oricare doi factori) - 4 puncte
Total 16 puncte
VI.Se acorda 12 puncte astfel:
a. 5°C, iulie; - 2 puncte
b.iarna, etajarea altitudinala; - 2 puncte
c.vara, temperatura aerului scade in raport cu altitudinea; - 2
puncte
d.etajul climatic montan; - 2 puncte
e.- se calculeaza media aritmetica pentru cele 12 luni ale anului.
- 2 puncte
Total 12 puncte
VARIANTA 37
I.Se a raspuns corect), astfel: la; 1.a; 2. a; 3. b; 4. d; 5. c;
6. d; 7. c; 8. d; 9. b; 10. a
II. Se acorda 10 punere (cate 1 punct pentru fiecare element
solicitat), astfel:
1.18- Pitesti; 19 - Botosani; 2. 7 - Siret; 8 - Crisul Negru; 3. B
- Campia Baraganului: - seceta,
datorita cantitatilor mici de precipitatii; - afectarea culturilor
agricole, se impune foicsirea
irigatiilor; 4.1 - Gr. Sudica a Carpatilor Orientali: Sf.
Gheorghe, Brasov; 5. E - Gr. Parang -
Retezat-Godeanu: roci constructie, huila (Depresiunea Petrosani).
III. Se acorda 12 puncte din care:
a.4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcata cu B
(Campia Baraganului) si
clima unitatii marcata cu E (Gr. Parang - Retezat Godeanu), cate
2p pentru fiecare doua
deosebiri enuntate corect: etaj climatic: in unitatea B, de
campie, iar in unitatea E, monŹ
tan; precipitatii: in unitatea B, 400-500 mm/an, iar in unitatea
E, 700-1200 mm/an
temperatura medie anuala: in unitatea B, 10-11°C, iar in unitatea
E, 2 - 6°C; influente
climatice: in unitatea B, de ariditate, iar in unitatea E,
submediteraneene.
b.4 p pentru doua deosebiri intre relieful unitatii marcate cu D
(Delta Dunarii) si reliefu
unitatii marcate cu G (Muntii Banatului); cate 2 puncte pentru
fiecare deosebire enuntate
corect, oricare doua din urmatoarele: forme de relief - in
unitatea D, grinduri, iar-in unitatea
G,lipsesc; altitudini: altitudinea maxima in unitatea D este de 12
m, iar in unitatea G
1446 m in Vf. Semenic (Muntii Semenic); formare: unitatea D se
prezinta ca o campie
terminala in formare, fiind unitatea de relief cea mai noua si cea
mai joasa, iar unitatea C
s-a format prin incretire in orogeneza alpina.
c.4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu A
(Podisul Somesan) s
clima unitatii marcate cu I (Grupa Sudica a Carpatilor Orientali);
cate 2p pentru fiecan
deosebire enuntata corect, oricare doua din urmatoarele: etaj
climatic: in unitatea A, etg
http://www.ebacalaureat.ro/
climatic de dealuri, iar in unitatea I, etaj climatic montan;
temperatura medie anuala - ii
unitatea A, in jur de 10°C, iar in unitatea 1,2 - 6°C; precipitatii
- in unitatea A, 800 mm/ar
iar in unitatea 1,700-1000 mm/an; influente climatice - in
unitatea A, influente oceanice
iar in unitatea I, inversiuni de temperatura in Depresiunea
Brasovului.
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor
elemente, referitoare la unitate marcata
cu C (Gr. Nordica a Carpatilor Orientali):
a.- au altitudini ce depasesc 2000 m (Muntii Rodna - Vf. Pietrosu,
2303 m);
-structura geologica este formata din roci vulcanice, cristaline
si sedimentare;
-culmile au orientare N-V, S-E si sunt paralele;
-este bine dezvoltat relieful glaciar, reprezentat prin circuri si
vai glaciare. (1 punct pentru oricare
trei caracteristici) - 3 puncte
b.- etajul climatic montan (temperaturi medii anuale 2 - 6°C,
precipitatii 800-200 mm/ai
vanturi puternice);
-influente baltice. - 2 puncte
c.Tisa (cu Viseul si Iza), Somesul Mare, Moldova, Bistrita; ,
(1 punct pentru oricare rau din cele doua) -.2 puncte
d.etajul stejarului, fagului si coniferelor (zona padurilor); - 2
puncte
e.minerale neferoase, ape minerale, roci constructie;
(1 punct pentru oricare resursa) - 1 punct
Total 10 pune
b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente,
referitoare la unitat<
marcata cu F (Podisul Dobrogei de Nord):
a.- are cele mai mari altitudini in Muntii Macin - 467 m;
-Muntii Macin au un relief de tip montan dezvoltat pe roci dure -
granite hercinice
-structura geologica este formata din: granite, calcare, roci
vulcanice;
-orogeneza hercinica pune in evidenta cutele orientate N-V - S-E, din
Muntii Mac (1 punct pentru
oricare trei caracteristici) - 3 puncte
b.- etaj climatic de dealuri joase (precipitatii, 400 - 500 mm/an)
-influente de ariditate; - 2 puncte
c.etajul padurii de stejar cu specii termofile; -silvostepa; - 1
punct
d.liman maritim - Lacul Babadag; - 1 punct
VARIANTA 38
I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p. pentru fiecare răspuns corect),
astfel:
1. c; 2. c; 3. b; 4. a; 5. a; 6. c; 7. a; 8. a; 9. b; 10. b.
II. Se acordă 10 puncte, astfel:
1.16-Călărași; 17-Baia Mare; 18-Brăila; - 3 puncte
2. 2-Prahova; 3-Mureș; 5-Moldova; - 3 puncte
3. C-Grupa Centrală a Carpaților Orientali: minereuri de fier,
roci de construcție, ape minerale;
(1 punct pentru fiecare resursă din oricare două) - 2 puncte
4. D-Podișul Târnavelor: - relief mai înalt, peste 600 m, ce
coboară în trepte de la est
către vest;
- prezența domurilor și cuestelor;
- asimetria văilor;
- intensificarea alunecărilor de teren.
(1 punct pentru fiecare caracteristică din oricare două) - 2
puncte
http://www.ebacalaureat.ro/
Total 10 puncte
III. Se acordă 12 puncte din care:
a. 4 p pentru două deosebiri între clima unității marcate cu A
(Podișul Bârladului) și
clima unității marcate cu I (Munții Banatului), câte 2 p pentru
fiecare două deosebiri enunțate
corect: etaj climatic - în unitatea A, de dealuri cu altitudine
mijlocie, iar în unitatea I,
montan (în est) și de dealuri înalte (în vest); precipitații - în
unitatea A, 500 mm/an, iar în
unitatea 1,700-1200 mm/an; influențe climatice - în unitatea A,
influențe de ariditate, iar
în unitatea I, submediteraneene.
b. 4 p pentru două deosebiri între relieful unității marcate cu C
(Gr. Centrală a Carpaților
Orientali) și relieful unității marcate cu E (Câmpia Olteniei);
câte 2 puncte pentru fiecare
deosebire enunțată corect, oricare două din următoarele: mod de
formare - unitatea C s-a
format prin încrețire și în urma erupțiilor vulcanice, iar
unitatea E prin sedimentare; structură
geologică - în unitatea C, roci vulcanice, cristaline,
sedimentare, iar în unitatea E numai
sedimentare; relief - în unitatea C există relief vulcanic, iar în
unitatea E lipsește; în
unitatea E există dune de nisip iar în unitatea C lipsesc.
c. 4 p pentru două deosebiri între clima unității marcate cu F
(PodișulGetic) și clima
unității marcate cu H (Grupa Retezat Godeanu-Parâng); câte 2 p
pentru fiecare deosebire
enunțată corect, oricare două din următoarele: etaj climatic: în
unitatea F, etaj climatic de
podiș jos, iar în unitatea H, montan; temperaturi medii anuale: în
unitatea F, 9-11°C (mai
coborâte în N), iarîn unitatea H, 2-6°C; precipitații - în
unitatea F, 600-700 mm/an, iar în
unitatea H, 700-1200 mm/an
IV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor
elemente, referitoare la unitatea
marcată cu G (Subcarpații Getici):
a. - etaj climatic: de dealuri (temperaturi medii anuale 7-8°C,
precipitații 700-800 mm/an)
- influențe climatice submediteraneene (în vest) - 2 puncte
b/Dâmbovița, Argeș, Olt, Olteț, Gilort, Jiu;
(1 punct pentru oricare două râuri) - 2 puncte
c. etajul stejarului; amestec al pădurilor de stejar cu fag;
etajul fagului - pe dealurile
înalte;
(1 punct pentru oricare răspuns) - 1 punct
d. argiluvisoluri (cenușii și brun-roșcate); cambisoluri;
(1 punct pentru oricare răspuns) - 1 punct
e. Tg. Jiu, Rm. Vâlcea; - 2 puncte
f. - petrol și gaze asociate, lignit, sare, calcare, ape minerale
(1 punct pentru oricare două resurse) - 2 puncte
Total 10 puncte
b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente,
referitoare la unitatea
marcată cu J (Câmpia de Vest - Câmpia Banatului):
a. - s-a format prin sedimentarea Mării Panonice cu sedimente
aduse de râuri;
- este alcătuită din nisipuri, pietrișuri, loess și aluviuni
recente;
- aici se află: altitudinea maximă de 143 m (Câmpia Vingăi);
altitudinea minimă de 80 m
(pe cursul inferior al Timișului);
(1 punct pentru oricare două caracteristici) - 2 puncte
b. Timiș, Bega, Mureș;
(1 punct pentru oricare două râuri) - 2 puncte
e. argiluvisoluri (soluri brune) sub pădurile de stejar; - 1 punct
f. Casimcea; - 1 punct
g. Tulcea; -1 punct
Total 10 puncte
http://www.ebacalaureat.ro/
V. Se acordă 16 puncte astfel:
a. cele mai multe amenajări hidrotehnice se găsesc în zona montană
datorită reliefului
mai accidentat, cantității mari de precipitații, structurii
geologice mai sigure; - 4 puncte
b. în strânsă legătură cu: structura geologică, gradul de
înclinare a pantelor, defrișările
masive; - 4 puncte
c. - în Carpații Orientali structurile geologice
cristalino-mezozoice și neozoice conțin
minereuri feroase și neferoase, iar în lanțul vulcanic sunt localizate
zăcăminte de aur,
sulf, ape minerale;
- în Carpații Meridionali, în prima parte a neozoicului, s-au
acumulat 25 strate de huilă;
- în Carpații Occidentali structurile mezozoice și neozoice conțin
zăcăminte importante de
aur, argint, cupru, zinc, cărbuni, roci de construcție. - 4 puncte
d. - Temperatura medie anuală scade în raport cu altitudinea
astfel:
- în zona de câmpie, temperatura medie anuală este 10-11 °C;
- în zona dealurilor joase, temperatura medie anuală este 6-0°C;
- în zona dealurilor înalte, temperatura medie anuală este 6-8°C;
- în zona montană, temperatura medie anuală este 2-6°C;
- în zona alpină, temperatura medie anuală este sub 0°C; - 4
puncte
Total 16 puncte
VI. Se acordă 12 puncte astfel:
a. 18° C în luna iulie; - 1 punct
b. -5° C în luna ianuarie; - 1 punct
c. octombrie (+ 10° C), decembrie (0° C); - 2 puncte
d. 23° C;- 2 puncte
e. se calculează media aritmetică a celor 30 (31) zile; - 3 puncte
f. temperatura medie anuală este 7,5°C, deci treapta de relief
este deal, podiș; - 3
puncte
Total 12 puncte
Total test: 90 puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA 39
I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p. pentru fiecare răspuns corect),
astfel: 1. c; 2. d; 3. b; 4. a; 5. d;
6. c; 7. b; 8. d; 9. d; 10. b.
II. Se acordă 10 puncte, astfel:
1. H - Gr. Retezat-Godeanu - Parâng: risipit; - 1 punct
2. 14 - Cluj Napoca; 17 - Baia Mare; - 2 puncte
3. 1 - Argeș; 2 - Prahova; 4 - Vedea; - 3 puncte
4.1 - Munții Banatului: minereu de fier, huilă, roci construcție;
- 2 puncte 5.15 - lași; 16 - Călărași; -
2 puncte
^ Total 10 puncte
III. Se acordă 12 puncte din care:
a. 4 p pentru două deosebiri între clima unității marcate cu B
(Subcarpații Moldovei) și
clima unității marcate cu J (Câmpia de Vest - Câmpia Banatului),
câte 2 p pentru oricare
două deosebiri enunțate corect: etaj climatic - în unitatea B, de
dealuri, iar în unitatea J,
de câmpie; temperaturi medii anuale - în unitatea B, 7-8°C, iar in
unitatea J, 11°C; influențe
http://www.ebacalaureat.ro/
climatice -în unitatea B, influențe baltice, iar în unitatea J,
influențe submediteraneene.
b. 4 p pentru două deosebiri între relieful unității marcate cu A
(Podișul Bârladului) și
relieful unității marcate cu G (Subcarpații Getici); câte 2 puncte
pentru fiecare deosebire
enunțată corect: - unitatea A are un relief tipic structural cu
platouri netede, iar unitatea G
are un relief format din două șiruri de depresiuni închise la sud
de dealuri; - altitudinea, în
unitatea A, scade de ia nord la sud, iar în unitatea G,
altitudinile depășesc 1000 m.
c. 4 p pentru două deosebiri între clima unității marcate cu D
(Podișul Tâmavelor) și
clima unității marcate cu I (Munții Banatului); câte 2 p pentru
fiecare deosebire enunțată
corect, din următoarele: etaj climatic - în unitatea D, de
dealuri, iar în unitatea I, de dealuri
înalte (în vest) și montan (în est); influențe climatice - în
unitatea D, influențe oceanice,
iar în unitatea I, influențe submediteraneene.
IV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor
elemente, referitoare la unitatea
marcată cu C (Grupa Centrală a Carpaților Orientali):
a. - au altitudini ce depășesc 2000 m în Munții Călimani (Vf.
Pietrosu - 2100 m);
- culmile muntoase prezintă paralelism și au orientare NV spre SE;
- structura geologică este formată din roci vulcanice, cristaline,
sedimentare; - 3 puncte
b. munți vulcanici: Munții Călimani, Gurghiu, Harghita, ș.a.; - 2
puncte
c. - etaj climatic: montan (temperaturi medii anuale = 2-6°C,
precipitații = 700-1200
mm/an);
- inversiuni de temperatură în depresiunile: Giurgeu, Ciuc; - 2
puncte
d. etajul stejarului, fagului și coniferelor; - 1 punct
e. prăbușiri, căderi de stânci, avalanșe, viscole; inversiuni de
temperatură în depresiuni
- 2 puncte
Total 10 puncte b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea
următoarelor elemente, referitoare la
unitatea marcată cu E (Câmpia Olteniei):
a. - s-a format prin sedimentare (umplerea unui mare lac care
exista pe teritoriul
actual al Câmpiei Române);
- se întâlnesc dune de nisip; - 2 puncte
b. Olt, Jiu; - 2 puncte
c. etaj climatic: de câmpie, cu temperaturi medii anuale 10-11 °C;
- influență climatică : submediteraneană - 2 puncte
d. etajul silvostepei, cu pajiști stepice și pâlcuri de pădure de
stejari termofili; - 1 punct
e. molisoluri, soluri nisipoase; - 1 punct
f. roci de construcție, terenuri agricole; - 1 punct
Total 10 puncte
V. Se acordă 16 puncte astfel:
a. are în vedere valorificarea materiilor prime, respectiv
minereuri de fier, huilă din
Munții Banatului (Reșița) și minereuri de fier (Munții Poiana
Rusca) și huilă (Depresiunea
Petroșani) pentru Hunedoara; - 4 puncte
b. relieful; condițiile climatice (durata și intensitatea
vântului, durata strălucirii Soarelui);
- 4 puncte
c. structura geologică, gradul de înclinare a pantelor, defrișări
masive; - 4 puncte
c. - etaj climatic de câmpie, moderat, cu precipitații medii
anuale de 630 mm/an
- influență climatică submediteraneană; - 2 puncte
d. stepa (pe o mică întindere în extremitatea vestică),
silvostepa; - 1 punct
e. inundații, îmlăștiniri și săraturi, datorită fenomenului de
subsidență (coborâre) - C.
Timișului; - 2 puncte
f. Timișoara. - 1 punct
Total 10 puncte
http://www.ebacalaureat.ro/
V. Se acordă 16 puncte astfel:
a. circulația generală a maselor de aer pe teritoriul României
este de la vest la est,
acestea fiind bogate în precipitații. Influența acestora este
foarte evidentă în unitățile de
relief din vestul țării: Câmpia de Vest, Dealurile de Vest, Munții
Apuseni; - 4 puncte
b. - temperatura medie anuală scade de la sud spre nordul țării cu
aproximativ 2-
2,5°C datorită desfășurării teritoriului pe circa 5° latitudine
nordică;
- Câmpia Română - temperatura medie anuală: 10-11 °C; în Podișul
Sucevei este 7-
8° C; - 4 puncte
c. - în Câmpia Moldovei, primăvara, topirea rapidă a zăpezii și
ploile bogate provoacă
inundații, în timp ce vara multe râuri seacă, situație care a
determinat amenajarea de
iazuri.
- în Câmpia Transilvaniei, existența văilor scurte și largi pe
care s-au format iazurile,
favorizate de prezența substratului argilos, impermeabil. - 4
puncte
d. - are statut de capitală;
- locuri de muncă mai multe și mai bine plătite; -
- dezvoltarea economică. - 4 puncte
Total 16 puncte
VI. Se acordă 12 puncte astfel:
a. 350 m3/sîn lunile aprilie, mai; - 1 punct
b. 80 m3/s în luna septembrie; - 1 punct
c. 350 m3/s - 80 m3/s = 270 m3/s; - 2 puncte
d. - în lunile aprilie - mai cad cele mai multe precipitații, se
topesc zăpezile;
- în luna septembrie cantitatea de precipitații este mică; - 4
puncte
e. în perioada aprilie - mai se pot produce inundații; - 4 puncte
Total 12 puncte
Total test: 90 puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA 40
I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p. pentru fiecare răspuns corect),
astfel: 1.b; 2. c; 3. c; 4. c; 5. b;
6. d; 7. d; 8. b; 9. c; 10. b.
II. Se acordă 10 puncte, astfel:
1. J - Podișul Getic: petrol și gaze de sondă, roci de
construcție, lignit (bazinul Motru);
- 2 puncte
2. 1 - Târnava Mare; 4 - Mureș; 5 - Crișul Alb; - 3 puncte
3.12 - Piatra Neamț; 13 - Oradea; - 2 puncte
4. C - Câmpia de Vest (Câmpia Banatului); Timișoara; - 1 punct
5. H - Podișul Dobrogei de Sud: - are relief puțin accidentat, cu
interfluvii netede sau ușor
ondulate; - se întâlnește un strat de loess cu grosimea de 30 m,
străpuns frecvent de rocile
calcaroase (1 punct pentru oricare caracteristică); - 1 punct
6.14 - Tg. Jiu ; unitatea de relief se numește Subcarpații Getici;
- 1 punct
III. Se acordă 12 puncte din care:
a. 4 p pentru două deosebiri între clima unității marcate cu C
(Câmpia de Vest -
Câmpia Banatului) și clima unității marcate cu D (Grupa
Parâng-Retezat-Godeanu), câte 2
p pentru oricare două deosebiri enunțate corect: etaj climatic -
în unitatea C, de câmpie,
iar în unitatea D, montan; temperaturi medii anuale - în unitatea
C, este de 11°C, iar în
unitatea D, de 2-6°C; precipitații - în unitatea C, 630 mm/an, iar
în unitatea D, 700-1200
http://www.ebacalaureat.ro/
mm/an.
b. 4 p pentru două deosebiri între relieful unității marcate cu B
(Dealurile Sivaniei) și
relieful unității marcate cu I (Gr. N a Carpatilor Orientali);
câte 2 puncte pentru fiecare
deosebire enunțată corect - în unitatea B, altitudinile ajung la
500-700 m, iar în unitatea
I, altitudinile ajung la peste 2000 m (Munții Rodna - Vf.
Pietrosu, 2303 m); - unitatea B
s-a format în urma unui proces intens de sedimentare, iar unitatea
I, prin încrețire și în
urma erupțiilor vulcanice.
c. 4 p pentru două deosebiri între clima unității marcate cu A
(Câmpia Moldovei -
Câmpia Jijiei) și clima unității marcate cu G (Câmpia
Transilvaniei); câte 2 p pentru fiecare
deosebire enunțată corect, din următoarele două deosebiri: precipitații
- în unitatea A este
de 500 mm/an, iar în unitatea G, 600 mm/an; vânturi - în unitatea
A bate crivățul, iar în
unitatea G, vânturile de vest; influențe climatice - în unitatea
A, influențe de ariditate, iar în unitatea
G, influențe oceanice.
IV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor
elemente, referitoare la unitatea
marcată cu E (Câmpia Bărăgan):
a. - s-a format prin acumulare de sedimente marine, prin umplerea
unui mare lac ce s-a
retras treptat spre est; - este o câmpie tabulară, presărată cu
mici excavațiuni în formațiunile
loessoide, numite crovuri; - 2 puncte
b. - etaj climatic de câmpie (temperaturi medii anuale, 10-11°C;
precipitații, peste 400
mm/an); - influențe climatice de ariditate; - 2 puncte
c. Ialomița, Dunărea; - 2 puncte
d. etajul stepei (ierburi xerofile, graminee, arbuști mici); - 1
punct
e. petrol, gaze de sondă, roci construcție; - 2 puncte
f. Slobozia; - 1 punct
Total 10 puncte b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea
următoarelor elemente, referitoare la
unitatea marcată cu I (Gr. N a Carpatilor Orientali):
a. - etaj climatic montan (temperaturi medii anuale, 2 - 6°C;
precipitații, 700-1200
mm/an, sau, etaj alpin (în Munții Rodnei, Munții Maramureșului);
- influențe climatice baltice; - 2 puncte
b. Tisa, Someșul Mare, Suceava, Moldova, Bistrița;
(1 punct pentru fiecare râu din oricare două răspunsuri); - 2
puncte
c. - lacuri glaciare: Lala, Buhăescu (Munții Rodnei);
- lacuri sărate: Ocna Șugatag, Coștiui (Depresiunea
Maramureșului);
(1 punct pentru oricare tip de lacuri); - 1 punct
d. Depresiunea Maramureșului, Domelor, Câmpulung Moldovenesc;
(1 punct pentru oricare depresiune); - 1 punct
e. minereuri neferoase, mangan, ape minerale, roci construcție; -
4 puncte
Total 10 puncte
V. Se acordă 16 puncte astfel:
a. vegetația de stepă se dezvoltă în partea de est și sud-est a
României deoarece
temperaturile medii anuale sunt ridicate (10-11°C), cantitățile de
precipitații sunt mici (400-
500 mm/an) și pentru că aici se resimt influențele climatice de
ariditate; în Depresiunea
colinară a Transilvaniei este o climă de adăpost, cu influențe
oceanice, respectiv un climat
umed și moderat termic; - 4 puncte
b. relieful accidentat; condiții climaterice nefavorabile
(temperaturi mici, cantități mari
de precipitații, vânturi puternice); soluri slab dezvoltate;
(2 puncte pentru fiecare factor restrictiv din oricare două
răspunsuri) - 4 puncte
c. lagunele s-au format în golfurile de pe țărmul Mării Negre prin
bararea acestora cu
cordoane de nisip, aduse de curenții maritimi; lagunele mai
comunică cu marea printr-o
http://www.ebacalaureat.ro/
portiță (Razim, Siutghiol); limanele maritime s-au format prin
bararea gurilor de vărsare ale
unor râuri scurte cu acumulări de nisip (L. Tașaul, L.
Techirghiol, L. Mangalia); - 4 puncte
d. - gradul de înclinare a pantelor;
- structura geologică;
- defrișările;
(2 puncte pentru fiecare răspuns din oricare două argumente) - 4
puncte
Total 16 puncte
\
d. lacurile sărate, formate pe masive de sare, se datoresc
existenței cutelor diapire; existența văilor
scurte și largi pe care s-au format iazurile, favorizate și de
prezența substratului argilos
impermeabil; - 4 puncte
Total 16 puncte
VI. Se acordă 12 puncte astfel:
a. 22°C; luna iulie; - 2 puncte
b. (-)2°C; luna ianuarie; - 2 puncte
c. mai = 15°C; iunie = 20°C; decembrie = 2°C ; - 3 puncte
d. între lunile ianuarie = (-) 2°C și luna iulie = 22°C există o
diferență de temperatură
de 24°C; - 2 puncte
e. iarna; - 1 punct
f. se calculează media aritmetică pentru cele 30 (31) zile ale
lunii respective; - 2 puncte
Total 12 puncte *
Total test: 90 puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA 41
I. Se acordă 20 puncte (câte 2 pentru fiecare răspuns corect)
astfel:
1. d; 2. b; 3. d; 4 .c; 5. c; 6. c; 7. a; 8. d; 9. c; 10. a.
Total 20 puncte
II. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element
solicitat) astfel:
1. iazuri; 2. minereuri neferoase, roci de construcții, roci de
construcții; 3. Galați, Slatina, Ploiești;
4. E 60; 5. Trotuș, Argeș, Buzău.
Total 10 puncte
III. Se acordă 12 puncte din care:
a. 4 p pentru două deosebiri între clima unității marcate cu E
(Câmpia Bărăganului) și
clima unității marcate cu J (Podișul Getic), câte 2 p pentru
fiecare deosebire enunțată
corect, dintre următoarele: etaj climatic - în unitatea E, climat
de câmpie, în unitatea J
climat de podiș; temperatura medie anuală: mai ridicată în
unitatea E, de 10 -11 grade și
mai scăzută în unitatea J, de 8-10 grade; precipitații medii
anuale: mai scăzute în unitatea
E, de 450 -500 mm/ an, și mai ridicate de 600 -700 mm/ an.
b. 4 p pentru două deosebiri între relieful unității marcate cu A
(Câmpia Moldovei) și
relieful unității marcate cu I (Carpații Maramureșului și
Bucovinei), câte 2 puncte pentru
fiecare deosebire enunțată corect, oricare din următoarele:
relieful unității A s-a format prin
depunerea de sedimente, iar al unității I prin încrețirea
stratelor de roci în orogeneza
carpatică; în alcătuirea pertografică a unității A predomină roci
sedimentare (nisipuri, marne,
argile) iar în unitatea I roci metamorfice (șisturi cristaline),
magmatice și sedimentare;
unitatea A prezintă relief de câmpie colinară cu altitudini de 150
-250 m și fragmentare
redusă, iar unitatea I, relief montan cu altitudini medii de 1000
-1500 m și maxime peste
http://www.ebacalaureat.ro/
2000 m, cu fragmentare accentuată, cele două unități au tipuri de
relief diferite: în unitatea
A reprezentativ este relieful fluvial, iar în unitatea I relieful
vulcanic, glaciar și petrografic.
c. 4 p pentru două deosebiri între clima unității marcată cu G
(Câmpia Transilvaniei) și
clima unității marcată cu H (Podișul Dobrogei de Sud), câte 2 p
pentru fiecare deosebire
enunțată corect, dintre următoarele: temperatura medie anuală: mai
ridicată în unitatea H,
de 10-11 grade și mai scăzută în unitatea G, de 8-10 grade; precipitații
medii anuale: mai
scăzute în unitatea H, de 400 -550 mm/ an, și mai ridicate de 600
-700 mm/ an; influențe
climatice: oceanice în unitatea G și de ariditate și pontice în
unitatea H.
IV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente
referitoare la unitatea
notată cu litera D (Grupele Carpaților Meridionali la V de Olt):
a. - s-au format prin încrețirea stratelor de roci;
- sunt alcătuiți din roci dure (șisturi cristaline) și în partea
vestică din calcare;
- prezintă altitudini maxime de peste 2500 m;
- au masivitate accentuată;
- prezint relief glaciar și carstic cu forme deosebite; (câte un
punct pentru oricare trei
caracteristici) - 3 puncte
b. climat montan/ alpin, influențe submediteraneene; - 2 puncte
c. Oltul, Jiul; - 2 puncte
d. pădure de conifere / vegetație alpină; -1 punct
e. avalanșe și prăbușiri, datorită reliefului accidentat; - 2
puncte
Total 10 puncte b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea
următoarelor elemente referitoare la
unitatea notată cu litera C (Câmpia Banatului):
a. - s-a format prin depunere de sedimente;
- prezintă relief cu altitudine scăzută, în general sub 100 m.
- relieful prezintă interfluvii plane, sau ușor înclinate; (câte
un punct pentru oricare două
caracteristici) - 2 puncte
b. climat de câmpie, influențe submediteraneene; - 2 puncte
c. Timișul, Bega; - 2 puncte
d. silvostepa/ stepa; -1 punct
e. molisoluri/ cernoziomuri; -1 punct
f. petrol, gaze naturale; - 2 puncte
Total 10 puncte
V. Se acordă 16 puncte astfel:
a. Râurile din Dobrogea sunt scurte și au debite reduse, pentru că
străbat un teritoriu
restrâns unde nu pot avea lungimi mari, iar debitul este redus
pentru că au bazine hidrografice
mici, cu afluenți puțini într-o zonă cu precipitații reduse. - 4
puncte
b. în estul Câmpiei Române s-au format și apar o serie de lacuri
sărate datorită deficitului
de umiditate din zonă și a urcării sărurilor spre suprafață în
urma evaporării, ceea ce a
determinat gradul ridicat de salinitate a unor lacuri din câmpie
cum sunt: Amara, Balta
Albă, Lacul Sărat ș.a. - 4 puncte
c. Relieful Carpaților prin caracteristicile sale reprezintă un
important factor natural
care influențează răspândirea populației, generând densități mai
mari în zone de depresiuni,
culoare de văi și zone mai puțin accidentate (platouri, versanți
domoli, plaiuri) și densități
mici, chiar arii nepopulate în zone accidentate și greu
accesibile. Relieful carpatic a impus
restricții, dar a și favorizat dezvoltarea așezărilor omenești în
zona montană, la fel cum a
influențat activitățile umane specifice zonei montane: minerit,
exploatarea lemnului, creșterea
animalelor ș.a. - 4 puncte
d. Marea Neagră prezintă o serie de particularități cum sunt:
Stratificarea în două
http://www.ebacalaureat.ro/
strate de apă, unul de suprafață, până la 180- 200 m, cu ape mai
puțin sărate (17-18%) și
unul în profunzime cu salinitate de 21-22%; lipsa curenților pe
verticală; prezența unor
curenți circulari de suprafață; lipsa mareelor mari; - 4 puncte
Total 16 puncte
VI. Se acordă 12 puncte astfel:
a. 340 m cubi/ s; aprilie/ mai; - 2 puncte
b. 70 m cubi/ s; ianuarie; - 2 puncte
c. 270 m cubi/ s; - 2 puncte
d. media debitelor celor 30 de zile ale lunii; - 2 puncte
VI. Se acordă 12 puncte astfel:
a. natalitatea (N) = 9,9 %o; mortalitatea (M) = 12,3 %o; - 1 punct
f
b. N = 14 %o; M = 11,1 %o, rezultă Sn = N - M = 14 - 11,1 = 2,9
%o; - 2 puncte
c. între anii 1990 și 2002, natalitatea a scăzut; cauze: plecarea
în străinătate a tinerilor;
condițiile economice; șomajul; - 3 puncte
d. între anii 1990-2002, mortalitatea a crescut de la 11,2 %o la
12,4 %o; - 2 puncte
e. - în anul 1990 sporul natural este pozitiv, iar începând cu
1992, devine negativ;
- cauze: natalitatea mult mai mică; plecarea din țară a tinerilor;
- 4 puncte
Total 12 puncte
Total test: 90 puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA 42
I. Se acordă 20 puncte (câte 2 pentru fiecare răspuns corect)
astfel:
1. a; 2. c; 3. a; 4. a; 5. c; 6. c; 7. a; 8. d; 9. d; 10. c.
Total 20 puncte
II. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element
solicitat) astfel:
,1. Ploiești, Alba lulia, Brașov ; 2. Prut, Olt, Someș; 3. Dolj;
4. submediteraneeană; 5.
explozie/ incendiu;
Total 10 puncte
III. Se acordă 12 puncte din care:
a. 4 p pentru două deosebiri între relieful unității marcate cu E
(Subcarpații Curburii) și
relieful unității marcate cu J (Câmpia Timișului), câte 2 puncte
pentru fiecare deosebire
enunțată corect, oricare din următoarele: relieful unității E s-a
format prin încrețirea stratelor
de roci, iar relieful unității J s-a format prin depuneri de
sedimente; relieful unității E prezintă
altitudini mai mari - până la 100 m, iar relieful unității J are
altitudini mult mai scăzute -
sub 100 m; relieful unității E este mai accidentat și are aspect
de dealuri și depresiuni, iar
relieful unității J este slab accidentat și are aspect de
interfluvii plane.
b. 4 p pentru două deosebiri între clima unității marcate cu B
(Sectorul central al
Câmpiei Române) și clima unității marcată cu G (Munții Poiana
Rusca), câte 2 p pentru
fiecare deosebire enunțată corect, dintre următoarele: etaj
climatic - în unitatea B, de
câmpie, iar în unitatea G de munți joși; temperatura medie anuală:
în unitatea B de 10 -11
grade, iar în unitatea G de 0-6 grade; precipitații medii anuale:
în unitatea B de 500-600
http://www.ebacalaureat.ro/
mm/ an, iar în unitatea G de peste 1000 mm/ an.
c. 4 p pentru două deosebiri între clima unității marcată cu C
(Podișul Dobrogei de
Sud) și clima unității marcată cu F (Câmpia Transilvaniei), câte 2
p pentru fiecare deosebire
enunțată corect, dintre următoarele: temperatura medie anuală - în
unitatea marcată cu C
este de 10 -11 grade, iar în unitatea marcată cu F este de 8 - 9
grade; precipitații medii
anuale: în unitatea marcată cu C sunt de 400-500 mm/ an, iar în
unitatea marcată cu F de
500-700 mm/ an; influența climatică: în unitatea C este de
ariditate și pontică, iar în
unitatea F este oceanică.
Total 16 puncte
IV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente
referitoare la unitatea
notată cu litera D (Grupa Făgăraș):
a) - s-a format prin încrețirea stratelor scoarței terestre;
- sunt alcătuiți din roci dure, predominant șisturi cristaline;
- prezintă masivitate accentuată;
- are altitudini maxime de peste 2500 m.
- prezintă relief glaciar la peste 1800 m.
(câte un punct pentru oricare trei caracteristici) - 3 puncte
b) altitudinea reliefului; etajul climatic alpin - 2 puncte;
c) lacuri glaciare; lacuri de baraj antropic - 2 puncte;
d) etajul coniferelor/ etajul alpin - 1 punct
e) spodosoluri/ podzoluri - 1 punct
f) hidroenergie/ roci de construcții -1 punct
Total 10 puncte b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea
următoarelor elemente referitoare la
unitatea notată cu litera I (Munții Apuseni):
a) - s-au format prin încrețire și vulcanism;
- sunt alcătuiți din roci diverse, un adevărat mozaic de
roci"
- fragmentare accentuată: numeroase depresiuni și văi;
- altitudinea maximă atinge 1849 m, în vârful Bihor
- prezintă relief vulcanic și carstic;
(câte un punct pentru oricare patru caracteristici) - 4 puncte
b) - Someșul Mic, Crișul Repede, Arieșul: - 2 puncte
c) - etajul fagului/ coniferelor; -1 punct
d) - minereuri neferoase; minereuri de fier; cărbuni; - 3 puncte
Total 10 puncte
V. Se acordă 16 puncte astfel:
a. în Carpații Occidentali sunt frecvente formele de relief
carstic datorită prezenței
rocilor calcaroase pe suprafețe relativ mari atât la suprafață,
cât și la adâncime, ceea ce
determină apariția unor tipuri diverse de forme carstice: peșteri
(Scărișoara, Meziad), avenuri,
chei, lapiezuri, doline, clippe calcaroase. - 4 puncte
b. Orașul Ploiești este un important centru al industriei
petrochimice pentru că este
situat în zonă cu resurse de petrol, are cea mai mare vechime în
exploatarea și prelucrarea
petrolului din România. Orașul este situat în zona de intens
transport prin conducte și pe
cale ferată ceea ce a determinat dezvoltarea celor mai puternice
platforme petrochimice
din țară. - 4 puncte
c. Delta Dunării s-a format datorită aluviunilor în cantități mari
aduse de Dunăre, lipsei
mareelor mari și a prezenței curenților circulari care au
favorizat depunerea aluviunilor. - 4
puncte
d. Natalitatea a înregistrat o scădere accentuată în perioada 1990
- 2002, datorită
http://www.ebacalaureat.ro/
schimbării regimului politic, care a adus modificări
socio-economice și legislative, datorită
schimbării mentalității privind dimensionarea familiei și a
migrației populației tinere în țările
Europei occidentale. - 4 puncte.
Total 16 puncte
VI. Se acordă 12 puncte astfel:
a. 95 mm; iunie - 2 puncte
b. 30 mm; februarie - 2 puncte
c. 65 mm; - 2 punct
d. 23 grade; iulie; - 2 puncte
e. Temperatura medie lunară reprezintă media temperaturilor celor
30 /31 de zile, iar
precipitațiile medii anuale reprezintă media precipitațiilor celor
12 luni. - 4 puncte
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu.
e. cantități de precipitații diferite în cele două perioade și
blocarea apei în zăpezi iarna;
- 2 puncte
f. inundații și revărsări cu producerea de pagube materiale și
chiar victime umane; -2
puncte
Total 12 puncte
Total test 90 puncte+10 puncte din oficiu
VARIANTA 43
I. Se acordă 20 puncte (câte 2 pentru fiecare răspuns corect)
astfel:
1. c; 2. b; 3. a; 4. b; 5. d; 6. d; 7. b; 8. c; 9. c; 10. b;
Total 20 puncte
II. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element
solicitat) astfel:
1. Hunedoara; 2. Buzău, Jiu, Mureș; 3. Focșani, Călărași, Brăila;
4. minereuri feroase /
neferoase, cărbuni, ape minerale, păduri de conifere.
Total 10 puncte
III. Se acordă 12 puncte din care:
a. 4 p se acordă pentru două asemănări între relieful unității A
(Subcarpații Getici) și relieful
unității B (Subcarpații Moldovei), câte două puncte pentru fiecare
asemănare enunțată corect,
oricare dintre următoarele: ambele unități s-au format
prinîncrețirea stratelor scoarței, ambele sunt
http://www.ebacalaureat.ro/
alcătuite din roci sedimentare-pietrișuri, nisipuri, argile; în
ambele relieful se prezintă sub forma
unor dealuri și depresiuni.
b.4 p pentru două deosebiri între clima unității marcate cu F
(Munții Poiana Rusca) și clima unității
marcată cu H (Grupa Centrală a Carpaților Orientali), câte 2 p
pentru fiecare deosebire enunțată
corect, dintre următoarele: etajul climatic - în unitatea F
întâlnim climat de munți joși, iar în
unitatea H, climat alpin și de munți mijlocii; temperatura medie
anuală: în unitatea F temperatura
este de 2-6 grade, iar în unitatea H de la 0 - 6 grade; unitatea H
prezintă depresiuni intramontane cu
frecvențe inversiuni termice, în timp ce unitatea F nu are
depresiuni intramontane.
c. 4 p pentru două deosebiri între clima unității marcată cu D
(Podișul Târnavelor) și clima unității
marcată cu I (Sectorul central al Câmpiei Române), câte 2 p pentru
fiecare deosebire enunțată
corect, dintre următoarele: etajul climatic - unitatea D are un
climat de dealuri înalte și joase, iar
unitatea I are un climat de câmpie; temperatura medie anuală: în
unitatea D este de 6 - 9 grade, iar
în unitatea I este de 10 -11 grade; influența climatică: în
unitatea D este oceanică, iar în unitatea I
de ariditate.
Total 12 puncte
IV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente
referitoare la unitatea
notată cu litera C (Podișul Getic):
a. - prezintă aspect tipic de piemont;
- s-a format prin depuneri piemontane, fiind alcătuit din roci
moi: argile, nisipuri, pietrișuri;
- prezintă înclinare de la N la S, cu altitudini care scad de la
600 m în N la 300 m în S;
- are aspect de dealuri și platouri fragmentate de văi orientate
pe direcția N-S;
(câte 1p pentru oricare trei caracteristici) - 3 puncte
b. platformele: Strehaiei, Jiului, Oltețului, Cotmeana, Argeșului,
Cândești; - 3 puncte
c. petrol, gaze naturale, lignit; - 2 puncte
d. alunecări de teren; -1 punct
Total 10 puncte
b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente
referitoare la unitatea notată cu
litera G (Podișul Dobrogei de Sud):
a. - s-a format prin depunere de sedimente;
- are o altitudine de 200 m;
- este acoperit parțial de un strat de loess;
(câte 1 punct pentru oricare două caracteristici) - 2 puncte
b. climat de podiș jos, influențe de ariditate și pontice; - 2
puncte
c. vegetație de step; -1 punct
d. molisoluri / bălane dobrogene; -1 punct
e. Constanța / antichitate; - 2 puncte
f. explozii, incendii, naufragii maritime, poluare și degradare a
mediului; -2 puncte
Total 10 puncte . Se acordă 16 puncte astfel:
a. în Câmpia Română se produc frecvent o serie de hazarduri
naturale cum sunt:
ecetele frecvente, temperaturi maxime cu valori ridicate vara,
vânturi și viscole puternice
arna, datorită condițiilor climatice specifice iar în anumite
situații inundații și revărsări
http://www.ebacalaureat.ro/
atorită reliefului și regimului de scurgere a râurilor și uneori
cutremure datorită zonei eismice care
afectează și Câmpia Română. - 4 puncte
b. în lungul văilor apelor importante care traversează și
fragmentează zonele mai
accidentate ale reliefului teritoriului României s-au construit
mai ușor aliniamentele drumurilor
și căilor ferate care alcătuiesc rețeaua de transporturi rutiere
și feroviare în aceste zone:
văile Oltului, Jiului, Mureșului, Someșului, Șiretului, Crișurilor,
precum și văile altor râuri
din România. - 4 puncte
c. La nivelul zonei carpatice care ocupă 28 % din teritoriul
țării, condițiile de habitat și
respectiv densitatea populației variază în funcție de aspectele
specifice ale reliefului care
influențează popularea astfel: la nivelul depresiunlor și văilor
densitatea este mai ridicată
(depr. Petroșani, Brașovului ș.a.) în anumite zone cu relief mai
puțin accidentat există
zone populate cu densități medii și reduse (Munții Apuseni,
Obcinile Bucovinei ș.a.), și
zone cu relief înalt și accidentat cu densități reduse. - 4puncte
d. Precipitațiile medii la nivelul teritoriului României scad de
la vest la est datorită
diminuării influenței oceanice și cresc odată cu altitudinea, de
la 500 mm în zonele joase
la 600-800 mm în zonele colinare și la 800-1200 mm în zonele
montane datorită influenței
reliefului. - 4 puncte
VI. Se acordă 12 puncte astfel:
a. 1992 - 22,8 milioane; - 1 punct
b. 1912-12,9 milioane; -1 punct
c. rata de creștere 1997-1992: R = 1,2 / 21,2 x 100 = 5,5%; - 3
puncte
d. rata de scădere 1992 2002: R = 1,1 / 22,8= 4,8%; - 3 puncte
f. creșterea numerică a populației în perioada 1966-1977: 2,6 mii
/11 = 236 376 loc. - 4 puncte
Total 12 puncte
Total test 90 puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA 44
I. Se acordă 20 puncte (câte 2 pentru fiecare răspuns corect)
astfel:
1. d; 2. c; 3. a; 4. c; 5. a; 6. b; 7. c; 8 d; 9. a; 10. c.
Total 20 puncte
II. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element
solicitat) astfel:
1. Dâmbovița, Bârlad, Mureș; 2. Ploiești, Timișoara, Suceava; 3.
Podișul Dobrogei de Sud; 4.
J, Moldova;
Total 10 puncte
III. Se acordă 12 puncte din care:
a. 4 p pentru două deosebiri între clima unității marcate cu C
(Podișul Getic) și clima
unității marcate cu J (Câmpia Someșului), câte 2 p pentru fiecare
deosebire enunțată
corect, dintre următoarele: etajul climatic - unitatea C are
climat de podiș, iar unitatea J un
climat de câmpie; influența climatică: unitatea C are influențe
submediteraneene, iar unitatea
J influențe oceanice; - 4 puncte
b. 4 p se acordă pentru două deosebiri între relieful unității F
(Munții Poiana Rusca) și
relieful unității I (Sectorul central al Câmpiei Române), câte 2
puncte pentru fiecare deosebire
enunțată corect, oricare dintre următoarele: relieful unității F
s-a format prin încrețirea stratelor
http://www.ebacalaureat.ro/
în orogeneza carpatică, iar al unității I prin depuneri de
sedimente; unitatea F este alcătuită
geologic din roci tari (șisturi cristaline), iar unitatea I din
roci sedimentare (argile, mame, nisipuri,
ioess, ș.a.), unitatea F are altitudini de peste 1000 m, iar
unitatea I sub 300 m; - 4 puncte
c. 4 p pentru două deosebiri între clima unității marcate cu B
(Subcarpații Moldovei) și
clima unității marcate cu G (Podișul Dobrogei de Sud), câte 2 p
pentru fiecare deosebire
enunțată corect, dintre următoarele: etaj climatic - unitatea B
are un climat de dealuri înalte,
iar unitatea G un climat de dealuri joase; temperatura medie
anuală: în unitatea B este de 6-
8 grade, iar în unitatea G este de 10-11 grade; precipitațiile
medii anuale: în unitatea B sunt de
600-800 mm/an, iar în unitatea G sunt doar de 400-500 mm/an. - 4
puncte
IV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente
referitoare la unitatea
notată cu litera A (Subcarpații Getici):
a. - s-au format prin cutarea stratelor de roci;
- sunt alcătuiți din roci sedimentare: pietrișuri, nisipuri,
argile ș.a.
- au relief cu aspect de dealuri și depresiuni;
- au altitudine de 300 - 1000 m.
(câte 1 p pentru oricare trei caracteristici) - 3 puncte
b. depresiuni: Tg. Jiu, Câmpulung; dealuri: Bran, Mățău; - 2
puncte
c. climat de dealuri înalte, influențe submediteraneene; - 2
puncte
d. etajul pădurii de foioase; -1 punct
e. Târgu Jiu, Râmnicu Vâlcea; - 2 puncte
Total 10 puncte
b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente
referitoare la unitatea notată cu
litera H (Grupa Centrală a Carpaților Orientali)
a. - s-au format prin încrețire și vulcanism;
- sunt alcătuiți din toate categoriile de roci dispuse pe trei
aliniamente;
- prezintă culmi paralele orientate pe aliniamente pe direcția
NV-SE;
- altitudinea maximă este de 2100 m, în Călimani;
- prezintă relief vulcanic, carstic;
(câte 1 p pentru oricare trei caracteristici) - 3 puncte
b. lac de baraj natural și lac vulcanic: Lacu Roșu, Sf. Ana; - 4
puncte
c. avalanșe / prăbușiri, energie mare de relief, pagube și victime
umane; - 3 puncte
Total 10 puncte
V. Se acordă 16 puncte astfel:
a. Datorită etajării și dispunerii în trepte majore a reliefului
pe teritoriul României,
cantitățile medii de precipitații variază, astfel în zonele joase
de câmpie se situează între
450-600 mm, în zonele colinare de 600-800 mm, iar în zonele
montane de la 800 mm (în
munții joși) la 1000-1200 mm și chiar 1400 și peste 1400 mm în
munții înalți. - 4 puncte
b. Podișul Dobrogei, sub aspectul reliefului, prezintă
complexitate geografică datorită
formării complexe în urma unor vechi orogeneze în jumătatea
nordică și prin depuneri de
sedimente în jumătatea sudică, datorită varietății rocilor din
alcătuirea geologică, a evoluției
reliefului în timp geologic, a aspectului și tipurilor genetice de
relief. - 4 puncte
c. Relieful prin poziția geografică a unităților, prin altitudine,
orientare și fragmentare
determină apariția unor nuanțe climatice pe teritoriul României,
astfel apar areale cu nuanțare
climatică, cum sunt climatul cu nuanțe de ariditate sau cel cu
nuanțe pontice. - 4 puncte
d. în funcție de altitudinea reliefului și modificarea condițiilor
climatice se prezintă și
etajarea și succesiunea altitudinală a învelișului
biopedogeografic, astfel din zonele joase
către cele înalte se succed zonele de vegetație și etajele
pădurii, precum și zonarea
altitudinală a solurilor. - 4 puncte
VI. Se acordă 12 puncte astfel:
http://www.ebacalaureat.ro/
a. 320 m cubi/ s; mai - 2 puncte
b. media debitelor medii lunare; - 2 puncte
c. 65 m cubi/ s; octombrie; - 2 puncte
d. toamna, datorită precipitațiilor mai reduse; - 2 puncte
e. precipitații mai bogate și topirea zăpezilor; - 2 puncte
f. 7 luni; - 2 puncte
Total 12 puncte
Total test: 90 puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA 45
I. Se acordă 20 puncte (cale 2 pentru fiecare răspuns corect)
astfel:
1. b, 2. d, 3. c, 4. d, 5. d, 6. b, 7. d, 8. b, 9. c, 10. c
Total 20 puncte
II. Se acordă 10 puncte (câîe 1 punct pentru fiecare element
solicitat) astfel:
1. Vidraru; 2. Giurgiu, Rm. Vâlcea, Craiova, Tg. Mureș; 3. Someșul
Mare, Moldova, Timișul; 4.
minereuri neferoase, cărbuni;
Total 10 puncte
III. Se acordă 12 puncte din care:
a. 4 p pentru două deosebiri între clima unității marcate cu B
(Podișul Someșan) și
clima unității marcate cu J (Podișul Dobrogei de Sud), câte 2 p
pentru fiecare deosebire
enunțată corect, dintre următoarele: temperatura medie anuală: în
unitatea B este de 6-8
grade, iar în unitatea J este de 10-11 grade; precipitațiile medii
anuale: în unitatea B sunt
de 600-800 mm/an, iar în unitatea J sunt de 400-500mm/an;
influențe climatice: în unitatea
B sunt influențe oceanice, iar în unitatea J sunt influențe de
ariditate și pontice.
b. 4 p se acordă pentru două deosebiri între relieful unității C
(Grupa Centrală a Carpaților
Orientali) și relieful unității G (Grupa Retezat -Godeanu), câte 2
puncte pentru fiecare
deosebire enunțată corect, oricare dintre următoarele: unitatea G
are un relief cu altitudini
maxime de peste 2500 m, ia' unitatea C altitudini maxime de peste
2000 m; unitatea G
este alcătuită predominant din șisturi cristaline și calcare, iar
unitatea C este alcătuită din
toate categoriile de roci (vulcanice, metamorfice și sedimentare)
dispuse pe aliniamente
paralele; unitatea C are un relief mai accidentat, iar unitatea G
un relief masiv.
c. 4 p se acordă pentru două asemănări între relieful unității I
(Munții Apuseni) și
relieful unității G (Grupa Retezat-Godeanu), câte 2 puncte pentru
fiecare asemănare enunțată
corect, oricare din următoarele: ambele unități s-au format prin
încrețire în orogeneza
carpatică; ambele unități prezintă relief carstic dezvoltat și
variat; ambele unități sunt
formate din șisturi cristaline și calcare.
IV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente
referitoare la unitatea notată cu
litera D (Câmpia Bărăganului):
a. - s-a format prin depuneri de sedimente fine: pietrișuri,
nisipuri, argile, marne, loess;
- are aspect de câmpie tabulară cu crovuri și dune de nisip;
- are altitudini sub 100 m;
(câte 1 p pentru oricare trei caracteristici) - 3 puncte
b. climat de câmpie cu influențe de ariditate; - 2 puncte
c. vegetație de stepă; -1 punct
d. molisoluri/cernoziomuri; -1 punct
e. petrol/ gaze naturale, soiuri fertile; - 2 puncte
f. Slobozia;-1 punct A
http://www.ebacalaureat.ro/
Total 10 puncte
b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente
referitoare la unitatea
notată cu litera A (Podișul Getic):
a. - relief tipic de piemont;
- structura monoclinală cu înclinare de la N la S;
- alcătuit din roci sedimentare: nisipuri, pietrișuri, argile; \
- altitudinea scade de la N la S (de ta 600 m, la 300 m);
- văi longitudinale însoțite de lunci și terase;
- relief afectat de eroziune și degradări de teren: alunecări,
torenți; (câte 1 p pentru oricare trei
caracteristici) - 3 puncte.
■ b. petrol, gaze naturale, lignit; - 2 puncte
c. cultura cerealelor și plantelor tehnice, cultura pomilor
fructiferi; - 2 puncte
d. alunecări de teren; cauzate de defrișări, substratul geologic
(argila) și excesul de
precipitații uneori; degradarea terenurilor șfafectarea
construcțiilor (căi de transport, așezări
umane);- 3puncte
% Total 10 puncte
V. Se acordă 16 puncte astfel:
a. România are o climă temperat-continentală datorită poziției pe
glob (paralela de 45°
H) șl situării în partea centrală a Europei (pe meridianul de 25°
E); Temperatura medie
anuală de 0-11 grade, cu o amplitudine termică medie de 20-23 de
grade; Clima României
prezintă 4 anotimpuri cu aspecte specifice; - 4 puncte
b. Datorită etajării altitudinale a reliefului și a condițiilor
climatice specifice treptelor de
i relief, solurile prezintă o mare diversitate astfel, în zona de
câmpie se găsesc molisoluri și
argiiuvtsolurl, în zonele de deal podiș predomină argiluvisolurile
și cambisolurile, iar în zonele
montane cambtsoluri și spodosoluri. în funcție de condiții
specifice locale întâlnim și soluri
intrazonale: hidromorfe, halomorfe ș.a. - 4 puncte
c. Datorită factorilor care influențează clima, elementele
climatice au valori diferite la
nivelul teritoriului României astfel, în partea nordică cantitatea
de precipitații este mai
mare datorita Influențelor oceanice și scandinavo-battice și a
prezenței reliefului montan
într-o pondere mai mare, Iar temperaturile sunt mai scăzute
datorită latitudinii și influențelor
climatice arătate. - 4 puncte
d. Activitățile economice specifice orașelor Galați și Tulcea sunt
influențate de Dunăre
prin faptul că fluviul favorizează navigația, astfel industria
celor două orașe s-a dezvoltat
și specializat ținând seama de posibilitățile de aprovizionare cu
materii prime din import
(minereuri feroase - Galați și bauxită -Tulcea); - 4 puncte
Total 16 puncte
VI. Se acordă 12 puncte astfel:
a. Categoriile de 15 - 24 ani șl peste 50 ani, datorita ponderii
importante a copiilor și
încă în școală, sau cu grad de ocupare încă redus și a bătrânilor
în mare parte -
' de populație inactivă, sau chiar a populației cuprinsă între
50-65 ani cu rata
a șomajului. - 4 puncte -
b. grupa 25 - 49 de ani; - 2 puncte
c. grupa de 15 - 24 de ani; - 2 puncte
d. în agricultura grupa de peste 45 de ani, iar în industrie grupa
de 25-49 de ani; - 4
icte
Total 12 puncte Total test 90 puncte +10 puncte din oficiu
http://www.ebacalaureat.ro/
VARIANTA 46
Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect),
astfel: 1. a; 2. c; 3. c; 4. d; 5. b; 6. d; 7.
d; 8. c; 9. d; 10. c.
Total 20 puncte
Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element
solicitat), astfel: 1. Brașov, Tulcea, Galați,
Tg. Mureș; 2. Crișul.Negru, Moldova, Argeș; 3. Constanța/ falia;
4. Dealurile Silvaniei; 5. avalanșe;
Total 10 puncte
Se acordă 12 puncte din care:
a. 4 p pentru două deosebiri între clima unității marcate cu B
(Podișul Someșan) și unității marcate
cu J (Podișul Dobrogei de Sud), câte 2 p pentru fiecare deosebire
ită corect, dintre următoarele:
influența climatică - în unitatea B este oceanică, iar ițea J de
ariditate pontică; temperatura medie
anuală - în unitatea B este de 6 - 8°C, unitatea J este de
10-11°C: precipitațiile medii anuale - în
unitatea B sunt de
mm/an, iar în unitatea J de 400-500 mm/an. 4 p pentru două
asemănări între relieful unității marcate
cu F (Dealurile Silvaniei) și I unității marcate cu H (Podișul Bârladului),
câte 2 p pentru fiecare
asemănare enunțată t, oricare dintre următoarele: ambele unități
s-au format prin depuneri de
sedimente; unitatea F cât și H sunt alcătuite din aceleași coci
sedimentare, moi: argile, marne, iri,
pietrișuri; cele două unități au altitudini asemănătoare - 300-500
m. 4 p pentru două deosebiri între
clima unității marcate cu A (Podișul Getic) și clima li marcate cu
E (Subcarpații Moldovei), câte 2 p
pentru fiecare deosebire enunțată din următoarele: influențe
climatice - unitatea E are influențe
continentale, iar ; A, influențe submedlteraneene; temperatura
medie anuală - în unitatea A este
■10°C, iar în unitatea E de 6 -8°C.
Total 12 puncte
a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente,
referitoare la unitatea
notată cu C (Grupa Centrală a Carpaților Orientali):
a) - s-a format prin încrețirea straielor și prin viricanism;
- sunt alcătuiți din roci diverse, dispuse pe aliniamente: în V
roci vulcanice, în centru i
cristaline, iar în E roci sedimentare;
- prezintă culmi muntoase dispuse paralel, orientate NV-SE;
sunt specifice relieful vulcanic, carstic;
(câte 1 p pentru oricare trei caracteristici) - 3 puncte
b) etaj climatic montan;
c) lac de baraj natural (Lacul Roșu), lac vulcanic ( Sf. Ana),
lacuri de baraj artificial;
d) etajul pădurii de conifere;
e) spodosoluri/podzoluri;
Total 10 puncte b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea
următoarelor elemente, referitoare la
unitatea notată cu H: (Podișul Bârladului)
a) - s-a format prin depuneri de sedimente;
- altitudinea scade de la N la S de la 400-500 m în N, la 100-200
m, în S;
- prezintă structură monoclinală cu relief de cueste;
- versanții sunt afectați de alunecări de teren;
b) climat de dealuri joase cu influențe de ariditate;
c) Bârladul;
d) argiluvisoluri/ soluri brun-roșcate;
e) petrolul și gazele naturale;
f) Vaslui;
http://www.ebacalaureat.ro/
Total 10 puncte
V. Se acordă 16 puncte astfel:
a. Relieful, prin specificul său: trepte de altitudine (care
determină și etajarea climatică),
prin fragmentare (prezența văilor și depresiunilor), grad de
accidentare (pante și
accesibilitate), influențează condițiile de habitat și determină
forme și structuri specifice
ale satelor în teritoriu. Astfel, satele prezintă diferite forme
geometrice și structuri care
depind de aspectul reliefului: sate risipite - în zona montană,
sate răsfirate - în zona
colinară și sate adunate (compacte) - în zonele de câmpie și
uneori în depresiuni sau
spații restrânse; - 4 puncte
b. în funcție de altitudinea reliefului care determină etajarea
climatică și zonarea
altitudinală a claselor de soluri, în cadrul culturii plantelor
acestea se diferențiază în raport
cu altitudinea. în zonele de câmpie cu relief plan predomină
culturile de plante cerealiere și
tehnice, în zonele colinare culturile cerealiere se întrepătrund
cu cele de viță de vie și
pomi fructiferi, iar în zonele mai înalte ajung numai culturile
rezistente la condiții de altitudine:
cartoful, secara, culturi furajere ș.a.; - 4 puncte
c. Orașele Constanța și Tulcea, prin localizarea lor în teritoriu
(Constanța - în zona
litorală și Tulcea - la Dunăre) și importanța în rețeaua urbană,
reprezintă noduri de transŹ
port cu caracter complex. Complexitatea este dată de faptul că pe
lângă transporturile
rutiere și feroviare (comune multor localități), în cele două
orașe sunt specifice transporturile
pe apă (Constanța - port maritim și Tulcea - port fluvial) și cele
aeriene (ambele orașe au
aeroporturi). - 4 puncte
d. în condițiile climatice ale României hazardele climatice se produc
datorită manifesŹ
tărilor deosebite ale fenomenelor atmosferice. Cu o frecvență mai
mare se înregistrează
temperaturi extreme cu valori deosebite în perioade mai puțin
obișnuite (temperaturi scăzute
vara și ridicate iarna) prin pătrunderea maselor de aer reci sau
calde; precipitații abundente
pe fondul unor schimbări meteorologice bruște; vijelii, furtuni și
viscole determinate de
intensificări deosebite ale vitezei vântului. - 4 puncte
Total 16 puncte
VI. Se acordă 12 puncte astfel:
a. 2°C; ianuarie; - 2 puncte
b. 22°C; iulie; - 2 puncte
c. media temperaturilor medii lunare; - 2 puncte
d. iarna; radiația solară scăzută, ziua scurtă; - 3 puncte
e. vara; radiația solară cu valori ridicate, ziua lungă; - 3
puncte
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA 47
Se acordă 20 puncte (câte 2p pentru fiecare răspuns corect),
astfel: 1. d; 2. d; 3. b; 4. a; 5. a; 6. c; 7.
c; 8. d; 9. d; 10. c.
Total 20 puncte
II. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element
solicitat), astfel:
1. Suceava, Olt, Bârlad; 2.Târgoviște, Alba lulia, Drobeta Turnu
Severin; 3. altitudinea medie foarte
redusă (0,5 m); 4. cambisol; 5. lași / Botoșani; 6. iaz/lac de
luncă.
Total 10 puncte
III. Se acordă 12 puncte din care:
a. 4 p pentru două deosebiri între clima unității marcate cu F
(Grupa Nordică a Carpaților
Orientali) și clima unității marcate cu I (Sectorul central al
Câmpiei Române), câte 2 p
http://www.ebacalaureat.ro/
pentru fiecare deosebire enunțată corect, dintre următoarele: etaj
climatic - în unitatea F
de munte, iar în unitatea I, de câmpie; temperatura medie anuală:
în unitatea F sub 6°C iar
în unitatea I peste 10°C; precipitații medii anuale: în unitatea F
peste 1000 mm/an, iar în
unitatea I de 500-600 mm/an; influență climatică: în unitatea F
influențe scandinavo-baltice
iar în unitatea I influențe de tranziție.
b. 4 p pentru două deosebiri între relieful unității marcate cu E
(Munții Poiana Rusca)
și relieful unității marcate cu F (Grupa Nordică a Carpaților
Orientali), câte 2 p pentru
fiecare deosebire enunțată corect oricare dintre următoarele:
unitatea E are altitudini maxime
sub 1500 m iar unitatea F peste 2000 m; unitatea F este puternic
fragmentată iar uniatea
E se prezintă sub formă de masiv muntos; în unitatea F există roci
și relief vulcanic iar în
unitatea E nu există relief vulcanic predominând șisturile
cristaline.
c. 4 p pentru două asemănări între clima unității marcate cu C
(Dealurile Silvaniei) și
clima unității marcate cu G (Câmpia Transilvaniei), câte 2 p
pentru fiecare asemănare
enunțată corect, din următoarele: ambele unități prezintă
influențe climatice oceanice;
ambele au aceleași temperaturi medii anuale (6-9° C) și aceeași
cantitate de precipitații
(600 - 800 mm/an).
Total 12 puncte
IV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor
elemente, referitoare la unitatea
notată cu B (Carpații Curburii):
a) Carpații Curburii - 1 punct;
b) - formați prin încrețirea stratelor de roci;
- alcătuiți din roci sedimentare cutate - fliș;
- altitudini sub 2000 m;
- relief puternic fragmentat;
- prezintă cea mai mare depresiune din Carpați - Depresiunea
Brașovului; (câte 1 p pentru
oricare 3 caracteristici); - 3 puncte
c) etaj climatic montan, influențe de ariditate/oceanice; - 2
puncte
d) etajul pădurilor de conifere / foioase; - 1 punct
și podișuri înalte; în unitatea F, montan; temperatura medie
anuală și unitatea C, 8° C - 9° C, și
unitatea F 0oC-6°C; precipitații medii anuale; în unitatea D
500-700mm/ an, în unitatea F1000-1200
mm/ an și peste; influența climatică: în unitatea C oceanică, în
unitatea F, scandinavo-baltică.
b. 4 p pentru două deosebiri între relieful unității marcată cu E
(Masivul Dobrogei de N)
și G (Subcarpații Getici); câte 2 puncte pentru fiecare deosebire
enunțată corect, oricare
dintre următoarele: relieful unității E s-a format în etape
orogenetice succesive-baikalian -
caledoniană (șisturi verzi), hercinică (granițe) și alpină
(calcare) în timp ce relieful unității
G s-a format în etapa alpină finală prin tectonizarea sedimentelor
din avanfoasa carpatică
(roci sedimentare cutate - cute diapire); unitatea E are
altitudini maxime de 467 și Munții
Măciu, iar unitatea G altitudinea maximă de 1236 m în Dl.
Chicera).
c. 4 p pentru două deosebiri între clima unității marcată cu I
(Munții Banatului) și clima
unității marcată cu J Câmpia Bărăganului; câte două puncte pentru
fiecare deosebire
enunțată corect, dintre următoarele: etajul climatic în unitatea
I, montan; și unitatea J de
câmpie; temperatura medie anuală în unitatea 110°C-6°C; în
unitatea J 10°C-11°C; preci
pitații medii anuale 800-1200 mm/ an, iar în unitatea J 400/500
mm/ an; influența clima
tică submediteraneană în unitatea I și de ariditate în J.
Total 12 p IV. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor
elemente, referitoare la
http://www.ebacalaureat.ro/
unitatea notată cu A (Munții Apuseni).
a) s-a format în timpul orogenezei alpine;
- este sectorul cel mai înalt și diversificat al Carpațiilor
Occidentali;
- reprezintă un mozaic petrografic, o sinteză geologică a
întregului lanț carpatic;
- scad în altitudine de la E-V;
- sunt puternic fragmentați;
- prezența depresiunilor golf;
- altitudinea maximă - 1849 m;
- relieful carstic foarte bine dezvoltat (peșteri, chei,
izbucuri);
- modelarea ciclică cu prezența suprafețelor de nivelare; (câte 1
punct
pentru oricare 3 caracteristici) - 3 puncte
b) Munții Crișurilor (Zarand, Codru-Moma, Pădurea Craiului);
Munții Bihor, Vlădeasa, Gilău,
Muntele Mare; - 2 puncte
c) Someșul Mic, Crișul Repede, Crișul Alb, Crișul Negru, Arieș,
Ampoi; - 2 puncte
d) bauxită, cărbune brun, minereuri auro-argintifiere; - 2 puncte
e) oceanică; 1 punct
Total 10 p b) Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor
elemente, referitoare la unitatea
notată cu H (Câmpia Moldovei).
a) s-a format pe o succesiune de acumulări sedimentare depuse pe
un vechi scut
continental, cu o structură asemănătoare platformei est-europene;
- formarea s-a realizat de la N-S, ceea ce i-a imprimat o
structură monoclinală; I - are
altitudini joase: maxima 265 m în Dl. Cozancea;
- prezența cuestelor (Coasta lașilor).
b) Jijia, Bahlui, Bașeu, Prut;
c) silvostepă;
d) cernoziom levigat;
e) lași, Botoșani;
0 de ariditate
Total 10 p
- Relief afectat de procese de eroziune și predispus la alunecări
de teren și fenomene torențiale.
b. lignit, petrol, gaze de sondă.
c. de dealuri și podiș, submediteraneene.
d. Motru, Jiu.
Total 10p
V. a. Zona alpină - supranumită și stepa rece, se caracterizează
prin prezența pajiștilor
alpine, lipsa vegetației forestiere, datorită altitudinilor mari
(peste 1800 m) și vânturilor
http://www.ebacalaureat.ro/
puternice.
b. Pe fondul climatului temperat al țării noastre, ca urmare a
influențelor exterioare,
barate de către Carpați, se resimt influențe oceanice în partea
vestică și centrală a țării;
submediteraneană în SV țării; de tranziție în sectorul dintre
Argeș si Olt, de ariditate în S
și E țării scandinavo-baltice în N și pontice pe litoralul Mării
Negre. Acestea se datorează
circulației generale a maselor de aer la nivelul continentului
european, dar și poziției
geografice a României în cadrul Europei. 4 puncte
c. Transportul de apă este mai ieftin și se pretează pentru
produse cu volum mare.
între porturile dunărene și cele maritime se trafichează atât
materii prime (petrol, cărbuni,
minereuri de fier, bauxită), dar și produse finite, industriale și
agroindustriale. 4 puncte
d. Fondul funciar agricol reprezintă 62% din totalitatea fondului
funciar. Din cuprinsul
fondului funciar agricol aprox. 63% reprezintă terenul agricol,
urmat de pășuni, fânețe vii și
livezi. Fiecare componentă impune un anume mod de utilizare al
terenurilor - de la cultura
plantelor temporare (cereale, plante tehnice) și zonele cu
terenuri arabile, la cele permanente
din dealuri și podișuri. 4 puncte
Total 6 p
VI. a. 350 m3/s- aprilie-mai. - 3 puncte
b. 70 m3/s - septembrie. - 2 puncte
c. cantitate redusă de precipitații. - 1 punct
" d. media mediilor lunare împărțită la 12 (media
aritmetică). - 2 puncte
e. 280 m3/s. - 1 punct
f. precipitațiile de la începutul primăverii, combinate cu topirea
zăpezii din zona înaltă.
- 3 puncte
Total 12 p
Total test: 90 puncte + 10 puncte oficiu
VARIANTA 55
I. Se acordă 20 puncte (câte 2p pentru fiecare răspuns corect),
astfel:
1. d; 2. b; 3. ac; 4. a; 5. b; 6. b; 7. b; 8. d; 9. d; 10. c.
Total 20p
II. 1. Giurgiu, Deva.Târgoviște, Sf. Gheorghe.
2. Ialomița, Bega, Șiret.
3. Delta Dunării reprezintă o câmpie terminală în formare,
desfășurată între Patlăgeanca și
Marea Neagră.
- Are o înclinare mică, de la Vest (0,006%) și o altitudine
deasupra nivelului mării de numai +
0,52 m.
- Adâncurile cele mai mari se întâlnesc pe brațele Dunării (-39 m
pe brațul Chilia, -34 m pe
brațul Tulcea, -36 m pe brațul Sf. Gheorghe).
http://www.ebacalaureat.ro/
- Relieful este supus permanent procesului de modelare (eroziunea
malurilor, aluvionara
ostroavelor, formarea deltei secundare la gura brațului Chilia).
4. Minereuri de Fe, Cu, Mn, huilă.
Total 10 p
III. a. Unitatea marcată cu B (Delta Dunării) are un climat de
câmpie, în timp ce unitatea
marcată cu C, un etaj climatic de dealuri; temperatura medie
anuală în B este de 10°C
-11 °C, iar în C este de 8°C - 9°C; precipitațiile medii anuale au
valoarea de 300-350
mm/an în B, iar în C de 500-700 mm/an; influențele climatice în B
sunt cele pontice și
de sriditate, iar în C cele oceanice.
b. Relieful unității marcate cu E (Subcarpații Getici) sunt
formați din roci sedimentare
recente - gresii, conglomerate, argile, cutate în ultima faza a
orogenezei alpine (miocen),
în timp ce relieful unității marcate cu D (Munții Făgăraș), este
alcătuit din roci dure, vechi
(șisturi cristaline) puse în loc în prima parte a orogenezei
alpine. în structura reliefului
unității marcate cu E, se disting 2 șiruri de depresiuni separate
de două aliniamentre
deluroase, în timp ce unitatea marcată cu D are o structură
masivă, cuprinzând o culme
inalta si crenelata, abrupt aspre nord si cu pante mai domoale în
sud. în unitatea marcată
cu D altitudinile depășesc 2500 m (2544 m în Moldoveanu), iar în
unitatea marcată cu E
abia 1200 m în Dealu Chicera.
c. Etajul climatic din A (Carpații Maramureșului și Bucovinei)
este cel montan, iar în J,
cel de câmpie moderat; tempertura medie anuală este în A de 0°C -
6°C, iar în J de 10°C
-11 °C, precipitațiile medii anuale de 1000-1200 și peste în A,
iar în J de 500-600 mm/an,
influențe submediteraniene în J și scandinavo-baltice în A.
Total 12 p
IV. a) Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor
elemente, referitoare la unitatea
notată cu A (Munții Apuseni)
a. s-a format în timpul orogenezei alpine;
- este sectorul cel mai înalt și diversificat al Carpațiilor
Occidentali;
- reprezintă un mozaic petrografic" o sinteză geologică a
întregului lanț carpatic;
- scad în altitudine de la E-V;
- sunt puternic fregmentați;
- prezența depresiunilor golf;
- altitudinea maximă 1849 m;
- relieful carstic foarte bine dezvoltat (peșteri chei, izbucuri);
- modelarea ciclică cu prezența suprafețelor de nivelare;
(câte 1 punct pentru flecare trei caracteristici) - 3 puncte
b. oceanică; - 2 puncte
c. auro-argintifere; 2 puncte
d. risipite (crânguri); 2 puncte
e. Crișul Alb, Someșul Mic; 1 punct
b)a. Podișul Bârladului
- s-a format prin depunerea de roci sedimentare peste un fundament
cristalin (Platf. est-europeană,
rigid și căzut în trepte spre sud).
http://www.ebacalaureat.ro/
- Din punct de vedere petrografic este alcătuit din argile, mame,
nisipuri, gresii, pietrișuri, dar și
calcare, dispuse orizontal sau monoclinal, fapt ce explică gama
largă de procese (alunecări de teren,
eroziunea torențială), care provoacă degradări intense.
- Are altitudini de la 400 m în N la 10 m în Lunca Prutului și 200
m în contactul cu Câmpia
Română.
- prezintă fragmentare accentuată cu mari depresiuni
(Maramureșului, Domelor) și
culoare de văi;
(câte 1 punct pentru oricare 3 caracteristici); - 3 puncte
b) climat montan; influențe scandinavo-baltice și oceanice; - 2
puncte
c) minereuri neferoase, ape minerale, roci de construcție; - 2
puncte
d) avalanșe, prăbușiri, alunecări de teren; precipitații bogate,
pante accentuate; pagube
materiale; - 3 puncte
Total 10 puncte
V. Se acordă 16 puncte astfel:
a. - Orientarea lanțului carpatic, cu rol de barieră în circulația
maselor de aer influențează
separarea influențelor oceanice de cele continentale, determinând
precipitații mai bogate
în vestul și centrul țării și mai scăzute în exteriorul
Carpaților. Precipitațiile sunt influențate
de altitudinea reliefului, astfel în zonele de câmpie se
înregistrează sub 600 mm/an, în
zonele colinare între 600-800 mm/an, iar în zonele montane peste
800, atingând chiar și
1400 mm/an în munții înalți de peste 2000 m. - 4 puncte
b. - Prin cantitatea și calitățile lor apele subterane pot fi
utilizate în alimentarea cu apă
a localităților, cele cu caracteristici chimice și fizice
deosebite (apele minerale și termale),
se utilizează în scop terapeutic în multe stațiuni balneare și la
încălzirea serelor și chiar a
locuințelor acolo unde există. - 4 puncte
c. -Varietatea etajelor climatice determinate de altitudinea
reliefului a impus și o etajare
a vegetației, astfel în zonele cu climat de câmpie, vegetația
specifică este cea de stepă și
silvostepă, în zonele cu climat de deal și podiș cea a pădurilor
de foioase (stejar și fag), iar
în zonele cu climat montan etajul pădurilor de conifere și al
vegetației alpine. - 4 puncte
d. - Prin rangul și statutul de oraș capitală, prin mărimea
demografică și importanța
economică, orașul București este cel mai important nod de
comunicații din România.
Bucureștiul reprezintă punctul de convergență a celui mai mare
număr de căi ferate
magistrale și șosele importante din țară, prin care se conectează
la circulația internațională.
La București se află cel mai mare aeroport internațional al țării
- 4 puncte
Total 16 puncte
VI. Se acordă 12 puncte astfel:
a. 58 mm; noiembrie; - 2 puncte
b. 144 mm; iunie; - 2 puncte
c. vara; altitudine ridicată; - 2 puncte
d. 4 luni; - 2 puncte
e. media celor 30/31 zile ale lunii; - 2 puncte
f. 20 mm; - 2 puncte
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
http://www.ebacalaureat.ro/
VARIANTA 49
I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect),
astfel:
1. d; 2. c; 3. d; 4. c; 5. b; 6. c; 7. a; 8. d; 9. d; 10. a.
Total 20 puncte
II. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element
solicitat), astfel:
1. Pitești, Brăila, Bistrița, Drobeta Turnu Severin; 2. Motru,
Crișul Negru, Târnava ică; 3. Podișul
Someșan; 4. Câmpia Boianului; 5. Grupa Bucegi;
Total 10 puncte
II. Se acordă 12 puncte din care:
a. 4 p pentru două deosebiri între clima unității marcate cu D
(Câmpia Banatului) și
clima unității marcate cu J (Delta Dunării), câte 2 p pentru
fiecare deosebire enunțată
corect, dintre următoarele: etaj climatic - în unitatea D - climat
de câmpie iar în unitatea
J - climat de deltă; influențe climatice - în unitatea D influențe
oceanice iar în unitatea J
influențe de ariditate și pontice; precipitații medii anuale: mai
bogate în unitatea D-600
mm/an și mai scăzute în unitatea J - 400 mm/an;
b. 4 p pentru două deosebiri între relieful unității marcate cu E
(Subcarpații Moldovei) și
relieful unității marcate cu H (Subcarpații Getici), câte 2 p
pentru fiecare deosebire enunțată
corect, oricare dintre următoarele: Subcarpații Getici au un
relief mai complex, prezentând
sectoare cu câte două șiruri de depresiuni și dealuri iar
Subcarpații Moldovei au un relief
simplu format din trei depresiuni închise de dealuri subcarpatice;
în unitatea H înălțimile
maxime depășesc 1000 m iar în unitatea E înălțimea maximă nu
ajunge la 1000 m;
c. 4 p pentru două asemănări între clima unității marcate cu B
(Câmpia Olteniei) și
clima unității marcate cu D (Câmpia Banatului), câte 2 p pentru
fiecare deosebire enunțată
corect, dintre următoarele: ambele unități se încadrează la etajul
climatului de câmpie;
ambele unități au temperaturi de 10-11; ambele prezintă influențe
submediteraneene;
Total 12 puncte
IV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor
elemente, referitoare la unitatea notată cu
F (Podișul Bârladului):
a) - s-a format prin depunere de sedimente;
- este alcătuit din roci sedimentare moi: pietrișuri, nisipuri,
marne, argile;
- altitudinea scade de la N (500 m) spre S (200 m);
- este afectat de alunecări de teren;
(cate 1 p pentru oricare trei caracteristici) - 3 puncte
b) etajul pădurilor de foioase - stejar/ silvostepă; - 1 punct
c) argiluvisoluri; - 1 punct
d) petrol / gaze naturale; - 2 puncte
e) Vaslui; - 1 punct
f) alunecări de teren; defrișări; degradări de terenuri, eroziune
accelerată, afectarea
căilor de comunicații; - 3 puncte
Total 10 puncte
b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente,
referitoare la unitatea
notată cu: G (Grupa Nordică a Carpaților Orientali);
a) - formați prin încrețire și vulcanism;
- alcătuită din roci variate dispuse pe aliniamente: vulcanice în
vest, șisturi cristaline
în centru și sedimentare în est;
- se prezintă sub forma unor șiruri de culmi paralele orientate
NV-SE; -prezintă relief glaciar,
http://www.ebacalaureat.ro/
carstic, petrografic;
- prezintă fragmentare accentuată cu mari depresiuni și culoare de
văi; (câte 1 p pentru oricare
patru caracteristici) - 4 puncte
b) etaj climatic montan; influențe scandinavo-baltice; vânturi de
vest; - 3 puncte
c) lac glaciar - Lala / Buhăescu; - 2 puncte
d) creșterea animalelor. - 1 punct
Total 10 puncte
V. Se acordă 16 puncte astfel:
a. Carpații Meridionali prin etajarea altitudinală până la 2500 m
prezintă o diversitate
mai mare a vegetației decât Subcarpații, astfel în zonele joase
este prezentă pădurea de
foioase (specifică și Subcarpaților), la altitudini de 800-1200 m
pădurea de amestec, iar la
peste 1200 m pădurea de conifere. în zonele cele mai înalte este
specifică vegetația
alpină și subalpină; - 4 puncte
b. Prin specificul reliefului carpatic, potențialul hidroenergetic
în aceste zone este mai
ridicat ceea ce face ca aici să se afle cele mai multe și mai mari
amenajări hidroenergetice:
Lotru, Bicaz, Vidraru, Gura Apei, Mărișel ș.a. în aceste zone,
datorită reliefului (profilului
văilor), la care se adaugă și clima (cantitatea mare și constantă
de precipitații) se pot
construi tehnic cele mai multe și mai mari hidrocentrale. - 4
puncte
c. Rețeaua hidrografică prin caracterul radiar (de multe ori
transcarpatic), densitate și
repartiție la nivelul teritoriului și al treptelor de relief (mai
ales în zonele înalte și colinare),
prin intermediul văilor create de ape a favorizat și influențat
configurația și traseele
principalelor artere de transport feroviar și rutier din țara
noastră. Astfel sunt recunoscute
văile Oltului, Mureșului, Șiretului și ale altor râuri care
reprezintă adevărate axe de transŹ
port. - 4 puncte
d. Datorită poziției geografice a celor două unități care se
situează în zone cu influențe
climatice diferite (de ariditate în Podișul Dobrogei și oceanice
în Dealurile de Vest), în cele
două unități precipitațiile medii anuale sunt diferite. în Dealurile
de Vest, cantitățile sunt situŹ
ate între 600-800 mm/an, iar în Podișul Dobrogei sub 500 mm/an.
Precipitațiile sunt diferite
și datorită altitudinii și dispunerii reliefului (mai ales în
partea vestică a țării). - 4 puncte
Total 16 puncte
VI. Se acordă 12 puncte astfel:
a. 8500 mcubi/sec; mai; - 2 puncte
b. 2000 m cubi/sec.; octombrie; - 2 puncte
c. Din luna mai debitul Dunării scade până în octombrie, datorită
scăderii precipitațiilor
și creșterii temperaturii și a consumului de apă în agricultură; -
4 puncte
d. primăvara; - 2 puncte
e. media debitelor lunare; - 2 puncte
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA 50
l Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect),
astfel:
1. c; 2. a; 3. b; 4. c; 5. d; 6. b; 7. a; 8. c; 9. b; 10. c.
II. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru flecare element
solicitat), astfel:
http://www.ebacalaureat.ro/
1. Pitești; 2. Reșița; 3. Vrancea; 4. Someșul Mic; 5. Alexandria;
Total 10 puncte
III. Se acordă 12 puncte din care:
a. 4 p pentru două deosebiri între clima unității marcate cu I
(Câmpia Banatului) și
clima unității marcate cu J (Câmpia Moldovei), câte 2 p pentru
fiecare deosebire enunțată
corect, dintre următoarele: influențe climatice: în unitatea I
întâlnim influențe submediateraneene
iar în unitaea J influențe de ariditate (continentale);
precipitații medii anuale:
sunt mai bogate în I cu o valoare de peste 600 mm/an și mai
scăzute în J de 500 mm/an.
b. 2 p pentru o deosebire între vegetația unității marcate cu E (Grupa
Nordică a Carpaților
Orientali) și relieful unității marcate cu H (Podișul Getic) câte
2 p pentru o deosebire enunțată
corect, oricare dintre următoarele: în unitatea E întâlnim
vegetația pădurilor de foioase și
conifere iar în unitatea H pădurea de foioase/ stejar;
c. 2 p pentru o asemănare între solurile unității marcate cu A
(Subcarpații Moldovei) și
solurile unității marcate cu D (Subcarpații Getici): în ambele
zone solurile specifice fac
parte din clasa argiluvisoluri (în zone mai joase) și cambisoluri
(în zone mai înalte).
d. 4 p pentru două deosebiri între clima unității marcate cu C
(Podișul Dobrogei de
Sud) și clima unității marcate cu F (Munții Poiana Rusca): etaj
climatic - în unitatea F
caracteristic este climatul de munte iar în unitatea C cel de
podiș; temperatura medie
anuală - este mai ridicată în unitatea C și mai scăzută în F;
precipitațiile sunt mai scăzute
în unitatea C fată de unitatea F; influențele climatice: influențe
de ariditate în C și oceanice
înF.
Total 12 puncte
IV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor
elemente, referitoare la unitatea
notată cu H (Podișul Getic)
a) Piemontul/ podișulGetic; -1 punct
b) altitudinea reliefului; etaj climatic de dealuri, influența
submediteraneeană; - 3 puncte
c) Jiul, Oltul, Argeșul; - 2 puncte
d) petrol, gaze naturale, lignit; - 3 puncte
e) argiluvisoluri; - 1 punct
t Total 10 puncte
b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente,
referitoare la unitatea notată cu E
(Grupa Nordică a Carpaților Orientali):
a) - s-au format prin încrețire și vulcanism;
- se prezintă sub formă de șiruri paralele orientate NV-SE;
- sunt alcătuiți din roci variate: vulcanice în vest, cristaline
în centru și sedimentare în est;
- prezintă relief glaciar, relief vulcanic;
- fragmentare accentuată a reliefului cu multe depresiuni și văi
ale apeior;
(câte un punct pentru oricare trei caracteristici) - 3 puncte
b) Munții Rodnei, Maramureșului și depresiunile: Maramureșului.
Domelor; - 2 puncte
c) Someșul Mare, Bistrița; - 2 puncte
d) influențe scandinavo-baltice; - 1 punct
e) minereuri neferoase, roci de construcții; - 2 puncte
Total 10 puncift
VARIANTA 51
I. Se acordă 20 puncte (câte 2p pentru fiecare răspuns corect),
astfel:
1.a; 2. d; 3. c; 4. b; 5. c; 6. d; 7. a; 8. b; 9. a; 10. b.
http://www.ebacalaureat.ro/
Total 20p
II. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element
solicitat), astfel:
1. sare, lignit; 2. Sibiu, Piatra Neamț, Deva, Târgoviște; 3.
Târnava Mare, Argeș, Șiret; 4 pontice
Total 10 P
III. Se acordă 12 puncte din care:
a. 4 p pentru două deosebiri dintre clima unității marcate cu C
(Câmpia Transilvaniei) și clima
unității marcate cu F (Carpații Maramureșului și Bucovinei) câte 2
puncte pentru fiecare deosebire
enunțată corect, dintre următoarele: etaj climatic, în unitatea C,
de dealuri
V. Se acordă 16 puncte astfel:
a) Densitatea medie a populației României este de 91 loc/km2. Față
de aceasta pe
teritoriul țării există diferențieri sensibile (peste 100 loc/km2
sau sub 25 loc/km2) fie datorită
reliefului înalt, fie întinderilor mari de apă (Delta Dunării),
fie prezenței unor resurse de
subsol (Subcarpații-petrol, gaze naturale) sau în perimetrul
administrativ al unor orașe
mari; - 4 puncte
b) Pe teritoriul României cele 3400 de lacuri se diferențiază din
punct de vedere geŹnetic în
naturale și antropice. Cele naturale sunt și rezultatul acțiunii
asupra scoarței atât a forțelor din
interiorul scoarței cât și a celor din exterior. Au apărut astfel
lacuri glaciare, vulcanice, carstice,
lagune, limane. Omul a realizat acumulări cu diferite destinații:
lacuri hidroenergetice, iazuri,
agrement. - 4 puncte
c) vegetația (totalitatea plantelor) reprezintă suma contribuției
componentelor naturale și
antropice; se diferențiază pe altitudine și etaje sau tipuri de
climă. Densitatea formațiunilor vegetale
sunt o rezultantă a poziției geografice a României cu influențe
din: Europa Centrală și de est (60%),
boreale și alpine (10%), mediteraneene 16% și doar 4% sunt
endemice. Mai trebuie amintită și
vegetația sagetală și ruderală rezultată prin intervenția
antropică asupra spațiilor din apropierea
orașelor și satelor.
d) Casimcea și Jijia, deși aparțin de bazine hidrografice
diferite, prezintă unele
asemănări care justifică lipsa amenajărilor hidroenergetice. Sunt
râuri scăzute cu debite
medii, pantă redusă, viteza de scurgere mică. 4 puncte
Total 16 p
VI. a) 10000 m3/ s - mai; - 2 puncte
b) 3300-3400 m3/ s - octombrie; - 2 puncte
c) 6700-6600 m3/ s; - 1 punct
d) ascendent - precipitațiile determinate de circulația verstică;
topirea zăpezilor; 4
puncte
e) toamna; 1 punct
f) ianuarie, februarie; - 2 puncte Total 12 p
Total test: 90puncte + 10 puncte oficiu
VARIANTA 52
I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect),
astfel:
1. b; 2. a; 3. a; 4. b; 5. a; 6. c; 7. d; 8. c; 9, a; 10. c.
Total 20 p
II. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element
solicitat), astfel:
1. Zalău, Tulcea, Tg. Mureș; 2. Someșul Mare.Tâmava Mare, Cerna;
3. Solul, petrol;
4. Podișul Mehedinți s-a format prin cutare, asemănător Carpaților
Meridionali.
Relieful este alcătuit din platouri și culmi, separate de văi
adânci create prin eroziunea
http://www.ebacalaureat.ro/
diferențială. Are altitudini între 500-600 m.
Total 10 p
III. Se acord 12 puncte din care:
a. 4 p pentru două deosebiri dintre clima unității de relief
marcate cu B (Câmpia Bărăganului) și
clima unității de relief marcate cu H (Câmpia Transilvaniei), câte
2 puncte pentru fiecare deosebire
enumerată corect, dintre următoarele: etajul climatic din unitatea
B, de câmpie accentuat în unitatea
H de dealuri, temperatura medie anuală de 10°C -11°C
în B și 8°C -9°C în H; precipitații - media anuală de 600-800 mm/
an în H și 400-500 mm/ an în B,
vânturile de vest în H și crivățul în B, influențe de ariditate în
B și oceanice în H.
b. 4 p pentru două deosebiri între relieful unității marcate cu C
(Subcarpații Curburii) și
relieful unității marcate cu J (Grupa Parâng); câte 2 puncte
pentru fiecare deosebire
enumerată corect, oricare dintre următoarele: relieful unității C
s-a format prin tectonizarea
sedimentelor din avanfosa carpatică și sistem sinclinal și
anticlinal în timp ce relieful
unității J s-a format prin cutarea sedimentelor din geosinclinalul
carpatic, în orogeneza
alpină din cretacic până la începutul cuaternarului; unitatea C are
o structură geologică
variată: argile, marne, pietrișuri, gresii, calcare sarmatice, în
timp ce unitatea J este alcătuită
predominant din șisturi cristaline și doar pe margini din calcare;
altitudinea maximă din C
este de 911 m (Măgura Odobeștilor), iar în J 2519 m (Parângul
Mare).
c. 4 p pentru două deosebiri între clima unității marcate cu F
(Dealurile Lipovei) și
clima unității marcate cu G (Podișul Dobrogei de Sud); câte 2
puncte pentru fiecare deosebire
enunțată corect dintre următoarele: etaj climatic în unitatea F,
de dealuri joase în unitatea
G de câmpie accentuat; temperatura medie anuală de 8°C -10°C în F
și de 10°C -11 °C
în G, precipitații - media anuală de 600-700 mm/ an în F și
400-450 mm/ an în G; influența
climatică oceanică în F și pontică în G.
Total 12 p
IV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor
elemente, referitoare la unitatea notată cu
A (Carpații Moldo-Transilvani).
a) - au o alcătuire geologică relativ complicată evidențiată
printr-o triplă zonalitate
longitudinală: în vest formațiuni vulcanice, în centru șisturi
cristaline, iar în est fliș cretacic
și paleogen;
- au altitudini mai mari în N și mai reduse în S (Călimani 2100
m).
- fragmentare accentuată, evidențiată de un număr mare de
depresiuni și trecători;
- modelarea subaeriană exprimată prin prezența platformelor de
eroziune mai bine
reprezentate în unitățile cristalino-mezozoice și fliș cretacic;
- prezența discontinuităților longitudinale: cea din Depresiunile
Giurgeu, Ciuc și unele
sectoare ale văilor.
(câte 1 punct pentru oricare 3 caracteristici)
b) Giurgeu, Ciuc; 2 puncte
c) De baraj natural, Lacu Roșu sau Lacul Sf. Ana de crater
vulcanic. 2 puncte
d) Pădurea, apele minerale, sulful. 3 puncte b. Câmpia de Vest la
N de Valea Mureșului.
a) - s-a format prin acumulare de sedimente marine, prin umplerea
Lacului Panonic,
care s-a retras treptat spre vest.
- este constituită din nisipuri, pietrișuri, argile, peste care
s-a depus o cuvertură de loess.
- altitudinile sunt cuprinse între 80-90 m în câmpiile joase și 100-174
m în câmpiile înalte.
- prezența dunelor de nisip (C. Cărei)
http://www.ebacalaureat.ro/
- este plană, netedă, joasă;
b) Oceanică;
c) Molisoluri;
d) Satu Mare, Arad;
e) Apele termale, solurile, petrolul.
Total 10 p
V. a) - Relieful Carpaților este rezultatul etapelor orogenezei
alpine.
- înălțarea și cutarea Carpaților au intensificat modelarea
subaeriană, conducând la formarea
platformelor de eroziune (Borăscu, Râu-Șes-Predeal);
- Diversitatea petrografică a impus tipuri de relief, de la cel
dezvoltat pe șisturi cristaline,
la cel carstic sau vulcanic.
- Văile au fragmentat munții, formând chei, defilee.
- structura cutată a impus un relief dezvoltat pe sinclinale
anticlinale.
- înălțările de la începutul cuaternarului au dus la accentuarea
rupturilor marginale, cu formarea
foliilor, care au separat compartimente colorate (galbene - Lacul
Timiș) sau înălțate
(horsturi-Poiana Rusca).
b) - este situat în Câmpia Șiretului Inferior (C. Galațiului), la
confluența Șiretului cu
Dunărea;
- aceasta a determinat dezvoltarea transportului fluvial - Galați
devenind cel mai imŹportant port
fluvial;
- industria siderurgică a fost favorizată de prezența Dunării,
care a facilitat importul de
materii prime (cocs, minereuri de fier);
- construcțiile navale au fost facilitate de Dunăre;
- agricultura preorășenească (cultura legumelor), s-a dezvoltat în
strânsă legătură cu populația
Galațiului într-o regiune de câmpie drenată de două artere
hidrografice importante;
4 puncte
c) - relieful de dealuri a impus cultura viței-de-vie;
- petrolul exploatat de peste 100 de ani a dus la dezvoltarea
industriei chimice;
- cărbunii au impulsionat industria extractivă; 4 puncte
d) Procesul formării solurilor este complex și de durată, fiind
influențat de climă, rocă,
vegetație, relief.
- diversitatea reliefului și vegetația determină o mare varietate
a tipurilor de sol.
- condițiile locale determinate de prezența în apropierea scoarței
a apelor subterane pot duce la
formarea solurilor hidromorfe, în timp ce râurile pot genera, prin
revărsări
succesive, soluri aluvionare. 4 puncte
TOTAL 16 puncte
VI. a. 225-230 m3/ s - aprilie. 1 punct
b. 47-49 m3/ s - septembrie. 1 punct
c. August, septembrie, octombrie - 3 puncte
d. Primăvara - 1 punct
e. Precipitațiile -1 punct
f. 180-181 m3/s-1 punct
g. Decembrie -100 m3/ s; mai - 200 m3/ s. 4 puncte
Total 12 puncte
Total test: 90 puncte + 10 puncte oficiu
http://www.ebacalaureat.ro/
VARIANTA 53
I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect),
astfel:
1. b; 2. d; 3.c ; 4. a; 5. a; 6. a; 7. d; 8. c; 9. a; 10. b.
Total 20P
II. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element
solicitat), astfel:
1. Cluj-Napoca.Timișoara, Alexandria;
2. Mureș, Trotuș, Dâmbovița.
Total 10p
III. Se acordă 12 puncte din care:
a. 4 p pentru 2 deosebiri dintre clima unității marcate cu C etaj
climatic montan, iar în
D climat de câmpie, temperatura medie anuală în C este de 0°C -
6°C, iar în D de 10°C -
11°C; precipitații medii anuale: în unitatea C,1000-1200 și peste,
iar în D 400-500 mm/an;
influența climatică în C scandinavo-baltică, iar în D de
ariditate.
b. 4 p pentru două deosebiri între relieful unității marcată cu F
(Munții Apuseni), iar în
H Grupa Munților Parâng.
Relieful unității H s-a dezvoltat pe o structură geologică
complexă în timp ce relieful unității H s-a
format pe roci predominant cristaline și doar pe margini roci
sedimentare (calcar);
Relieful unității H se caracterizează prin discontinuitate și
lipsă de masivitate în timp ce unitatea F
are o masivitate remarcabilă;
Relieful glaciar din unitatea H este bine reprezentat (circuri,
văi glaciare, morene) în timp ce în F se
remarcă multitudinea tipurilor reliefului carstic) atât de
suprafață cât și din interiorul scoarței),
peșteri, doline, polii etc.
Altitudinile sunt mici în unitatea F (1849 m), în timp ce în H
depășesc 2500 m (Vf. Parângu Mare
2519 m).
c. 4 p pentru 2 deosebiri între clima unității marcată cu E -
temperaturile medii anuale
au valori de 10°C -11 °C în timp ce în unitatea J 8°C - 10°C;
precipitațiile medii anuale au
valori de 600-800 mm/ an în E, iar în unitatea J 500-600 mm/ an;
în unitatea E sufla
austrul, iar în J crivățul, influențe de ariditate în J, iar în E
submediteraneene;
Total 12 p
IV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor
elemente, referitoare la unitatea
notată cu B (Carpații Curburii);
a) cuprinde domenii montane cu văi și culmi orientate NE-SV, dar
munții realizează o
mare curbură în care este inclusă Depresiunea Brașovului;
alcătuiți în totalitate din fliș
polcagen altitudinile maxime ating 1700-1900 m (Vf. Ciucaș - 1954
m); varietatea rocilor
sedimentare a impus un relief petrografic cu formele specifice
acestora:
- relief ruiniform pe conglomerate (Ciucaș);
- relief dezvoltat pe gresii (Munții Buzăului);
- relief dezvoltat pe calcare (Munții Bârsei);
- relief dezvoltat pe dune de nisip (Reci-D. Brașov);
b) Prahova, Teleajen, Buzău;
c) Sf. Gheorghe;
d) pădurea de conifere;
e) Brașovului;
f)spodosoluri.
Total 12 p
b. Unitatea I - Câmpia de Vest - la N de Mureș; a) - este netedă,
joasă, plană;
- văile au albii abia schițate cu lunci largi;
- prezența dunelor de nisip în Câmpia Cărei;
http://www.ebacalaureat.ro/
- altitudinile maxime de peste 100 m înălțime, câmpiile înalte -
C. Vingăi 174 m; o) Someș, Mureș,
Barcău;
c) molisoluri;
d) Oradea, Satu Mare;
e) petrol, ape termale.
Total 10p
V. Se acordă 16 puncte astfel:
a. Pădurea pe teritoriul țării noastre începe din câmpie - 200 m
(C. Teleormanului, Vlăsiei) și se
termină la altitudinea de 1800 m (Carpații Meridionali) și 1600 m
Carpații Orientali. între aceste
limite se diferențiază mai multe etaje (foioase, stejar, fag,
conifere), ca urmare a creșterii altitudinii
reliefului și modificării caracteristicilor climatice (scade
temperatura și crește cantitatea de
precipitații); în anumite condiții climatice se produc inversiuni
de vegetație, iar în lungul râurilor se
dezvoltă specii forestiere iubitoare de umezeală (salcie, plop,
arin).
b). Circulația generală a maselor de aer dinspre vest spre est
determină scăderea cantității de
precipitații dinspre V spre E (640 cm2/mm/an la 350 mm/an).
Radiația solară are valori de 125 kcal/cm2/min în sudul țării, 115
kcal/cm2/ min în N, iar 110
kcal/cm2, ceea ce determină temperaturi medii anuale de 10 grade
C-11 grade C în sudul țării, 8-9
grade C în nordul țării și de 0 grade C la peste 2000 m
altitudine.
Relieful prin altitudine, expoziția versanților, prezența
depresiunilor intră și submontane Ex.
producerea fenomenului de inversiune termică, determină
temperaturi mult mai scăzute față de
zonele mai înalte din jurul depresiunilor.
c). - suprafețele de nivelare (peneplene) din Carpați rezultate în
urma modelării
subaeriene;
- relieful glaciar ca urmare a glaciațiunii cuatemare când munții
înalți au fost acoperiți
de ghețari (riss);
- relieful petrografic impus de structura geologică variată a
Carpaților (carstic, pe
conglomerate, șisturi cristaline); d) - altitudini de 500-600 m;
- aspectul de șes cu terenuri agricole fertile;
- situarea la intersecția unor importante drumuri și căi ferate
transcarpatice.
Total 16 p
VI. a. 350 m3/ s: aprilie, mai; 4 puncte
b. 60-65 m3/ s ianuarie; 3 puncte
c. 285 m3/ s; 1 punct
d. aprilie, mai; 2 puncte
e. primăvara; 1 punct
f. temperaturile scăzute; 2 puncte
Total 12 p
Total test: 90 puncte +10 puncte oficiu
VARIANTA 54
I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect),
astfel:
1. d; 2. a; 3. d; 4. a; 5. a; 6. c; 7. b; 8. a; 9. c; 10. b.
Total 20 puncte
II. 1. Ploiești, Cluj-Napoca, Slatina;
2. Crișul Alb, Bârlad, Argeș;
http://www.ebacalaureat.ro/
3. Petrol, gaze asociate (de sondă);
4. - este constituită din pietrișuri, nisipuri și argile peste
care s-a depus o cuvertură de loess
groasă de 40 m;
- prezintă sectoare cu formațiuni de dune de nisip (în lungul
lalomiței, Călmățuiului);
- frecvența depresiunilor de tasare în loess (crovuri)
Total 10 puncte
III. a. Se acordă 12 puncte din care:
a. 4 p pentru două deosebiri dintre clima unității marcate cu B și
clima unității marcate
cu G (Podișul Târnavelor) câte 2 puncte pentru fiecare deosebire
enunțată corect, dintre
următoarele: etaj climatic B, de câmpie, iar G (Pod. Târnavelor),
de dealuri și podișuri;
temperatura medie anuală în B de 10-11 grade C, iar în G de 8-9
grade C, precipitații medii
anuale 400-500 mm/ an în B, iar în G 500-700mm/ an; influențe
climatice oceanice în G,
și de ariditate în B.
b. relieful unității C (Pod. Dobrogei de S) s-a format prin
depunerea de sedimente, într-o
mare pe un fundament cutat și foliat anteriorș, rezultând o
structură tabulară, cu ușoare
boltiri; în timp ce relieful unității F (Dealurile Lipovei)
constituie o unitate de relief de tip
piemontan, format în urma unui proces de sedimentare peste un
fundament foliat și căzut
în trepte spre V.
Altitudinea maximă în C este de 204 m (în Pod. Olteniei), în timp
ce în C este de 311 m.
Caracteristică este prezența în F a rocilor vulcanice (bazalte,
lucareț), în timp ce î n C loessul
cuaternar îmbracă formațiunile de gresie și calcare.
c. I - Câmpia de Vest la S de Mureș se înscrie etajului climatic
de câmpie moderat
în timp ce în J (Câmpia Moldovei) climatului de câmpie accentuat -
temperatura medie
anuală în I de 10-11 grade C, iar în J este de 8-10 grade C,
precipitații medii anuale de 640
mm/an în J și sub 500 mm/an; influențe submediteraneene în I și de
umiditate în J.
Total 12 p
IV. a. Carpații Maramureșului și Bucovinei.
S-au format pe parcusul multor etape ale orogenezei alpine.
Din punct de vedere petrografic, sunt formați din 3 fâșii
paralele, care impun lanțuri longitudinale
de munți:
1. fâșia centrală-cristalină-mezozoică
2. fâșia vestică-munții vulcanici;
3. fâșia estică-munții Flișului cretacic și paleogen.
- prezintă cea mai mare lărgime, dintre grupele Carpaților
Orientali (130-140 km de-a lungul
frontierei de N);
- are cele mai mari altitudini - Rodnei 2303 m, din Carpații
Orientali. - 3 puncte
b. etajul climatului montan, scandinavo-baltice. 2 puncte
c. glaciar. - 2 puncte
d. Vișeu, Iza. - 2 puncte
e. Minereu auro-argintifier, mangan. - 1 punct
Total 10 p b. a. H - Piemontul Getic
- S-a format prin acumulare de materiale piemontane (pietrișuri,
nisipuri, argile cu intercalații
de cărbuni), peste un fundament cristalin.
- Este o unitate tipic piemontană, cu interfluiri a căror lățime
crește de la N la S.
- Altitudini cuprinse între 600-700 m în N și 300 m în S, limita
cu Câmpia Română.
http://www.ebacalaureat.ro/
- Relief afectat de procese de eroziune și predispus la alunecări
de teren și fenomene torențiale.
b. lignit, petrol, gaze de sondă.
c. de dealuri și podiș, submediteraneene.
d. Motru, Jiu.
Total 10p
V. a. Zona alpină - supranumită și stepa rece, se caracterizează
prin prezența pajiștilor
alpine, lipsa vegetației forestiere, datorită altitudinilor mari
(peste 1800 m) și vânturilor
puternice.
b. Pe fondul climatului temperat al țării noastre, ca urmare a
influențelor exterioare,
barate de către Carpați, se resimt influențe oceanice în partea
vestică și centrală a țării;
submediteraneană în SV țării; de tranziție în sectorul dintre
Argeș si Olt, de ariditate în S
și E țării scandinavo-baltice în N și pontice pe litoralul Mării
Negre. Acestea se datorează
circulației generale a maselor de aer la nivelul continentului
european, dar și poziției
geografice a României în cadrul Europei. 4 puncte
c. Transportul de apă este mai ieftin și se pretează pentru
produse cu volum mare.
între porturile dunărene și cele maritime se trafichează atât
materii prime (petrol, cărbuni,
minereuri de fier, bauxită), dar și produse finite, industriale și
agroindustriale. 4 puncte
d. Fondul funciar agricol reprezintă 62% din totalitatea fondului
funciar. Din cuprinsul
fondului funciar agricol aprox. 63% reprezintă terenul agricol,
urmat de pășuni, fânețe vii și
livezi. Fiecare componentă impune un anume mod de utilizare al
terenurilor - de la cultura
plantelor temporare (cereale, plante tehnice) și zonele cu
terenuri arabile, la cele permanente
din dealuri și podișuri. 4 puncte
Total 6 p
VI. a. 350 m3/s- aprilie-mai. - 3 puncte
b. 70 m3/s - septembrie. - 2 puncte
c. cantitate redusă de precipitații. - 1 punct
" d. media mediilor lunare împărțită la 12 (media
aritmetică). - 2 puncte
e. 280 m3/s. - 1 punct
f. precipitațiile de la începutul primăverii, combinate cu topirea
zăpezii din zona înaltă.
- 3 puncte
Total 12 p
Total test: 90 puncte + 10 puncte oficiu
VARIANTA 55
I. Se acordă 20 puncte (câte 2p pentru fiecare răspuns corect),
astfel:
1. d; 2. b; 3. ac; 4. a; 5. b; 6. b; 7. b; 8. d; 9. d; 10. c.
Total 20p
II. 1. Giurgiu, Deva.Târgoviște, Sf. Gheorghe.
2. Ialomița, Bega, Șiret.
3. Delta Dunării reprezintă o câmpie terminală în formare,
desfășurată între Patlăgeanca și
Marea Neagră.
- Are o înclinare mică, de la Vest (0,006%) și o altitudine
deasupra nivelului mării de numai +
0,52 m.
- Adâncurile cele mai mari se întâlnesc pe brațele Dunării (-39 m
pe brațul Chilia, -34 m pe
brațul Tulcea, -36 m pe brațul Sf. Gheorghe).
http://www.ebacalaureat.ro/
- Relieful este supus permanent procesului de modelare (eroziunea
malurilor, aluvionara
ostroavelor, formarea deltei secundare la gura brațului Chilia).
4. Minereuri de Fe, Cu, Mn, huilă.
Total 10 p
III. a. Unitatea marcată cu B (Delta Dunării) are un climat de
câmpie, în timp ce unitatea
marcată cu C, un etaj climatic de dealuri; temperatura medie
anuală în B este de 10°C
-11 °C, iar în C este de 8°C - 9°C; precipitațiile medii anuale au
valoarea de 300-350
mm/an în B, iar în C de 500-700 mm/an; influențele climatice în B
sunt cele pontice și
de sriditate, iar în C cele oceanice.
b. Relieful unității marcate cu E (Subcarpații Getici) sunt
formați din roci sedimentare
recente - gresii, conglomerate, argile, cutate în ultima faza a
orogenezei alpine (miocen),
în timp ce relieful unității marcate cu D (Munții Făgăraș), este
alcătuit din roci dure, vechi
(șisturi cristaline) puse în loc în prima parte a orogenezei
alpine. în structura reliefului
unității marcate cu E, se disting 2 șiruri de depresiuni separate
de două aliniamentre
deluroase, în timp ce unitatea marcată cu D are o structură
masivă, cuprinzând o culme
inalta si crenelata, abrupt aspre nord si cu pante mai domoale în
sud. în unitatea marcată
cu D altitudinile depășesc 2500 m (2544 m în Moldoveanu), iar în
unitatea marcată cu E
abia 1200 m în Dealu Chicera.
c. Etajul climatic din A (Carpații Maramureșului și Bucovinei)
este cel montan, iar în J,
cel de câmpie moderat; tempertura medie anuală este în A de 0°C -
6°C, iar în J de 10°C
-11 °C, precipitațiile medii anuale de 1000-1200 și peste în A,
iar în J de 500-600 mm/an,
influențe submediteraniene în J și scandinavo-baltice în A.
Total 12 p
IV. a) Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente,
referitoare la unitatea
notată cu A (Munții Apuseni)
a. s-a format în timpul orogenezei alpine;
- este sectorul cel mai înalt și diversificat al Carpațiilor
Occidentali;
- reprezintă un mozaic petrografic" o sinteză geologică a
întregului lanț carpatic;
- scad în altitudine de la E-V;
- sunt puternic fregmentați;
- prezența depresiunilor golf;
- altitudinea maximă 1849 m;
- relieful carstic foarte bine dezvoltat (peșteri chei, izbucuri);
- modelarea ciclică cu prezența suprafețelor de nivelare;
(câte 1 punct pentru flecare trei caracteristici) - 3 puncte
b. oceanică; - 2 puncte
c. auro-argintifere; 2 puncte
d. risipite (crânguri); 2 puncte
e. Crișul Alb, Someșul Mic; 1 punct
b)a. Podișul Bârladului
- s-a format prin depunerea de roci sedimentare peste un fundament
cristalin (Platf. esteuropeană,
rigid și căzut în trepte spre sud).
- Din punct de vedere petrografic este alcătuit din argile, mame,
nisipuri, gresii, pietrișuri, dar
și calcare, dispuse orizontal sau monoclinal, fapt ce explică gama
largă de procese (alunecări de
teren, eroziunea torențială), care provoacă degradări intense.
- Are altitudini de la 400 m în N la 10 m în Lunca Prutului și 200
m în contactul cu Câmpia
Română.
http://www.ebacalaureat.ro/
- Are un relief tipic structurat cu platouri netede, creste-forme
simetrice de relief
b. de ariditate;
c. argiluviale;
d. Vaslui, Bârlad;
e. solul, gazele naturale; ,
f. alunecări de teren.
Total 10p
V. a) Hazardele se clasifică după cauzele care le determină, în
hazarde naturale și
antropice. Din categoria celor naturale, în M-ții Carpați,
frecvente sunt: hazardele
geomorfologice (alunecări, prăbușiri avalanșe de pietre); hazarde
climatice (viscol,
îngheț, vânturi puternice); hazarde hidrologice (inundații),
hazarde antropice (focul).
b) Scăderea cantității de radiație solară de la sud către nordul
țării 1115 Kcal/ cm2/
min. latitudine face ca temperatura aerului să aibă valori mai
scăzute cu 20 în N decât în
sudul țării (8°C - 9°C la 10°C -11°C). Precipitațiile scad de la
sud către nord, ca urmare a
modificării treptelor de relief, de la cel de câmpie, cu cantități
medii de precipitații de 400-
600 mm/an la cel de munte 1000-1200 mm/an, sau podiș cu 600-800
mm/an.
Influențele exterioare - submediteraneene și de ariditate SV și S
și cele ocenice și scandinavobaltice
explică scăderea temperaturii dar și pe a precipitațiilor de la N
la S.
c) Stepa din C. Bărăganului. Stepa reprezintă astăzi o zonă de
vegetație reconstituită după
peticile care au mai fost păstrate, în unele zone mai greu
accesibile. în ultima sută de ani, aceasta a
fost înlocuită prin culturi, în special graminee, datorită
solurilor fertile și extinderii așezărilor.
d) Marea Neagră este pentru România fereastra către Oceanul
Planetar, din care decurge
avantajul dezvoltării transportului maritim. De asemenea, oferă
posibilitatea comunicării cu țările
riverane mării, posibilitatea dezvoltării turismului balnear.
Total 16 p
VI. a.- 2°C -februarie; - 2 puncte
b. 19°C-iunie;-2 puncte
c. 17°C; - 2 puncte
d. 4°C; - 2 puncte
e. radiația solară și relieful; - 4 puncte
Total 12 p
Total test: 90 puncte + 10 puncte oficiu
VARIANTA 56
I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect),
astfel:
1. c; 2. b; 3. b; 4. d; 5. d; 6. b; 7. d; 8. c; 9. c; 10. d.
Total 20 p
II. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element
solicitat), astfel:
1. Crișul Repede; 2. Focșani, Reșița, Zalău; 3.Someșul Mic,
Suceava 4. Cibin, Crișul
Alb, Bârlad;
Total 10 p
III. Se acordă12 puncte din care:
a. E (Podișul Getic) H- (Carpații Mojdo-Transilvani)
E- se înscrie climatului de dealuri și podiș, iar H- climatului
montan;
Temperatura medie anuală, 8°C - 10°C în E, iar în H, 8°C - 9°C
precipitațiile medii multe anuale
500-700 mm/an în E și 1000-1200 și peste în H.
http://www.ebacalaureat.ro/
b. A- Subcarpații Moldovei și D-Subcarpații Curburii.
Unitatea de relief A constituie cel mai simplu areal de top
subcarpatic, formată din 3 mari
depresiuni închise spre exterior de dealuri cu structută cutată,
iar unitatea D are o structură
complexă, cuprinzând un rând de depresiuni la contactul cu muntele
- puse în evidență prin procese
erozionale - închise spre exterior de un aliniament de dealuri cu
structură cutată. înspre exteriorul
acestora se află un al doilea șir de depresiuni
intracolinare", închise de dealuri cu structură cutată;
altitudinea maximă în A este de 911 m - culmea Pleșu, iar în D
1236 m în Dealu Chicera.
c. G - Podișul Târnavelor; J-Câmpia Moldovei; G - Etaj climatic de
deal și podiș, iar
în J de câmpie;
Temperaturi medii anuale 8°C - 9°C in G, iar în J , ,9°C - 10°C
precipitațiile medii multe anuale
500-700 mm/an în G și sub 500 mm/an în J; influențe climatice
oceanice în G și de ariditate în J.
Total 12 p IV. a. Podișul Dobrogei
a) - cel mai tipic și complex podiș din România.
- partea centrală a podișului s-a format în onogeneza
baikalian-coledoniană când se cutează
șisturile verzi din Podișul Casimcei, în onogeneza hercinică se
pun în evidență cutele orientate în
NV-SE din Munții Măcinului, iar manifestările vulcanice din zona
Tulcei întregesc Dobrogea de
Nord; partea sudică a podișului suportă în neozioc ample procese
de sedimentare prin depunerea
straturilor de calcar și gresie, peste un fundament cutat și
foliat anterior. Este îmbrăcat cu un strat de
loess (30 m grosime), străpuns de frecvente roci calcaroase.
- Are în structură o mare varietate de roci;
- Relieful prezintă aspecte montane înm -ții Măcinului, munți cu
aspect rezidual, neuniform
(piramide, stâlpi, pietre rotunjite), dezvoltat pe roci dure
(granițe hercinice).
- Relieful colinar și de podiș în Dl. Tulcei, Niculițel
- Relieful carstic (doline, poli, peșteri).
- Altitudinea medie 125 m-maxima 467 m M-ții Macin.
b) soluri bălane;
c) pontice;
d) stepă;
e) limane fluviatile, lagune maritime;
f) Constanța, Tulcea.
Total 10 p B a. H- Carpații Maramureșului și Bucovinei
- tripla zonalitate petrografică (vulcanic-șisturi cristaline-fliș
crotacic paleogen)
- varietatea tipurilor de relief - glaciar (văi), vulcanic
(conuri, cratere, neck), petrografic, pe
gresii, conglomerate.
- altitudini mari: 2303 m Rodnei;
- cea mai mare lățime: 130-140 km pe granița de N.
b. spodosoluri;
c. scandinavo-baltice;
d. lacuri formate în masive de sare, glaciare, de baraj antropic;
e. pădurea, apele, minereuri neferoase.
Total 10 p
- prezintă fragmentare accentuată cu mari depresiuni
(Maramureșului, Domelor) și
culoare de văi;
(câte 1 punct pentru oricare 3 caracteristici); - 3 puncte
b) climat montan; influențe scandinavo-baltice și oceanice; - 2
puncte
c) minereuri neferoase, ape minerale, roci de construcție; - 2
puncte
d) avalanșe, prăbușiri, alunecări de teren; precipitații bogate,
pante accentuate; pagube
http://www.ebacalaureat.ro/
materiale; - 3 puncte
Total 10 puncte
V. Se acordă 16 puncte astfel:
a. - Orientarea lanțului carpatic, cu rol de barieră în circulația
maselor de aer influențează
separarea influențelor oceanice de cele continentale, determinând
precipitații mai bogate
în vestul și centrul țării și mai scăzute în exteriorul
Carpaților. Precipitațiile sunt influențate
de altitudinea reliefului, astfel în zonele de câmpie se
înregistrează sub 600 mm/an, în
zonele colinare între 600-800 mm/an, iar în zonele montane peste
800, atingând chiar și
1400 mm/an în munții înalți de peste 2000 m. - 4 puncte
b. - Prin cantitatea și calitățile lor apele subterane pot fi
utilizate în alimentarea cu apă
a localităților, cele cu caracteristici chimice și fizice
deosebite (apele minerale și termale),
se utilizează în scop terapeutic în multe stațiuni balneare și la
încălzirea serelor și chiar a
locuințelor acolo unde există. - 4 puncte
c. -Varietatea etajelor climatice determinate de altitudinea
reliefului a impus și o etajare
a vegetației, astfel în zonele cu climat de câmpie, vegetația
specifică este cea de stepă și
silvostepă, în zonele cu climat de deal și podiș cea a pădurilor
de foioase (stejar și fag), iar
în zonele cu climat montan etajul pădurilor de conifere și al
vegetației alpine. - 4 puncte
d. - Prin rangul și statutul de oraș capitală, prin mărimea
demografică și importanța
economică, orașul București este cel mai important nod de
comunicații din România.
Bucureștiul reprezintă punctul de convergență a celui mai mare
număr de căi ferate
magistrale și șosele importante din țară, prin care se conectează
la circulația internațională.
La București se află cel mai mare aeroport internațional al țării
- 4 puncte
Total 16 puncte
VI. Se acordă 12 puncte astfel:
a. 58 mm; noiembrie; - 2 puncte
b. 144 mm; iunie; - 2 puncte
c. vara; altitudine ridicată; - 2 puncte
VARIANTA 50
l Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect),
astfel:
1. c; 2. a; 3. b; 4. c; 5. d; 6. b; 7. a; 8. c; 9. b; 10. c.
II. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru flecare element
solicitat), astfel:
1. Pitești; 2. Reșița; 3. Vrancea; 4. Someșul Mic; 5. Alexandria;
Total 10 puncte
III. Se acordă 12 puncte din care:
a. 4 p pentru două deosebiri între clima unității marcate cu I
(Câmpia Banatului) și
clima unității marcate cu J (Câmpia Moldovei), câte 2 p pentru
fiecare deosebire enunțată
corect, dintre următoarele: influențe climatice: în unitatea I
întâlnim influențe submediateraneene
iar în unitaea J influențe de ariditate (continentale);
precipitații medii anuale:
sunt mai bogate în I cu o valoare de peste 600 mm/an și mai
scăzute în J de 500 mm/an.
b. 2 p pentru o deosebire între vegetația unității marcate cu E
(Grupa Nordică a Carpaților
Orientali) și relieful unității marcate cu H (Podișul Getic) câte
2 p pentru o deosebire enunțată
corect, oricare dintre următoarele: în unitatea E întâlnim
vegetația pădurilor de foioase și
conifere iar în unitatea H pădurea de foioase/ stejar;
c. 2 p pentru o asemănare între solurile unității marcate cu A
(Subcarpații Moldovei) și
solurile unității marcate cu D (Subcarpații Getici): în ambele
zone solurile specifice fac
http://www.ebacalaureat.ro/
parte din clasa argiluvisoluri (în zone mai joase) și cambisoluri
(în zone mai înalte).
d. 4 p pentru două deosebiri între clima unității marcate cu C
(Podișul Dobrogei de
Sud) și clima unității marcate cu F (Munții Poiana Rusca): etaj
climatic - în unitatea F
caracteristic este climatul de munte iar în unitatea C cel de
podiș; temperatura medie
anuală - este mai ridicată în unitatea C și mai scăzută în F;
precipitațiile sunt mai scăzute
în unitatea C fată de unitatea F; influențele climatice: influențe
de ariditate în C și oceanice
înF.
Total 12 puncte
IV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor
elemente, referitoare la unitatea
notată cu H (Podișul Getic)
a) Piemontul/ podișulGetic; -1 punct
b) altitudinea reliefului; etaj climatic de dealuri, influența
submediteraneeană; - 3 puncte
c) Jiul, Oltul, Argeșul; - 2 puncte
d) petrol, gaze naturale, lignit; - 3 puncte
e) argiluvisoluri; - 1 punct
t Total 10 puncte
b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente,
referitoare la unitatea notată cu E
(Grupa Nordică a Carpaților Orientali):
a) - s-au format prin încrețire și vulcanism;
- se prezintă sub formă de șiruri paralele orientate NV-SE;
- sunt alcătuiți din roci variate: vulcanice în vest, cristaline
în centru și sedimentare în est;
- prezintă relief glaciar, relief vulcanic;
- fragmentare accentuată a reliefului cu multe depresiuni și văi
ale apeior;
(câte un punct pentru oricare trei caracteristici) - 3 puncte
b) Munții Rodnei, Maramureșului și depresiunile: Maramureșului.
Domelor; - 2 puncte
c) Someșul Mare, Bistrița; - 2 puncte
d) influențe scandinavo-baltice; - 1 punct
e) minereuri neferoase, roci de construcții; - 2 puncte
Total 10 puncift
VARIANTA 51
I. Se acordă 20 puncte (câte 2p pentru fiecare răspuns corect),
astfel:
1.a; 2. d; 3. c; 4. b; 5. c; 6. d; 7. a; 8. b; 9. a; 10. b.
Total 20p
II. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element
solicitat), astfel:
1. sare, lignit; 2. Sibiu, Piatra Neamț, Deva, Târgoviște; 3.
Târnava Mare, Argeș, Șiret; 4 pontice
Total 10 P
III. Se acordă 12 puncte din care:
a. 4 p pentru două deosebiri dintre clima unității marcate cu C
(Câmpia Transilvaniei) și clima
unității marcate cu F (Carpații Maramureșului și Bucovinei) câte 2
puncte pentru fiecare deosebire
enunțată corect, dintre următoarele: etaj climatic, în unitatea C,
de dealuri
V. Se acordă 16 puncte astfel:
a) Densitatea medie a populației României este de 91 loc/km2. Față
de aceasta pe
teritoriul țării există diferențieri sensibile (peste 100 loc/km2
sau sub 25 loc/km2) fie datorită
reliefului înalt, fie întinderilor mari de apă (Delta Dunării),
fie prezenței unor resurse de
subsol (Subcarpații-petrol, gaze naturale) sau în perimetrul
administrativ al unor orașe
mari; - 4 puncte
http://www.ebacalaureat.ro/
b) Pe teritoriul României cele 3400 de lacuri se diferențiază din
punct de vedere geŹnetic în
naturale și antropice. Cele naturale sunt și rezultatul acțiunii
asupra scoarței atât a forțelor din
interiorul scoarței cât și a celor din exterior. Au apărut astfel
lacuri glaciare, vulcanice, carstice,
lagune, limane. Omul a realizat acumulări cu diferite destinații:
lacuri hidroenergetice, iazuri,
agrement. - 4 puncte
c) vegetația (totalitatea plantelor) reprezintă suma contribuției componentelor
naturale și
antropice; se diferențiază pe altitudine și etaje sau tipuri de
climă. Densitatea formațiunilor vegetale
sunt o rezultantă a poziției geografice a României cu influențe
din: Europa Centrală și de est (60%),
boreale și alpine (10%), mediteraneene 16% și doar 4% sunt
endemice. Mai trebuie amintită și
vegetația sagetală și ruderală rezultată prin intervenția
antropică asupra spațiilor din apropierea
orașelor și satelor.
d) Casimcea și Jijia, deși aparțin de bazine hidrografice diferite,
prezintă unele
asemănări care justifică lipsa amenajărilor hidroenergetice. Sunt
râuri scăzute cu debite
medii, pantă redusă, viteza de scurgere mică. 4 puncte
Total 16 p
VI. a) 10000 m3/ s - mai; - 2 puncte
b) 3300-3400 m3/ s - octombrie; - 2 puncte
c) 6700-6600 m3/ s; - 1 punct
d) ascendent - precipitațiile determinate de circulația verstică;
topirea zăpezilor; 4
puncte
e) toamna; 1 punct
f) ianuarie, februarie; - 2 puncte Total 12 p
Total test: 90puncte + 10 puncte oficiu
VARIANTA 52
I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect),
astfel:
1. b; 2. a; 3. a; 4. b; 5. a; 6. c; 7. d; 8. c; 9, a; 10. c.
Total 20 p
II. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element
solicitat), astfel:
1. Zalău, Tulcea, Tg. Mureș; 2. Someșul Mare.Tâmava Mare, Cerna;
3. Solul, petrol;
4. Podișul Mehedinți s-a format prin cutare, asemănător Carpaților
Meridionali.
Relieful este alcătuit din platouri și culmi, separate de văi
adânci create prin eroziunea
diferențială. Are altitudini între 500-600 m.
Total 10 p
III. Se acord 12 puncte din care:
a. 4 p pentru două deosebiri dintre clima unității de relief
marcate cu B (Câmpia Bărăganului) și
clima unității de relief marcate cu H (Câmpia Transilvaniei), câte
2 puncte pentru fiecare deosebire
enumerată corect, dintre următoarele: etajul climatic din unitatea
B, de câmpie accentuat în unitatea
H de dealuri, temperatura medie anuală de 10°C -11°C
în B și 8°C -9°C în H; precipitații - media anuală de 600-800 mm/
an în H și 400-500 mm/ an în B,
vânturile de vest în H și crivățul în B, influențe de ariditate în
B și oceanice în H.
b. 4 p pentru două deosebiri între relieful unității marcate cu C
(Subcarpații Curburii) și
http://www.ebacalaureat.ro/
relieful unității marcate cu J (Grupa Parâng); câte 2 puncte pentru
fiecare deosebire
enumerată corect, oricare dintre următoarele: relieful unității C
s-a format prin tectonizarea
sedimentelor din avanfosa carpatică și sistem sinclinal și
anticlinal în timp ce relieful
unității J s-a format prin cutarea sedimentelor din geosinclinalul
carpatic, în orogeneza
alpină din cretacic până la începutul cuaternarului; unitatea C
are o structură geologică
variată: argile, marne, pietrișuri, gresii, calcare sarmatice, în
timp ce unitatea J este alcătuită
predominant din șisturi cristaline și doar pe margini din calcare;
altitudinea maximă din C
este de 911 m (Măgura Odobeștilor), iar în J 2519 m (Parângul
Mare).
c. 4 p pentru două deosebiri între clima unității marcate cu F
(Dealurile Lipovei) și
clima unității marcate cu G (Podișul Dobrogei de Sud); câte 2
puncte pentru fiecare deosebire
enunțată corect dintre următoarele: etaj climatic în unitatea F,
de dealuri joase în unitatea
G de câmpie accentuat; temperatura medie anuală de 8°C -10°C în F
și de 10°C -11 °C
în G, precipitații - media anuală de 600-700 mm/ an în F și
400-450 mm/ an în G; influența
climatică oceanică în F și pontică în G.
Total 12 p
IV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor
elemente, referitoare la unitatea notată cu
A (Carpații Moldo-Transilvani).
a) - au o alcătuire geologică relativ complicată evidențiată
printr-o triplă zonalitate
longitudinală: în vest formațiuni vulcanice, în centru șisturi
cristaline, iar în est fliș cretacic
și paleogen;
- au altitudini mai mari în N și mai reduse în S (Călimani 2100
m).
- fragmentare accentuată, evidențiată de un număr mare de
depresiuni și trecători;
- modelarea subaeriană exprimată prin prezența platformelor de
eroziune mai bine
reprezentate în unitățile cristalino-mezozoice și fliș cretacic;
- prezența discontinuităților longitudinale: cea din Depresiunile
Giurgeu, Ciuc și unele
sectoare ale văilor.
(câte 1 punct pentru oricare 3 caracteristici)
b) Giurgeu, Ciuc; 2 puncte
c) De baraj natural, Lacu Roșu sau Lacul Sf. Ana de crater
vulcanic. 2 puncte
d) Pădurea, apele minerale, sulful. 3 puncte b. Câmpia de Vest la
N de Valea Mureșului.
a) - s-a format prin acumulare de sedimente marine, prin umplerea
Lacului Panonic,
care s-a retras treptat spre vest.
- este constituită din nisipuri, pietrișuri, argile, peste care
s-a depus o cuvertură de loess.
- altitudinile sunt cuprinse între 80-90 m în câmpiile joase și
100-174 m în câmpiile înalte.
- prezența dunelor de nisip (C. Cărei)
- este plană, netedă, joasă;
b) Oceanică;
c) Molisoluri;
d) Satu Mare, Arad;
e) Apele termale, solurile, petrolul.
Total 10 p
V. a) - Relieful Carpaților este rezultatul etapelor orogenezei
alpine.
- înălțarea și cutarea Carpaților au intensificat modelarea
subaeriană, conducând la formarea
platformelor de eroziune (Borăscu, Râu-Șes-Predeal);
- Diversitatea petrografică a impus tipuri de relief, de la cel
dezvoltat pe șisturi cristaline,
la cel carstic sau vulcanic.
- Văile au fragmentat munții, formând chei, defilee.
http://www.ebacalaureat.ro/
- structura cutată a impus un relief dezvoltat pe sinclinale
anticlinale.
- înălțările de la începutul cuaternarului au dus la accentuarea
rupturilor marginale, cu formarea
foliilor, care au separat compartimente colorate (galbene - Lacul
Timiș) sau înălțate
(horsturi-Poiana Rusca).
b) - este situat în Câmpia Șiretului Inferior (C. Galațiului), la
confluența Șiretului cu
Dunărea;
- aceasta a determinat dezvoltarea transportului fluvial - Galați
devenind cel mai imŹportant port
fluvial;
- industria siderurgică a fost favorizată de prezența Dunării,
care a facilitat importul de
materii prime (cocs, minereuri de fier);
- construcțiile navale au fost facilitate de Dunăre;
- agricultura preorășenească (cultura legumelor), s-a dezvoltat în
strânsă legătură cu populația
Galațiului într-o regiune de câmpie drenată de două artere
hidrografice importante;
4 puncte
c) - relieful de dealuri a impus cultura viței-de-vie;
- petrolul exploatat de peste 100 de ani a dus la dezvoltarea
industriei chimice;
- cărbunii au impulsionat industria extractivă; 4 puncte
d) Procesul formării solurilor este complex și de durată, fiind
influențat de climă, rocă,
vegetație, relief.
- diversitatea reliefului și vegetația determină o mare varietate
a tipurilor de sol.
- condițiile locale determinate de prezența în apropierea scoarței
a apelor subterane pot duce la
formarea solurilor hidromorfe, în timp ce râurile pot genera, prin
revărsări
succesive, soluri aluvionare. 4 puncte
TOTAL 16 puncte
VI. a. 225-230 m3/ s - aprilie. 1 punct
b. 47-49 m3/ s - septembrie. 1 punct
c. August, septembrie, octombrie - 3 puncte
d. Primăvara - 1 punct
e. Precipitațiile -1 punct
f. 180-181 m3/s-1 punct
g. Decembrie -100 m3/ s; mai - 200 m3/ s. 4 puncte
Total 12 puncte
Total test: 90 puncte + 10 puncte oficiu
VARIANTA 53
I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect),
astfel:
1. b; 2. d; 3.c ; 4. a; 5. a; 6. a; 7. d; 8. c; 9. a; 10. b.
Total 20P
II. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element
solicitat), astfel:
1. Cluj-Napoca.Timișoara, Alexandria;
2. Mureș, Trotuș, Dâmbovița.
Total 10p
III. Se acordă 12 puncte din care:
a. 4 p pentru 2 deosebiri dintre clima unității marcate cu C etaj
climatic montan, iar în
D climat de câmpie, temperatura medie anuală în C este de 0°C -
6°C, iar în D de 10°C -
11°C; precipitații medii anuale: în unitatea C,1000-1200 și peste,
iar în D 400-500 mm/an;
influența climatică în C scandinavo-baltică, iar în D de
ariditate.
b. 4 p pentru două deosebiri între relieful unității marcată cu F
(Munții Apuseni), iar în
http://www.ebacalaureat.ro/
H Grupa Munților Parâng.
Relieful unității H s-a dezvoltat pe o structură geologică
complexă în timp ce relieful unității H s-a
format pe roci predominant cristaline și doar pe margini roci
sedimentare (calcar);
Relieful unității H se caracterizează prin discontinuitate și
lipsă de masivitate în timp ce unitatea F
are o masivitate remarcabilă;
Relieful glaciar din unitatea H este bine reprezentat (circuri,
văi glaciare, morene) în timp ce în F se
remarcă multitudinea tipurilor reliefului carstic) atât de suprafață
cât și din interiorul scoarței),
peșteri, doline, polii etc.
Altitudinile sunt mici în unitatea F (1849 m), în timp ce în H
depășesc 2500 m (Vf. Parângu Mare
2519 m).
c. 4 p pentru 2 deosebiri între clima unității marcată cu E -
temperaturile medii anuale
au valori de 10°C -11 °C în timp ce în unitatea J 8°C - 10°C;
precipitațiile medii anuale au
valori de 600-800 mm/ an în E, iar în unitatea J 500-600 mm/ an;
în unitatea E sufla
austrul, iar în J crivățul, influențe de ariditate în J, iar în E
submediteraneene;
Total 12 p
IV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor
elemente, referitoare la unitatea
notată cu B (Carpații Curburii);
a) cuprinde domenii montane cu văi și culmi orientate NE-SV, dar
munții realizează o
mare curbură în care este inclusă Depresiunea Brașovului;
alcătuiți în totalitate din fliș
polcagen altitudinile maxime ating 1700-1900 m (Vf. Ciucaș - 1954
m); varietatea rocilor
sedimentare a impus un relief petrografic cu formele specifice
acestora:
- relief ruiniform pe conglomerate (Ciucaș);
- relief dezvoltat pe gresii (Munții Buzăului);
- relief dezvoltat pe calcare (Munții Bârsei);
- relief dezvoltat pe dune de nisip (Reci-D. Brașov);
b) Prahova, Teleajen, Buzău;
c) Sf. Gheorghe;
d) pădurea de conifere;
e) Brașovului;
f)spodosoluri.
Total 12 p
b. Unitatea I - Câmpia de Vest - la N de Mureș; a) - este netedă,
joasă, plană;
- văile au albii abia schițate cu lunci largi;
- prezența dunelor de nisip în Câmpia Cărei;
- altitudinile maxime de peste 100 m înălțime, câmpiile înalte -
C. Vingăi 174 m; o) Someș, Mureș,
Barcău;
c) molisoluri;
d) Oradea, Satu Mare;
e) petrol, ape termale.
Total 10p
V. Se acordă 16 puncte astfel:
a. Pădurea pe teritoriul țării noastre începe din câmpie - 200 m
(C. Teleormanului, Vlăsiei) și se
termină la altitudinea de 1800 m (Carpații Meridionali) și 1600 m
Carpații Orientali. între aceste
limite se diferențiază mai multe etaje (foioase, stejar, fag,
conifere), ca urmare a creșterii altitudinii
reliefului și modificării caracteristicilor climatice (scade
temperatura și crește cantitatea de
precipitații); în anumite condiții climatice se produc inversiuni
de vegetație, iar în lungul râurilor se
http://www.ebacalaureat.ro/
dezvoltă specii forestiere iubitoare de umezeală (salcie, plop,
arin).
b). Circulația generală a maselor de aer dinspre vest spre est
determină scăderea cantității de
precipitații dinspre V spre E (640 cm2/mm/an la 350 mm/an).
Radiația solară are valori de 125 kcal/cm2/min în sudul țării, 115
kcal/cm2/ min în N, iar 110
kcal/cm2, ceea ce determină temperaturi medii anuale de 10 grade
C-11 grade C în sudul țării, 8-9
grade C în nordul țării și de 0 grade C la peste 2000 m
altitudine.
Relieful prin altitudine, expoziția versanților, prezența
depresiunilor intră și submontane Ex.
producerea fenomenului de inversiune termică, determină
temperaturi mult mai scăzute față de
zonele mai înalte din jurul depresiunilor.
c). - suprafețele de nivelare (peneplene) din Carpați rezultate în
urma modelării
subaeriene;
- relieful glaciar ca urmare a glaciațiunii cuatemare când munții
înalți au fost acoperiți
de ghețari (riss);
- relieful petrografic impus de structura geologică variată a
Carpaților (carstic, pe
conglomerate, șisturi cristaline); d) - altitudini de 500-600 m;
- aspectul de șes cu terenuri agricole fertile;
- situarea la intersecția unor importante drumuri și căi ferate
transcarpatice.
Total 16 p
VI. a. 350 m3/ s: aprilie, mai; 4 puncte
b. 60-65 m3/ s ianuarie; 3 puncte
c. 285 m3/ s; 1 punct
d. aprilie, mai; 2 puncte
e. primăvara; 1 punct
f. temperaturile scăzute; 2 puncte
Total 12 p
Total test: 90 puncte +10 puncte oficiu
VARIANTA 54
I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect),
astfel:
1. d; 2. a; 3. d; 4. a; 5. a; 6. c; 7. b; 8. a; 9. c; 10. b.
Total 20 puncte
II. 1. Ploiești, Cluj-Napoca, Slatina;
2. Crișul Alb, Bârlad, Argeș;
3. Petrol, gaze asociate (de sondă);
4. - este constituită din pietrișuri, nisipuri și argile peste
care s-a depus o cuvertură de loess
groasă de 40 m;
- prezintă sectoare cu formațiuni de dune de nisip (în lungul
lalomiței, Călmățuiului);
- frecvența depresiunilor de tasare în loess (crovuri)
Total 10 puncte
III. a. Se acordă 12 puncte din care:
a. 4 p pentru două deosebiri dintre clima unității marcate cu B și
clima unității marcate
cu G (Podișul Târnavelor) câte 2 puncte pentru fiecare deosebire
enunțată corect, dintre
următoarele: etaj climatic B, de câmpie, iar G (Pod. Târnavelor),
de dealuri și podișuri;
temperatura medie anuală în B de 10-11 grade C, iar în G de 8-9
grade C, precipitații medii
anuale 400-500 mm/ an în B, iar în G 500-700mm/ an; influențe
climatice oceanice în G,
și de ariditate în B.
http://www.ebacalaureat.ro/
b. relieful unității C (Pod. Dobrogei de S) s-a format prin
depunerea de sedimente, într-o
mare pe un fundament cutat și foliat anteriorș, rezultând o
structură tabulară, cu ușoare
boltiri; în timp ce relieful unității F (Dealurile Lipovei)
constituie o unitate de relief de tip
piemontan, format în urma unui proces de sedimentare peste un
fundament foliat și căzut
în trepte spre V.
Altitudinea maximă în C este de 204 m (în Pod. Olteniei), în timp
ce în C este de 311 m.
Caracteristică este prezența în F a rocilor vulcanice (bazalte,
lucareț), în timp ce î n C loessul
cuaternar îmbracă formațiunile de gresie și calcare.
c. I - Câmpia de Vest la S de Mureș se înscrie etajului climatic
de câmpie moderat
în timp ce în J (Câmpia Moldovei) climatului de câmpie accentuat -
temperatura medie
anuală în I de 10-11 grade C, iar în J este de 8-10 grade C,
precipitații medii anuale de 640
mm/an în J și sub 500 mm/an; influențe submediteraneene în I și de
umiditate în J.
Total 12 p
IV. a. Carpații Maramureșului și Bucovinei.
S-au format pe parcusul multor etape ale orogenezei alpine.
Din punct de vedere petrografic, sunt formați din 3 fâșii
paralele, care impun lanțuri longitudinale
de munți:
1. fâșia centrală-cristalină-mezozoică
2. fâșia vestică-munții vulcanici;
3. fâșia estică-munții Flișului cretacic și paleogen.
- prezintă cea mai mare lărgime, dintre grupele Carpaților
Orientali (130-140 km de-a lungul
frontierei de N);
- are cele mai mari altitudini - Rodnei 2303 m, din Carpații
Orientali. - 3 puncte
b. etajul climatului montan, scandinavo-baltice. 2 puncte
c. glaciar. - 2 puncte
d. Vișeu, Iza. - 2 puncte
e. Minereu auro-argintifier, mangan. - 1 punct
Total 10 p b. a. H - Piemontul Getic
- S-a format prin acumulare de materiale piemontane (pietrișuri,
nisipuri, argile cu intercalații
de cărbuni), peste un fundament cristalin.
- Este o unitate tipic piemontană, cu interfluiri a căror lățime
crește de la N la S.
- Altitudini cuprinse între 600-700 m în N și 300 m în S, limita
cu Câmpia Română.
- Relief afectat de procese de eroziune și predispus la alunecări
de teren și fenomene torențiale.
b. lignit, petrol, gaze de sondă.
c. de dealuri și podiș, submediteraneene.
d. Motru, Jiu.
Total 10p
V. a. Zona alpină - supranumită și stepa rece, se caracterizează
prin prezența pajiștilor
alpine, lipsa vegetației forestiere, datorită altitudinilor mari
(peste 1800 m) și vânturilor
puternice.
b. Pe fondul climatului temperat al țării noastre, ca urmare a
influențelor exterioare,
barate de către Carpați, se resimt influențe oceanice în partea
vestică și centrală a țării;
submediteraneană în SV țării; de tranziție în sectorul dintre Argeș
si Olt, de ariditate în S
și E țării scandinavo-baltice în N și pontice pe litoralul Mării
Negre. Acestea se datorează
circulației generale a maselor de aer la nivelul continentului
european, dar și poziției
http://www.ebacalaureat.ro/
geografice a României în cadrul Europei. 4 puncte
c. Transportul de apă este mai ieftin și se pretează pentru
produse cu volum mare.
între porturile dunărene și cele maritime se trafichează atât
materii prime (petrol, cărbuni,
minereuri de fier, bauxită), dar și produse finite, industriale și
agroindustriale. 4 puncte
d. Fondul funciar agricol reprezintă 62% din totalitatea fondului
funciar. Din cuprinsul
fondului funciar agricol aprox. 63% reprezintă terenul agricol,
urmat de pășuni, fânețe vii și
livezi. Fiecare componentă impune un anume mod de utilizare al
terenurilor - de la cultura
plantelor temporare (cereale, plante tehnice) și zonele cu
terenuri arabile, la cele permanente
din dealuri și podișuri. 4 puncte
Total 6 p
VI. a. 350 m3/s- aprilie-mai. - 3 puncte
b. 70 m3/s - septembrie. - 2 puncte
c. cantitate redusă de precipitații. - 1 punct
" d. media mediilor lunare împărțită la 12 (media
aritmetică). - 2 puncte
e. 280 m3/s. - 1 punct
f. precipitațiile de la începutul primăverii, combinate cu topirea
zăpezii din zona înaltă.
- 3 puncte
Total 12 p
Total test: 90 puncte + 10 puncte oficiu
VARIANTA 55
I. Se acordă 20 puncte (câte 2p pentru fiecare răspuns corect),
astfel:
1. d; 2. b; 3. ac; 4. a; 5. b; 6. b; 7. b; 8. d; 9. d; 10. c.
Total 20p
II. 1. Giurgiu, Deva.Târgoviște, Sf. Gheorghe.
2. Ialomița, Bega, Șiret.
3. Delta Dunării reprezintă o câmpie terminală în formare,
desfășurată între Patlăgeanca și
Marea Neagră.
- Are o înclinare mică, de la Vest (0,006%) și o altitudine
deasupra nivelului mării de numai +
0,52 m.
- Adâncurile cele mai mari se întâlnesc pe brațele Dunării (-39 m
pe brațul Chilia, -34 m pe
brațul Tulcea, -36 m pe brațul Sf. Gheorghe).
- Relieful este supus permanent procesului de modelare (eroziunea
malurilor, aluvionara
ostroavelor, formarea deltei secundare la gura brațului Chilia).
4. Minereuri de Fe, Cu, Mn, huilă.
Total 10 p
III. a. Unitatea marcată cu B (Delta Dunării) are un climat de
câmpie, în timp ce unitatea
marcată cu C, un etaj climatic de dealuri; temperatura medie
anuală în B este de 10°C
-11 °C, iar în C este de 8°C - 9°C; precipitațiile medii anuale au
valoarea de 300-350
mm/an în B, iar în C de 500-700 mm/an; influențele climatice în B
sunt cele pontice și
de sriditate, iar în C cele oceanice.
b. Relieful unității marcate cu E (Subcarpații Getici) sunt
formați din roci sedimentare
recente - gresii, conglomerate, argile, cutate în ultima faza a
orogenezei alpine (miocen),
în timp ce relieful unității marcate cu D (Munții Făgăraș), este
alcătuit din roci dure, vechi
(șisturi cristaline) puse în loc în prima parte a orogenezei
alpine. în structura reliefului
http://www.ebacalaureat.ro/
unității marcate cu E, se disting 2 șiruri de depresiuni separate
de două aliniamentre
deluroase, în timp ce unitatea marcată cu D are o structură
masivă, cuprinzând o culme
inalta si crenelata, abrupt aspre nord si cu pante mai domoale în
sud. în unitatea marcată
cu D altitudinile depășesc 2500 m (2544 m în Moldoveanu), iar în
unitatea marcată cu E
abia 1200 m în Dealu Chicera.
c. Etajul climatic din A (Carpații Maramureșului și Bucovinei)
este cel montan, iar în J,
cel de câmpie moderat; tempertura medie anuală este în A de 0°C -
6°C, iar în J de 10°C
-11 °C, precipitațiile medii anuale de 1000-1200 și peste în A,
iar în J de 500-600 mm/an,
influențe submediteraniene în J și scandinavo-baltice în A.
Total 12 p
IV. a) Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor
elemente, referitoare la unitatea
notată cu A (Munții Apuseni)
a. s-a format în timpul orogenezei alpine;
- este sectorul cel mai înalt și diversificat al Carpațiilor
Occidentali;
- reprezintă un mozaic petrografic" o sinteză geologică a
întregului lanț carpatic;
- scad în altitudine de la E-V;
- sunt puternic fregmentați;
- prezența depresiunilor golf;
- altitudinea maximă 1849 m;
- relieful carstic foarte bine dezvoltat (peșteri chei, izbucuri);
- modelarea ciclică cu prezența suprafețelor de nivelare;
(câte 1 punct pentru flecare trei caracteristici) - 3 puncte
b. oceanică; - 2 puncte
c. auro-argintifere; 2 puncte
d. risipite (crânguri); 2 puncte
e. Crișul Alb, Someșul Mic; 1 punct
b)a. Podișul Bârladului
- s-a format prin depunerea de roci sedimentare peste un fundament
cristalin (Platf. esteuropeană,
rigid și căzut în trepte spre sud).
- Din punct de vedere petrografic este alcătuit din argile, mame,
nisipuri, gresii, pietrișuri, dar
și calcare, dispuse orizontal sau monoclinal, fapt ce explică gama
largă de procese (alunecări de
teren, eroziunea torențială), care provoacă degradări intense.
- Are altitudini de la 400 m în N la 10 m în Lunca Prutului și 200
m în contactul cu Câmpia
Română.
- Are un relief tipic structurat cu platouri netede, creste-forme
simetrice de relief
b. de ariditate;
c. argiluviale;
d. Vaslui, Bârlad;
e. solul, gazele naturale; ,
f. alunecări de teren.
Total 10p
V. a) Hazardele se clasifică după cauzele care le determină, în
hazarde naturale și
antropice. Din categoria celor naturale, în M-ții Carpați,
frecvente sunt: hazardele
geomorfologice (alunecări, prăbușiri avalanșe de pietre); hazarde
climatice (viscol,
îngheț, vânturi puternice); hazarde hidrologice (inundații),
hazarde antropice (focul).
b) Scăderea cantității de radiație solară de la sud către nordul
țării 1115 Kcal/ cm2/
min. latitudine face ca temperatura aerului să aibă valori mai
scăzute cu 20 în N decât în
sudul țării (8°C - 9°C la 10°C -11°C). Precipitațiile scad de la
sud către nord, ca urmare a
http://www.ebacalaureat.ro/
modificării treptelor de relief, de la cel de câmpie, cu cantități
medii de precipitații de 400-
600 mm/an la cel de munte 1000-1200 mm/an, sau podiș cu 600-800
mm/an.
Influențele exterioare - submediteraneene și de ariditate SV și S
și cele ocenice și scandinavobaltice
explică scăderea temperaturii dar și pe a precipitațiilor de la N
la S.
c) Stepa din C. Bărăganului. Stepa reprezintă astăzi o zonă de
vegetație reconstituită după
peticile care au mai fost păstrate, în unele zone mai greu
accesibile. în ultima sută de ani, aceasta a
fost înlocuită prin culturi, în special graminee, datorită
solurilor fertile și extinderii așezărilor.
d) Marea Neagră este pentru România fereastra către Oceanul
Planetar, din care decurge
avantajul dezvoltării transportului maritim. De asemenea, oferă
posibilitatea comunicării cu țările
riverane mării, posibilitatea dezvoltării turismului balnear.
Total 16 p
VI. a.- 2°C -februarie; - 2 puncte
b. 19°C-iunie;-2 puncte
c. 17°C; - 2 puncte
d. 4°C; - 2 puncte
e. radiația solară și relieful; - 4 puncte
Total 12 p
Total test: 90 puncte + 10 puncte oficiu
VARIANTA 56
I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect),
astfel:
1. c; 2. b; 3. b; 4. d; 5. d; 6. b; 7. d; 8. c; 9. c; 10. d.
Total 20 p
II. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element
solicitat), astfel:
1. Crișul Repede; 2. Focșani, Reșița, Zalău; 3.Someșul Mic,
Suceava 4. Cibin, Crișul
Alb, Bârlad;
Total 10 p
III. Se acordă12 puncte din care:
a. E (Podișul Getic) H- (Carpații Mojdo-Transilvani)
E- se înscrie climatului de dealuri și podiș, iar H- climatului
montan;
Temperatura medie anuală, 8°C - 10°C în E, iar în H, 8°C - 9°C precipitațiile
medii multe anuale
500-700 mm/an în E și 1000-1200 și peste în H.
b. A- Subcarpații Moldovei și D-Subcarpații Curburii.
Unitatea de relief A constituie cel mai simplu areal de top
subcarpatic, formată din 3 mari
depresiuni închise spre exterior de dealuri cu structută cutată,
iar unitatea D are o structură
complexă, cuprinzând un rând de depresiuni la contactul cu muntele
- puse în evidență prin procese
erozionale - închise spre exterior de un aliniament de dealuri cu
structură cutată. înspre exteriorul
acestora se află un al doilea șir de depresiuni
intracolinare", închise de dealuri cu structură cutată;
altitudinea maximă în A este de 911 m - culmea Pleșu, iar în D
1236 m în Dealu Chicera.
c. G - Podișul Târnavelor; J-Câmpia Moldovei; G - Etaj climatic de
deal și podiș, iar
în J de câmpie;
Temperaturi medii anuale 8°C - 9°C in G, iar în J , ,9°C - 10°C
precipitațiile medii multe anuale
500-700 mm/an în G și sub 500 mm/an în J; influențe climatice
oceanice în G și de ariditate în J.
Total 12 p IV. a. Podișul Dobrogei
a) - cel mai tipic și complex podiș din România.
- partea centrală a podișului s-a format în onogeneza
baikalian-coledoniană când se cutează
http://www.ebacalaureat.ro/
șisturile verzi din Podișul Casimcei, în onogeneza hercinică se
pun în evidență cutele orientate în
NV-SE din Munții Măcinului, iar manifestările vulcanice din zona
Tulcei întregesc Dobrogea de
Nord; partea sudică a podișului suportă în neozioc ample procese
de sedimentare prin depunerea
straturilor de calcar și gresie, peste un fundament cutat și
foliat anterior. Este îmbrăcat cu un strat de
loess (30 m grosime), străpuns de frecvente roci calcaroase.
- Are în structură o mare varietate de roci;
- Relieful prezintă aspecte montane înm -ții Măcinului, munți cu
aspect rezidual, neuniform
(piramide, stâlpi, pietre rotunjite), dezvoltat pe roci dure
(granițe hercinice).
- Relieful colinar și de podiș în Dl. Tulcei, Niculițel
- Relieful carstic (doline, poli, peșteri).
- Altitudinea medie 125 m-maxima 467 m M-ții Macin.
b) soluri bălane;
c) pontice;
d) stepă;
e) limane fluviatile, lagune maritime;
f) Constanța, Tulcea.
Total 10 p B a. H- Carpații Maramureșului și Bucovinei
- tripla zonalitate petrografică (vulcanic-șisturi cristaline-fliș
crotacic paleogen)
- varietatea tipurilor de relief - glaciar (văi), vulcanic
(conuri, cratere, neck), petrografic, pe
gresii, conglomerate.
- altitudini mari: 2303 m Rodnei;
- cea mai mare lățime: 130-140 km pe granița de N.
b. spodosoluri;
c. scandinavo-baltice;
d. lacuri formate în masive de sare, glaciare, de baraj antropic;
e. pădurea, apele, minereuri neferoase.
Total 10 p
/////////////////////////////////////
VI. a) 11 grade C - februarie; - 2 puncte
b) 6 grade - august; - 3 puncte
c) media aritmetica a temperaturilor medii zilnice; - 3 puncte
d) munte; - 2 punct
e) martie, octombrie. - 2 puncte Total 12 p
Total test: 90 puncte + 10 puncte oficiu
VARIANTA 58
I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect),
astfel:
1.c; 2. d; 3. a; 4. a; 5. a; 6. b; 7. c; 8. d; 9. d; 10. d.
Total 20 p
II. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element
solicitat), astfel:
1. Timiș, Buzău; 2. Ciuc, Giurgeu; 3. Someș; 4. Râmnicu Vâlcea,
Giurgiu; 5. Minereu de fier,
cupru, plumb;
Total 10 p
http://www.ebacalaureat.ro/
III. Se acordă 12 puncte din care:
a. 4 p pentru două deosebiri dintre clima unității marcate cu B
(Dealurile Silvaniei) și E
(Câmpia Bărăganului) etajul climatic în B de dealuri în E de
câmpie; temperatura medie
anuală 8°C - 9°C, iar în E 10°C - 11 °C, precipitațiile medii
anuale 700-800 mm/an, iar în E
400-500 mm/an; influența oceanică în B și de ariditate în E;
b. 4 p pentru două deosebiri între relieful unității marcate cu J
(Grupa Parâng și H
(Podișul Someșelor). Relieful unității I se caracterizează prin
masivitate datorită structurii
geologice-șisturi cristaline, în timp ce relieful unității H este
format din interfluvii netede
dezvoltate pe un substrat sedimentar ușor înclinat spre S -E;
altitudinea în J depășește
2500 m (2519 în Parângu Mare) în timp ce unitatea H are altitudini
de 500-600 m.
c. 4 p pentru două deosebiri între clima unității marcate cu F
(Carpații Maramureșului
și Bucovinei) și I (Piemontul Getic); în F se înscrie climatul
montan în timp ce în I de deal
și de podiș; temperatura medie anuală în F este 0°C - 6 °C, iar în
I 8°C - 10°C; precipitațiile
medii anuale în unitatea notată cu F sunt de 1000-1200 mm/an, iar
în unitatea notată cu I
500-700 mm/an; influența climatică în F scandinavo-baltice, iar în
I submediteraneene;
Total 12 p
IV. a) Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor
elemente, referitoare la unitatea
notată cu C Masivul Dobrogiei de N:
a. S-a format în etape orogenetice succesive
(baikalian-caledonică-hercinică-alpină);
Are o structură geologică variată de șisturi verzi-granite
paleozoice - calcare triasice
și formațiuni sedimentare recente;
Cuprinde cea mai veche peneplenă (Podișul Casimciei); Are o
înclinare generală de la Dunăre spre
mare.
b. Munții Măcinului, Dl. Tulcei, Podișul Babadag, Podișul
Casimcei;
c. de dealuri joase, de ariditate;
d. silvostepa;
e. cutremur de pământ.
Total 10 p
b) a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente,
referitoare la
unitatea notată cu D (Subcarpații Moldovei): 3 puncte
b. Bistrița.Trotuși; 2 puncte
c. alunecări de teren; 2 puncte
d. Piatra Neamț; 2 puncte
e. sare, petrol. 1 punct
Total 10 p
V. Se acordă 16 puncte astfel:
a) altitudiniile mai mari în N țării, influențele climatice
oceanice și scandinavo-baltice
fac ca precipitațiile să fie mai mari decât în S țării, temperaturile
medii anuale mai coborâte
cu ~2°C se explică prin diferența de 5°C latitudine înte N și S
țării ceea ce determină
scăderea radiației solare de la 125 kcal/cm/mm în S la 115
kcal/cm/min.
, b) pătrunderea în interiorul Subcarpaților Curburii, a unor
pinteni montani din fliș paleo-gen.
Altitudinile mari 996 m Măgura Odobeștilor; Structură
întortocheată a depresiunilor; Numărul mare
al teraselor (10);
c) Densitățile mari de populație se explică prin:
- Favorabilitatea mediului în anumite trepte de relief
(Subcarpații Curburii, Cui. Șiretului);
- Existența unor regiuni cu potențial demografic ridicat
(Moldova);
- Prezența unor resurse ale solului și subsolului (Podișul
Transilvaniei-Cul. Mureșului);
- Prezența unor orașe cu număr mare de locuitori;
d) în treapta câmpiilor și dealurilor joase predomină: terenurile
arabile, în timp ce pe
http://www.ebacalaureat.ro/
dealuri și podișuri: viile și livezile, iar în zona montană:
pășunile și fânețele.
Total 16 p
VI. a) - 2 °C - ianuarie; 3 puncte
b) 23°C - iunie; 3 puncte
c) 25°C; - 1 punct
d) relieful, distribuția radiației solare pe parcursul unui an; -
4 puncte
e)4°C.-1 punct'
Total 12 p
Total test: 90 puncte + 10 puncte oficiu
VARIANTA 59
I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect), astfel:
1. d; 2. c; 3. c; 4. c; 5. c; 6. b; 7. b; 8. b; 9. a; 10. d.
Total 20 p
II. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element
solicitat), astfel:
1. Bârlad, Someș, Prahova; 2. Târgoviște, Craiova, Focșani, Piatra
Neamț; 3. Mureș;
4. Timișoara;
Total 10 p
III. Se acordă 12 puncte din care:
a. 4 p pentru două deosebiri dintre clima unității marcate cu A
(Delta Dunării) și J (Munții Făgăraș)
câte 2 puncte pentru fiecare deosebire enunțată corect, dintre
următoarele:
- etajul climatic de câmpie în A și montan în J; temperatura medie
anuală în unitatea marcată cu A
10°C -11°C și în unitatea marcată cu J 0°C - 6°C; precipitații
medii anuale 300-350 mm/an în A și
în J 1000-1200 mm/an și peste, influențe pontice în A și oceanice
în J;
b. 4 p pentru două deosebiri între relieful unității marcate cu D
(Subcarpații Curburii) și
F (Câmpia Moldovei); câte 2 puncte pentru fiecare deosebire
enunțată corect, oricare
dintre următoarele: relieful unității D s-a format prin
tectonizarea sedimentelor din avanfosa
carpatică în orogeneza alpină în timp ce în F s-a format prin
depunerea de sedimente
(nisip, argile, marne) peste un fundament cristalin (Platforma
est-europeană). Altitudinile
din D se apropie de 1000 m în timp ce în E se mențin în jur de 200
m; unitatea marcată cu
D prezintă o structură întortocheată de dealuri și depresiuni în
timp ce în F are un relief
ușor ondulat cu interfluvii plate și văi paralele cu frecvente
alunecări de teren și torenți;
c. 4 p pentru două deosebiri între clima unității marcate cu B
(Podișul Mehedinți) și
clima unității marcate cu E (Câmpia Moldovei; câte două puncte
pentru fiecare deosebire
enunțată corect, dintre următoarele: etajul climatic în unitatea B
dealuri joase și înalte și
montan în E; temperaturile medii anuale 7°C - 10°C în B și 0°C -
6°C în E;
- precipitațiile medii anuale 600-800 mm/an în B si 1000-1200
mm/an în E.
Total12p
IV. a) Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor
elemente, referitoare la unitatea
notată cu C (Podișul Târnavelor);
- Cea mai întinsă subunitate a Podișului Transilvaniei;
- S-a format prin umplerea cu sedimente (pietrișuri, argile,
gresii, conglomerate, calcare) a
unei vechi zone de scufundare lentă, apărută la începutul
orogenezei alpine;
- Are un relief înalt, peste 600 m ce coboară în trepte de la E-V;
- Prezența domurilor și cuestelor;
- Asimetria văii;
http://www.ebacalaureat.ro/
- Intensitatea alunecării de teren; - 2 puncte
b) climat de deal și de podiș, oceanică; - 2 puncte
c) Târnava Mare.Tamava Mică; 2 puncte
d) iazurile; în spatele unor valuri de alunecare; - 2 puncte
e) cambisoluri; - 1 punct
f) Târgu Mureș; - 1 punct
b) Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente,
referitoare la unitatea notată cu G
(sectorul Câmpiei României între Olt și Argeș).
a) s-a format pe o succesiune de acumulări sedimentare masive în
lacul ce acoperea
teritoriul actual al/Câmpiei Române.
- Este constituită din pietriș (nisip, argilă și loess);
- înclinată de la N-S dar și de la V-E(Oltul și Argeșul spre SE);
\
- Are altitudini de 300 m în Câmpia Piteștilor;
- Prezintă un relief de trasare sub formă de găvane și padive;
- Este format din mai multe tipuri de câmpii (piemontane,
tabulare, de subsidență);
b) de câmpie moderat, de tranziție;
c) silvostepă;
d) molisoluri;
e) Alexandria;
Total 10 p
V. Se acordă 16 puncte astfel:
a) structura geologică-șisturi cristaline în Carpații Meridionali
și mozaicată în Carpații Occidentali;
- Altitudinile de peste 2500 m în Carpații Meridionali și doar
1848 m în Carpații Occidentali;
- Numărul mic de văi transversale în Carpații Meridionali (Valea
Oltului) și numărul mare în
Carpații Occidentali;
- Depresiuni și trecători puține în Carpații Meridionali și multe
și diferite ca geneză în
Carpații Occidentali (depresiunile golf); - 4 puncte
b) influența Mării Negre se reduce la o falie îngustă în zona
laterală -30-35 km de la țărm spre
interior și constă în veri lipsite de caniculă, ierni blânde (+1°C
în ianuarie la Mangalia) și
producerea brizelor (diurne si nocturne); - 4 puncte
c) După mărime satele din zona de munte sunt din categoria celor
mjci-până la 100 locuitoricătune
și crânguri mici până la 500 locuitori. Din punct de vedere
econonic sunt sate - 4 puncte
zootehnice (bovine, ovine), forestiere (cherestea), miniere (Cu,
Fe, cărbune), turistice (zona Bran,
Moldova);
d) Delta Dunării și Carpații Meridionali. în prima unitate
datorită suprafețelor întinse de apă,
iar în a doua unitate: altitudinea, masivitatea, fragmentarea
redusă. - 4 puncte
Total 16 p VI. a)145m3/s-lunie;- 2 puncte
b) 55 m3/s-octombrie; - 2 puncte
c) 90 m3/s; - 2 puncte
d) ascendent-precipitațiile determinate de circulația verticală; -
3 puncte
e) 65 m3/s, 130 m3/s, 80 m3/s. - 3 puncte Total 12 p
Total test: 90 puncte + 10 puncte oficiu
http://www.ebacalaureat.ro/
VARIANTA 60
I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect),
astfel:
1. b; 2. b; 3. a; 4. b; 5. b; 6. b; 7. b; 8. b; 9. d; 10. b.
Total 20 p
II. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element
solicitat), astfel:
1. Someș, Satu Mare; 2. Târgoviște, Galați, Piatra Neamț,
București; 3. autică, auticlitate; 4. Crișul
Repede, Bega, Prahova;
Total 10 p
III. Se acordă 12 puncte din care:
a. 4 p pentru două deosebiri dintre clima unității marcate cu F
(Munții Poiana Rusca) și
clima unității marcate cu D (Podișul Târnavelor) câte 2 puncte
pentru fiecare deosebire
enunțată corect, dintre următoarele: etaj climatic, în unitatea F
este de munte, iar în
unitatea marcată cu D de dealuri și podișuri; temperatura medie
anuală 700-1200 mm/an
în F și 500-700 mm/an în D.
b. 4 p pentru două deosebiri între relieful unității marcate cu A
(Carpații Maramureșului
și Bucovinei) și F (Poiana Ruscăi); câte 2 puncte pentru fiecare
deosebire enunțată corect,
oricare dintre următoarele: în A altitudinile maxime sunt de 2303
m (munții Rodnei) iar în F
1374 în Padeș, structura geologică dispusă, sub forma a trei fâșii
paralele în A (vulcaniicristaline-
sedimentar) și masivă șisturi- cristaline în F; F reprezintă un
horst Tipic, iar în A
caracteristic este relieful petrografic (de la cel vulcanic la cel
pe gresie și calcar);
c. 4 p pentru două deosebiri între clima unității marcate cu G
(Delta Dunării) și clima unității
marcate cu I; câte două puncte pentru fiecare deosebire enunțată
corect, dintre următoarele: etajul
climatic în G - de câmpie, iar în J de câmpie și dealuri joase;
temperatura medie anuală 10°C - 11
°C în G și 8°C - 10 °C în J; precipitații 300-350 mm/an în G și
400-500 mm/an în J. în unitatea
marcată cu J apar influențe de ariditate, iar în G pontice.
Total 12 p
IV. a) Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor
elemente, referitoare la unitatea
notată cu H (Dealurile Silvaniei) - 2 puncte
b. de dealuri joase și înalte, oceanice; - 2 puncte
c) cambisoluri; - 2 puncte
d) pădurea de stejar și fag; - 2 puncte
e) inundații (hazard hidrologic) precipitații bogate într-un
interval de timp scurt; -1 puncte
f) Zalău. - 1 punct
Total 10 p b) Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor
elemente, referitoare la unitatea
notată cu J (Munții Făgăraș).
a) sunt cei mai înalți dintre toți munții noștri (2544 m);
sunt formați dintr-o culme nordică masivă, înaltă și cu frecvente
mușcături ale ghețarilor cuaternari;
- sunt mai joși în S și mai fragmentați de către afluenții
Oltului, Argeșului;
b) montani;
c) glaciare, de baraj antropic; d)Argeș,Topolog;
e) pădurea de conifere si etajul subalpin;
Total 10 p
V. Se acordă 16 puncte astfel:
a) despicăturile, alunecările de teren, eroziunea torențială;
b) partea centrală a Podișului Dobrogei s-a format în timpul
orogenezei baikalian-caledoniană,
când se cutează șisturile verzi din Podișul Casimcei-cele mai
vechi roci din țară care apar la
suprafață; mai târziu, orogeneza hercinică pune în evidență
granițele din Munții Măcinului, iar
orogeneza alpină calcarele, gresiile, conglomeratele și loessul
cuaternar din partea nordică a
http://www.ebacalaureat.ro/
acestuia.
c) după mărime, satele din zona câmpiei se înscriu în categoria
celor mari (1500-400) și foarte
mari peste 4000 iar forma vetrei este dată de (modul de dispunere
a gospodăriilor în teritoriu), și de
textură (rețeaua stradală); se deosebesc asfel: sate adunate cu o
formă geometrică regulată:
rectangulară, adunate, compactă;
d) variația densității este determinată de:
- factorii fizico-geografici (relief, clima, vegetație, resurse);
- factorii demografici (diferența de spor natural între estul și
vestul țări);
- factorii economici;
- factorii istorici;
Total 16 p
Vl.a)23°C;iulie;-2 puncte b) - 2°C; ianuarie; - 2 puncte c)21°C;-1
punct d)16°C,5°C; 2 puncte
e) variația radiației solare de la un anotimp la altui (urmare a
mișcării de revoluție); - 3 puncte
f) media aritmetică a temperaturilor, medii lunare; - 2puncte
Total 12 p
Total test: 90 puncte +10 puncte oficiu
VARIANTA 61
I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect),
astfel:
1. a; 2. c; 3. a; 4. b; 5. c; 6. b; 7. c; 8. b; 9. c; 10. d.
Total 20 puncte
II. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element
solicitat), astfel:
1. orașele: Călărași, Brăila, Galați și Brașov - 4 p
2. râurile: Buzău, Prahova - 2 p
3. antichitate (Constanța), daco-romană (Cluj-Napoca) - 2 p
4. orașele: Pitești, Satu Mare - 2 p
Total 10 puncte
III. Se acordă 12 puncte din care:
a. 4 p pentru două deosebiri între clima Podișului Bârladului și
clima Grupelor Parâng
și Retezat-Godeanu:
- temperatura medie anuală este diferită -în Podișul Bârladului
8-10° C și în Grupele Parâng și
Retezat-Godeanu 0-6° C;
- cantitatea de precipitații medii anuale diferă - în Podișul
Bârladului 600-800 mm/an și în
Grupele Retezat-Godeanu 1000-1400 mm/an;
- vânturile sunt diferite în cele două unități - crivățul în
Podișul Bârladului și austrul în
Grupele Parâng și Retezat-Godeanu;
- influențele climatice sunt diferite - influențe est-continentale
în Podișul Bârladului și
submediteraneeneîn Grupa Retezat-Godeanu;
- etajul climatic este diferit - de dealuri joase în Podișul
Bârladului și montan, alpin în Grupa
Parâng și Retezat-Godeanu.
b. 4 p pentru două deosebiri între clima Deltei Dunării și clima
Munților Apuseni:
- temperatura medie anuală este diferită - în Delta Dunării
11-11,5° C și în Munții Apuseni 0-
6° C;
- cantitatea de precipitații medii anuale diferă - în Delta
Dunării 300-400 mm/an și în Munții
Apuseni 1000-1400 mm/an;
http://www.ebacalaureat.ro/
- influențele climatice sunt diferite - influențe pontice în Delta
Dunării și influențe oceanice în
Munții Apuseni;
- etajul climatic este diferit - de câmpie joasă în Delta Dunării
și montan în Munții Apuseni.
c. 4 p pentru două deosebiri între relieful Subcarpaților Moldovei
și relieful Câmpiei
Olteniei:
- altitudinea reliefului în Subcarpații Moldovei depășește 700 m
și este mai mare decât
altitudinea reliefului Câmpiei Olteniei (150-200 m);
- modul de formare a Subcarpaților Moldovei este prin cutarea
straturilor în ultimele faze ale
orogenezei alpine, diferit de cel al Câmpiei Olteniei care s-a
format în urma depunerii sedimentelor
(nisipuri, pietrișuri), pe locul unui fost lac (Lacul Getic);
- în alcătuirea geologică a Subcarpaților Moldovei predomină
rocile sedimentare (gresii,
conglomerate), roci care nu se găsesc în Câmpia Olteniei;
- în relieful Subcarpaților Moldovei apar aliniamente de
depresiuni submontane și aliniamente
de dealuri, iar în Câmpia Olteniei relieful este dispus tabular
(orizontal), cu zone unde se întâlnesc
acumulări de nisip;
- desfășurarea Subcarpaților Moldovei este N-S, iar a Câmpiei
Olteniei V-E.
Total 12 puncte
IV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor
elemente:
a) două aspecte specifice ale reliefului - 2 p (câte 1 p pentru
fiecare aspect specific al
reliefului, oricare dintre următoarele):
- Subcarpații Getici reprezintă o unitate de orogen, formată în
timpul orogenezei alŹpine prin
încrețirea scoarței în ultimele faze de cutare;
- sunt alcătuiți din roci sedimentare (gresii, conglomerate, mame,
argile, nisipuri, pietrișuri,
sare, cărbuni);
- cuprinde un aliniament de depresiuni submontane închise de
dealuri interne, urmate de un
aliniament de depresiuni intracolinare închise de dealuri externe;
- altitudinea maximă este întâlnită în Dealul Chiciora - 1218 m
sau în Măgura Mățău -1018m;
- orientarea culmilor este E-V, paralel cu munții;
- la est de Valea Oltului sunt depresiuni mici separate de dealuri
numite muscele -Muscelele
Argeșului;
- la vest de Valea Oltului depresiunile de sub munte sunt mai mari
și comunică între ele
alcătuind Depresiunea Subcarpatică Nord-Olteană;
- sâmburii de sare deranjează depozitele situate deasupra formând
cute diapire;
- sunt întâlnite frecvent procese de versant - alunecări de teren,
șiroiri care degradează
terenurile;
- trecerea la Podișul Getic se realizează prin cueste - relief
asimetric;
- văile sunt largi în depresiuni, cu lunci extinse și 3-5 terase;
b) două resurse de subsol - 2 p: oricare două resurse de subsol
dintre următoarele -petrol, gaze
de sondă, cărbuni (lignit), sare;
c) un etaj climatic și o influență climatică - 2 p: etajul
climatic de dealuri înalte și influențe de
tranziție sau submediteraneene;
d) un etaj de vegetație - 1 p: oricare etaj de vegetație dintre
următoarele - etajul pădurilor de
amestec al fagului cu stejarul, etajul fagului/ etajul foioaselor;
e) un tip sau o clasă de sol - 1 p: oricare tip sau clasă de sol
dintre următoarele -clasa
argiluvisoluri (soluri cenușii și brun roșcate de pădure) sau
clasa cambisoluri (soluri brune, brunacide);
f) două orașe cu peste 50000 de locuitori - 2 p: Râmnicu Vâlcea și
Târgu Jiu.
http://www.ebacalaureat.ro/
Total 10 puncte b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea
următoarelor elemente: a) trei aspecte
specifice ale refiefului - 3 p (câte 1 p pentru fiecare aspect
specific al reliefului, oricare dintre
următoarele).
- este o unitate de orogen, având un fundament carpatic scufundat
(Marea Panonică), acoperit
cu depozite sedimentare;
- alcătuită din roci moi (nisipuri, .pietrișuri, argile, marne),
peste care s-a depus un strat de
loess;
- altitudinea maximă este întâlnită în Câmpia Vingăi - 146 m;
- relieful este jos cu o înclinare foarte slabă, din care cauză
apele râurilor au cursuri
șovăielnice, cu albiile abia schițate putând ieși din matcă, fapt
pentru care au fostîndiguite pe unele
porțiuni;
- înclinarea ușoară de la E spre V este evidențiată de direcția de
curgere a râurilor;
- în câmpiile înalte, pe loess, apar crovuri;
- văile sunt largi, cu lunci extinse și terase;
- sunt întâlnite două trepte de relief: câmpii înalte (peste 100
m), ferite de inundații și câmpii
joase (sub 100 m) cu mișcări lente de subsidență (terenuri
mlăștinoase, râuri divagante cu frecvente
revărsări);
b) două resurse de subsol - 2 p: oricare două resurse dintre
următoarele - petrol, gaze asociate,
ape geotermale, roci pentru construcții (nisip);
c) o zonă de vegetație - 1 p: oricare zonă de vegetație dintre
următoarele - zona stepei cu etajul
silvostepei sau zona de pădure cu etajul stejarului;
d) o influență climatică - 1 p: influențe oceanice;
e) un râu dintre cele marcate pe hartă -1 p: oricare din cele
două: Timiș, Bega;
f) un oraș cu peste 100000 locuitori - 1 p: oricare dintre
Timișoara, Arad;
g) un tip sau o clasă de sol - 1 p: clasa molisoluri
(cernoziomuri, cernoziomuri levigate).
Total 10 puncte
V. Se acordă 16 puncte astfel:
a. Se acordă 4 p pentru următoarea explicație:
în Carpați relieful prin altitudine și prezența terenurilor
accidentate, activitățile umane /
predominante sunt cele legate de zootehnie, exploatarea fondului
forestier, iar în Câmpia Română
lipsa pantelor și fertilitatea mare a solurilor au determinat
dezvoltarea activităților p!e tip agricol, în
principal, cultura cerealelor, dar și exploatarea resurselor
energetice (petrol
și gaze asociate).
b. Se acordă 4 p pentru următoarea explicație.
Vânturile de vest care acționează asupra vestului țării precum și
în Depresiunea Colinară a
Transilvaniei generează precipitații bogate. Crivățul care își
face simțită prezența în estul țării
(Câmpia Moldovei, Podișul Bârladului), în sud-est (Podișul
Dobrogei și Câmpia Română sectorul
estic) generează viscole și temperaturi ale aerului foarte scăzute
pe
perioada iernii.
c. Se acordă 4 p pentru următoarea explicație.
Două posibilități de creștere a populației în România sunt: -
reducerea migrațiilor; creșterea
natalității.
d. Se acordă 4 p pentru următoarea explicație
în privința mărimii demografice putem amintim depopuiarea satelor
izolate, aflate departe de căi
importante de comunicație sau de alte centre urbane. Sub aspectul
funcțiilor economice se constată
o creștere a ponderii așezărilor cu funcții mixte, care i-au
adăugat funcției tradiționale (agricultura)
fie industria prelucrătoare, fie activitatea comercială și
http://www.ebacalaureat.ro/
turistică.
Total 16 puncte
VI. Se acordă 12 puncte astfel:
a. intervalul de creștere numerică a populației este între anii
1930-1992; - 2 p
b. intervalul de descreștere a numărului de locuitori este între
anii 1992-2002; - 2 p
c. un factor care a contribuit la creșterea numerică a populației
este reprezentat de sporul
natural ce a înregistrat valori mari datorită politicii
antinataliste și interzicerii avorturilor. - 2 p
d. diferența între numărul de locuitori în 1948 și numărul de
locuitori în 1977 este
aproximativ de cinci milioane locuitori; - 2 p
e. două cauze ale scăderii numărului populației României după anul
1992: situația economică
incertă care a determinat migrații, dar și scăderea natalității. -
4 p Total 12 puncte Total test: 90 de
puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA 62
I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect),
astfel:
1. c; 2. b; 3. d; 4. b; 5. a; 6. b; 7. a; 8. d; 9. d; 10. c.
Total 20 puncte
II. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element
solicitat), astfel:
1. orașele: Călărași, Tulcea, Slobozia și Brăila; - 4p
2. orașele: Târgu Mureș și Alba lulia; - 2p
3. industria siderurgică; - 1p
4. râurile: Prahova, Vedea și Moldova. - 3p
Total 10 puncte
III. Se acordă 12 puncte din care:
a. 4p pentru două deosebiri între clima Subcarpaților Moldovei și
clima Câmpiei de
Vest la sud de Valea Mureșului:
- temperatura medie anuală este diferită - în Subcarpații Moldovei
8-10° C și în Câmpia de
Vest la sud de Valea Mureșului 10-11° C;
- cantitatea de precipitații medii anuale diferă - în Subcarpații
Moldovei 800-1000 mm/an și în
Câmpia de Vest la sud de Valea Mureșului 500-700 mm/an;
- vânturile sunt diferite în cele două unități - crivățul în
Subcarpații Moldovei și vânturile de
vest în Câmpia de Vest la sud de Valea Mureșului;
- influențele climatice sunt diferite - influențe
est-continentaleîn Subcarpații Moldovei și
oceanice în Câmpia de Vest la sud de Valea Mureșului;
- etajul climatic este diferit - de dealuri înalte în Subcarpații
Moldovei și climat de câmpii
joase în Câmpia de Vest la sud de Valea Mureșului.
b. 4 p pentru două deosebiri între clima Deltei Dunării și clima
Grupei Centrale a
Carpaților Orientali:
- temperatura medie anuală este diferită - în Delta Dunării
11-11,5° C și în Grupa Centrală a
Carpaților Orientali 0-6° C și sub 0°C, în Munții Călimani
datorită altitudinilor de peste 2000 m;
- cantitatea de precipitații medii anuale diferă - în Delta
Dunării 300-400 mm/an și în Grupa
Centrală a Carpaților Orientali 1000-1200 mm/an;
- influențele climatice sunt diferite - influențe pontice în Delta
Dunării și est-continentale în
Grupa Centrală a Carpaților Orientali;
- etajul climatic este diferit - de câmpie joasă în Delta Dunării
și montan în Grupa Centrală a
Carpaților Orientali.
http://www.ebacalaureat.ro/
c. 4 p pentru două deosebiri între relieful Podișului Bârladului
și relieful Munților Apuseni:
- altitudinea Munților Apuseni (1849 m în Vârful Curcubăta Mare
din Munții Bihor) este mai
mare decât altitudinea Podișului Bârladului (400-500 m);
- în alcătuirea geologică a Munților Apuseni apar toate tipurile
de roci (sedimentare,
metamorfice, magmatice), însă în Podișul Bârladului sunt prezente
doar rocile sedimentare;
- pe calcarele din Munții Apuseni s-a dezvoltat un relief carstic
cu peșteri și chei
(peștera Urșilor, Peștera Scărișoara, Peștera Meziad, Cheile
Bulzului, Cheile Someșului
Cald) spre deosebire de Podișul Bârladului al cărui relief este
alcătuit din: platouri netede
și cueste.
Total 12 puncte
IV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor
elemente: a) trei aspecte specifice ale
reliefului - 3 p
- este o unitate de orogen, formată în timpul orogenezei alpine
prin încrețirea scoarței;
- la începutul cuaternarului a suferit o înălțare în bloc cu
aproximativ 1000 m, căpătând
caracter alpin, fiind numiți Alpii Transilvaniei";
- sunt alcătuiți petrografic din șisturi cristaline cu intruziuni
granitice și calcare;
- altitudinea maximă este întâlnită în Munții Parâng - 2519 m,
vârful Parângul Mare, în
Munții Retezat - 2509 m în vârful Peleaga;
- sunt prezente trei platforme de eroziune (suprafețe de nivelare)
- Borăscu (2000-2200 m),
Râu-Șes (1200-1600 m) și Gornovița sau a Predealului (1000 m);
- prezintă urme ale modelării glaciare - circuri are adăpostesc
lacuri (Lacul Gâlcescu - Munții
Parâng, Lacul Bucura și Zănoaga - Munții Retezat), văi glaciare;
- pe depozitele calcaroase se întâlnesc forme carstice - chei
(Cheile Oltețului, Galbenei),
peșteri (Peștera Polovragi, Muierii, Cioclovina)
- masivitate accentuată ca urmare a alcătuirii petrografice din
roci dure;
- gradul de fragmentare este scăzut - puține depresiuni
intramontane, culoare de
vale;
- văile sunt largi în depresiuni, cu sectoare înguste de lunci în
culoare și defilee, cu
peste 6 terase;
b) un etaj climatic și o influență climatică - 2 p: oricare dintre
climatul montan și alpin, oricare
influență climatică dintre următoarele - influențe oceanice sau
submediteraneene;
c) două tipuri genetice de lacuri - 2 p: lacuri glaciare (Lacul
Gâlcescu, Bucura, Zănoaga), lacuri
hidroenergetice (Lacul Vidra);
d) un tip sau o clasă de sol - 1 p: oricare tip sau clasă de sol
dintre următoarele -clasa
cambisoluri (soluri brune, brun-acide) sau clasa spodosoluri
(podzoluri, alpine brune
acide)
e) o resursă de subsol - 1 p: cărbuni (huilă) și numele diviziunii
intramontane în care
se exploatează - 1 p: Depresiunea Petroșani;
Total 10 puncte
b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente:
a) trei aspecte specifice ale reliefului - 3 p
- Podișul Târnavelor s-a format prin sedimentarea plăcii
Transilvane scufundate cu
4000-5000m;
- Podișul Târnavelor are altitudini cuprinse între 400-600 m, mai
mari pe latura estică
la contactul cu Subcarpații Interni ai Transilvaniei;
- în Podișul Târnavelor sunt întâlnite structuri boltite, numite
domuri gazeifere;
- este alcătuit din roci sedimentare, având o fragmentare mare
datorită afluenților
http://www.ebacalaureat.ro/
Mureșului;
b) două râuri care traversează unitatea: Târnava Mare și Târnava
Mică; - 2 p
c) numele unui oraș cu peste 50000 locuitori: Sibiu; - 1 p
d) o influență climatică: influențe oceanice; - 1 p
e) un etaj de vegetație: etajul stejarului; - 1 p
f) două resurse de subsol: gaz metan, sare. - 2 p
Total 10 puncte
V. Se acordă 16 puncte astfel:
a. Se acordă 4 p pentru explicația solicitată:
Râurile din Podișul Dobrogei, datorită climatului excesiv
continental (cu precipitații puține) au
debite reduse; vara unele dintre ele seacă.
b. Se acordă 4 p pentru explicația solicitată:
Cei doi factori care determină distribuția inegală a pădurilor pe
teritoriul țării noastre sunt:
- varietatea reliefului;
- etajarea elementelor climatice:
c. Se acordă 4 p pentru următoarea explicație:
- orașul Baia Mare, cu industrie metalurgică, dezvoltată pe baza
resurselor de minereuri
neferoase din munții Grupei Nordice a Carpaților Orientali;
- orașul Oradea, cu industria aluminei, dezvoltată pe baza
resurselor de bauxită din Munții
Pădurea Craiului (Apuseni);
d. Se acordă 4 p pentru explicația solicitată:
Populația urbană are o pondere ridicată în Depresiunea Petroșani datorită
resurselor
bogate de cărbuni.
Total 16 puncte
VI. Se acordă 12 puncte astfel:
a. anul cu cel mai mare spor natural este 1967; - 2 p
b. anul cu cel mai mic spor natural este 1998; - 2 p
c. doi factori care au contribuit la scăderea sporului natural
după 1993 sunt: scăderea
natalității și migrațiile; - 2 p
d. o consecință a sporului natural negativ al populației este
scăderea numărului de
locuitori; - 2 p
e. sporul natural al populației se calculează prin diferența
dintre natalitate și mortalitate - 2 p.
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA 63
I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect),
astfel: 1. d; 2. b; 3. a; 4. c; 5. b; 6.
b; 7. d; 8. b; 9. b; 10. c.
Total 20 puncte
ii. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element
solicitat), astfel:
1. orașele: Bârlad, Suceava, Prahova; - 3 p
2. orașele: Galați, Bistrița; - 2 p
3. orașele Satu Mare și Timișoara; - 2 p
4. industria siderurgică; - 1 p
http://www.ebacalaureat.ro/
5. depresiunile: Ciuc și Brașov; - 2 p
Total 10 puncte
III. Se acordă 12 puncte din care:
a. 4 p pentru două deosebiri între clima Deltei Dunării și clima
Podișului Târnavelor:
- cantitatea medie de precipitații diferă - în Podișul Târnavelor
este de 500-700 mm/an și în
Delta Dunării 350-400 mm/ an;
- vânturile sunt diferite în cele două unități - brize marine și
crivățul (iarna) în Delta Dunării și
vânturile de vest în Podișul Târnavelor;
- influențele climatice sunt diferite - influențe pontice în Delta
Dunării și oceanice în Podișul
Târnavelor;
- etajul climatic diferă: - etaj climatic de câmpie joasă în Delta
Dunării și etaj climatic de
dealuri în Podișul Târnavelor.
b. 4 p pentru două deosebiri între relieful Munților Poiana Rusca
și relieful Dealurilor de
Vest:
- în alcătuirea petrografică a Munților Poiana Rusca se găsesc
roci metamorfice (șisturi
cristaline) spre deosebire de Dealurile de Vest (Jugul
Intracarpatic) care cuprinde roci sedimentare;
- Munții Poiana Rusca s-au format prin încrețirea scoarței
terestre, iar Dealurile de Vest
(Jugul Intracarpatic) prin depuneri de sedimente;
- Altitudinile sunt mai mari în Munții Poiana Rusca de 1374 m (Vf.
Padeș), față de altitudinile
din Dealurile de Vest (Jugul Intracarpatic) de 300-400 m.
c. 4 p pentru două deosebiri între clima Câmpiei Moldovei (Câmpia
Jijiei) și clima
Grupei Făgăraș:
- cantitatea medie de precipitații este diferită - în Grupa
Făgăraș 1000-1400 mm/ an și în
Câmpia Moldovei (Câmpia Jijiei) 400-600 mm/ an;
- vânturile sunt diferite în cele două unități - crivățul bate
iarna în Câmpia Moldovei (Câmpia
Jijiei) și vânturile de Vest în Grupa Făgăraș;
- influențele climatice sunt diferite - influențe est-continentale
(de ariditate) în Câmpia
Moldovei (Câmpia Jijiei) și oceanice în Grupa Făgăraș;
- etajul climatic diferă - etaj climatic de câmpie joasă în Câmpia
Moldovei (Câmpia Jijiei) și
climat montan și alpin în Grupa Făgăraș.
Total 12 puncte
IV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor
elemente:
a) trei aspecte specifice ale reliefului - 3 p (câte 1 p pentru
flecare aspect specific al reliefului,
oricare dintre următoarele). Exemplu de răspuns:
- este o unitate de orogen, formată în timpul orogenezei alpine
prin încrețirea scoarței în
ultimele faze de cutare;
- sunt alcătuiți din roci sedimentare (gresii, conglomerate,
marne, argile, nisipuri, pietrișuri,
sare, cărbuni);
- altitudinea maximă este întâlnită în Pintenul Ivănețu -1021 m
sau în Măgura Odobești - 996
m;
- este cel mai complex sector subcarpatic - la poalele munților se
desfășoară un aliniament de
depresiuni submontane închise de dealuri interne, urmate de un
aliniament de depresiuni
intracolinare închise de dealuri externe;
- complexitatea sectorului este mărită de prezența pintenilor
montani - Pintenul Ivănețu,
Pintenul Homorâciu;
- la vest de valea Buzăului prezintă un singur șir de depresiuni
mari - Vălenii de Munte pe
râul Teleajen, Câmpina pe Prahova și Pucioasa pe Ialomița;
- orientarea culmilor este arcuită de la N-S și NNE-SSV la V-E;
http://www.ebacalaureat.ro/
- sâmburii de sare formează cute diapire - Slănic Prahova;
- apar forme pseudocarstice în sare - Platoul Meledic;
- sunt întâlnite frecvent procese de versant - alunecări de teren,
șiroiri care degradează
terenurile;
- sunt prezente fenomene geologice - Vulcanii noroioși" de
la Berca-Arbănași și Focul
Viu"delaAndreiașu;
- văile sunt largi în depresiuni, cu lunci extinse și 3-5 terase.
b) un etaj climatic - 1 p: etajul climatic de dealuri înalte; o
influență climatică - 1 p influențe
est-continentale;
c) un etaj de vegetație - 1 p: oricare etaj de vegetație dintre
următoarele - etajul stejarului și
etajul fagului (zona de pădure);
d) două resurse de subsol - 2 p: oricare resursă dintre
următoarele: cărbuni (lignit), sare, petrol
(hidrocarburi lichide), gaze de sondă (hidrocarburi gazoase), roci
pentru construcție (nisip, pietriș);
e) un hazard natural cu posibilitate de producere și o cauză a
acestuia - 2 p: hazardul natural -
alunecările de teren; cauza - defrișările.
Total 10 puncte b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea
următoarelor elemente:
a) trei aspecte specifice ale reliefului - 3 p (câte 1 p pentru
fiecare aspect specific al
reliefului, oricare dintre următoarele). Exemplu de răspuns:
- este o unitate de orogen, formată în timpul orogenezei alpine
prin încrețirea scoarței și prin
erupții vulcanice (Neogen);
- după tipurile de roci și repartiția lor în teritoriu se
individualizează trei șiruri de roci
-vulcanice (andezit, bazalt) în V, cristaline (șisturi cristaline)
în C și sedimentare (calcare, gresii,
conglomerate) în E;
- altitudinea maximă este întâlnită în Munții Rodnei - 2303 m,
vârful Pietrosul Rodnei;
- orientarea culmilor este NV-SE, prezentând pe această direcție
un paralelism culme-vale;
- prezintă urme ale modelării glaciare - circuri care adăpostesc
lacuri (Lacul Lala și
Buhăescu), văi glaciare;
- relieful vulcanic este prezent prin conuri și cratere modelate
de agenții externi în Munții
Oaș, Gutâi, Țibleș;
- grad de fragmentare ridicat - depresiuni intramontane, culoare
de vale;
- văile sunt largi în depresiuni, cu sectoare înguste de lunci în
culoare și defileuri, cu peste 6
terase.
b) o influență climatică - 1 p: oricare influență climatică dintre
următoarele - influențe
climatice oceanice sau scandinavo-baltice;
c) un tip genetic de lac - 1 p: oricare tip genetic de lac dintre
următoarele - lacuri glaciare
(Lacul Lala, Buhăescu), lacuri în masive de sare (Lacul Coștiui,
Ocna Șugatag);
d) o zonă de vegetație - 1 p: oricare zonă de vegetație dintre
următoarele - zona de pădure, zona
alpină;
e) un tip sau o clasă de sol - 1 p: oricare din tipurile -
podzoluri, alpine brune acide/ clasa -
spodosoluri;
f) două resurse de subsol - 2 p: oricare resursă naturală dintre
următoarele - minereuri
complexe (sulfuri complexe), sare, mangan, roci pentru construcție;
e) numele unei depresiuni - 1 p: oricare dintre depresiunile:
Maramureșului, Domelor, Oașului.
V. Se acordă 16 puncte astfel:
a. Se acordă 4 p pentru explicația solicitată: temperaturile medii
anuale scad odată cu
creșterea altitudinii astfel: în zona de câmpie temperatura medie
anuală este de 10-11° C,
în zona de deal și podiș 6-10° C, iar în zona montană de 6-0° C
(sub 0°C în zona alpină);
http://www.ebacalaureat.ro/
b. Se acordă 4 p pentru explicația solicitată: datorită așezării
geografice a celor două
orașe:
- Constanța (oraș port la Marea Neagră) și Tulcea (oraș situat pe
Dunăre).
- activități de transporturi maritime, rutiere, feroviare, aeriene
pentru Constanța și de
transporturi fluvio-maritime, feroviare, rutiere, aeriene pentru
Tulcea.
c. Se acordă 4 p pentru explicația solicitată:
După formă satele în zona de munte sunt risipite, iar după funcție
deosebim: funcție
zootehnică, funcție forestieră, funcție turistică.
d. Se acordă 4 p pentru explicație.
Datorită altitudinilor mai mari din Subcarpați (circa 1000 m)
cantitatea de precipitații este mai mare
decât în Munții Macin (altitudinea maximă de 467 m); în Munții
Macin sunt predominante
influențele est-continentale care corelate cu altitudinile conduc
la precipitații foarte reduse.
Total 16 puncte
VI. Se acordă 12 puncte astfel:
a. valoarea maximă a debitului mediu lunar este aproximativ 90
m3/s - 1 p; luna în
care se înregistrează este martie - 1 p; «
b. valoarea minimă a debitului mediu lunar este aproximativ 10
m3/s - 1 p; luna în care
se înregistrează este august - 1 p;
c. două cauze care contribuie la înregistratrea valorilor reduse
ale debitului sunt: secetele
din timpul verii și perioada de îngheț din timpul iernii - 2 p;
d. diferența dintre valoarea cea mai mare și valoarea cea mai mică
a debitului mediu
lunar este de 80 m3/s - 2 p;
e. o cauză care determină producerea debitului maxim o reprezintă
precipitațiile
abundente corelate cu topirea zăpezilor, gheții la începutul
primăverii - 2 p.
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA 64
I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect),
astfel:
1. b; 2. b; 3. d; 4. c; 5. b; 6. a; 7. a; 8. d; 9. b; 10. c.
Total 20 puncte
II. Se acordă 10 puncte (câte 1 p pentru flecare element
solicitat), astfel:
1. hazarduri industriale (accidente nucleare) sau accidente
navale, feroviare (1 p);
2. Timișoara (1 p);
3. trei aspecte specifice ale reliefului Deltei Dunării (câte 1 p
pentru flecare aspect specific al
reliefului, oricare dintre următoarele):
- este o câmpie în formare, prin aluvionarea unui fost golf al
Mării Negre în ultimii 10000 de
ani;
- altitudinea maximă este de 12,4 m în Grindul Letea;
- în alcătuirea depozitelor deltaice intră nisipuri, pietrișuri în
alternanță cu material organic,
lentile de turbă, aluviuni recente și nisipuri marine;
- uscatul este reprezentat de grinduri: fluviale (fâșii de nisip
situate de-a lungul brațelor
principale și orientate V-E), fluvio-maritime (perpendiculare pe
direcția brațelor Dunării și formate
prin acțiunea comună a Dunării și a Mării Negre) și continentale
(vechi porțiuni de uscat predeltaic
acoperite de nisip);
- porțiunile joase sunt acoperite de ape (brațe, lacuri, bălți,
gârle, canale, mlaștini);
- la gura de vărsare a brațului Sulina s-a format o bară de aluviuni
ce a impus construirea unui
http://www.ebacalaureat.ro/
dig în mare de peste 10 km lungime;
- la vărsarea brațului Sfântu Gheorghe s-au format prin acumulare
de nisip insulele Sacalinul
Mare și Mic.
4. orașe - Cluj Napoca, Vaslui și Suceava (3 p);
5. râuri - Trotuș și Buzău (2 p).
Total 10 puncte
III. Se acordă 12 puncte din care:
a. 4 p pentru două deosebiri între clima Câmpiei de Vest (la sud
de râul Mureș) și
clima Câmpiei Bărăganului:
- cantitatea medie de precipitații este mai mare în Câmpia de Vest
(la sud de râul Mureș) 500-
600 mm/ an, decât în Câmpia Bărăganului 400-500 mm/ an;
- vânturile sunt diferite în cele două unități - crivățul bate
iarna în Câmpia Bărăganului și
austrul în sudul Câmpiei de Vest (la sud de râul Mureș);
- influențele climatice sunt diferite - influențe est-continentale
(de ariditate) în Câmpia
Bărăganului și submediteraneeneîn sudul Câmpiei de Vest (la sud de
râul Mureș).
b. 4 p pentru două deosebiri între relieful Grupei Nordice a
Carpaților Orientali și relieful
Carpaților Meridionali la Vest de valea Oltului:
- modul de formare al Grupei Nordice a Carpaților Orientali este
diferit de al Carpaților
Meridionali la Vest de valea Oltului, deoarece au avut loc erupții
vulcanice în Neogen;
- alcătuirea petrografică a celor două unități este diferită -
Carpații Meridionali la Vest de
valea Oltului sunt alcătuiți din șisturi cristaline cu intruziuni
granitice, ia care se adaugă calcare și
conglomerate, iar Grupa Nordică a Carpaților Orientali este
alcătuită din roci vulcanice (în V),
cristaline (în C) și sedimentare (în E);
- altitudinea maximă este mai ridicată în Carpații Meridionali la
Vest de valea Oltului
- Munții Parâng 2519 m, vârful Parângul Mare, față de Grupa
Nordică a Carpaților Orientali
- Munții Rodnei 2303 m, vârful Pietrosul Rodnei;
- în Grupa Nordică a Carpaților Orientali sunt forme de relief
vulcanic modelate de acțiunea
agenților externi - conuri, ziduri, măguri, iar în Carpații
Meridionali la Vest de valea Oltului relieful
vulcanic lipsește;
- în Carpații Meridionali la Vest de valea Oltului apar forme ale
reliefului carstic -peșteri
(Peștera Muierii, Polovragi, Cioclovina), chei (Cheile Oltețului,
Galbenei), iar în Grupa Nordică a
Carpaților Orientali lipsesc aceste forme.
c. 4 p pentru două deosebiri între clima Câmpiei Jijiei și clima
Câmpiei Transilvaniei:
- cantitatea medie de precipitații este diferită - în Câmpia
Transilvaniei 600-700 mm/ an și în
Câmpia Jijiei 400-600 mm/an;
- vânturile sunt diferite în cele două unități - crivățul bate
iarna în Câmpia Jijiei și vânturile de
Vest în Câmpia Transilvaniei;
- influențele climatice sunt diferite - influențe continentale (de
ariditate) în Câmpia Jijiei și
oceanice în Câmpia Transilvaniei.
Total 12 puncte
IV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor
elemente:
a) trei aspecte specifice ale reliefului - 3p (câte 1p pentru
fiecare aspect specific al reliefului, oricare
dintre următoarele):
- este o unitate de platformă, având un fundament al platformei
Moesice (coborât
către Carpații Meridionali) acoperit cu depozite sedimentare;
- alcătuit din roci moi (nisipuri, pietrișuri, marne, argile cu
intercalații de cărbuni);
http://www.ebacalaureat.ro/
-altitudinea maximă este întâlnită pe rama nordică - peste 600 m,
iar la contactul cu
Câmpia Română are altitudini de 250-300 m;
- prezintă o înclinare pe direcția N-S, punându-seîn evidență
caracterul piemontan al unității;
- este alungit pe direcția V-E;
- structura monoclinală a favorizat apariția reliefului asimetric
de tip cuestă la contactul cu
Subcarpații Getici;
- sunt întâlnite, mai ales în jumătatea nordică, frecvent procese
de versant - alunecări de teren,
șiroiri, care degradează terenurile;
- văile cu 3-5 terase bine dezvoltate și interfluviile cu spinări
netede se înclină ușor și se
lărgesc spre sud (divergent) sau converg în zone de adunare a
apelor (Pitești pe Argeș și Filiași pe
Jiu);
b) o influență climatică - 1 p: influențe de tranziție sau
submediteraneene;
c) două orașe - 2 p: Craiova, Pitești;
d) un tip sau o clasă de sol - 1 p: oricare dintre următoarele -
clasa argiluvisoluri (soluri cenușii
și brun roșcate de pădure) sau clasa cambisoluri (soluri brune și
brune acide);
e) trei resurse de subsol - 3 p: petrol, gaze de sondă, cărbuni
(lignit), roci pentru construcție
(nisip, pietriș).
Total 10 puncte b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea
următoarelor elemente:
a) trei aspecte specifice ale reliefului - 3 p (câte 1 p pentru
fiecare aspect specific al
reliefului, oricare dintre următoarele). Exemplu de răspuns:
- este o unitate de platformă ce evoluează în legătură cu
teritoriile deluroase
xtracarpatice și este sedimentat prin repetate transgresiuni și
regresiuni marine;
- fundamentul este alcătuit din gresii și calcare iar cuvertura
sedimentară formată din
ess, nisipuri, pietrișuri;
- cea mai veche unitate de relief a țării (Podișul Casimcei)
modelată subaerian din omentul
formării;
- altitudinea maximă este de 204 m în Podișul Oltinei;
- înclinarea este pe direcția E-V, dar și spre centru (către valea
râului Carasu, de-a ngul căreia
a fost construit Canalul Dunăre-Marea Neagră);
- relieful are aspect neted sau ușor ondulat;
- relieful litoral este reprezentat de faleze și plaje în
jumătatea sudică.
b) un etaj sau tip climatic - 1p: etajul climatic de dealuri joase
sau etaj climatic de
mpie și influențe est-continentale (de ariditate) sau influențe
pontice;
c) două tipuri genetice de lacuri și câte un exemplu de lac pentru
fiecare tip; - 4 p oricare două
tipuri și două exemple dintre următoarele: Hmanuri maritime -
Lacul Techirghiol, Mangalia; lagună
maritimă - Lacul Siutghiol; limanuri fluviale - Lacul Oltina,
Bugeac, [Dunăreni, Mârleanu,
Vederoasa;
d) un tip sau o clasă de sol - 1 p: oricare dintre următoarele -
clasa molisoluri (cernoziom, sol
bălan dobrogean); clasa argiluvisoluri (soluri cenușii și
brun-roșcate de pădure);
e) un oraș cu peste 300000 de locuitori - 1 p: Constanța.
Total 10 puncte N. Se acordă 16 puncte astfel:
a. Se acordă 4 p pentru explicația solicitată:
Ca urmare a condițiilor de relief și pedoclimatice țara noastră
are un fond funciar variat (terenuri
agricole - 62%, păduri, ape și bălți, alte suprafețe) cu o
proporție ridicată a terenurilor arabile - 9,4
mii. ha în cadrul terenurilor agricole - 14,8 mii. ha.
Terenurile arabile au extensiunea cea mai mare în zonele joase de
câmpie și dealuri puțin înalte,
unde se întâlnesc condiții naturale prielnice culturii plantelor -
suprafața reliefului este netedă sau
http://www.ebacalaureat.ro/
puțin înclinată, temperaturi medii anuale favorizează ajungerea la
maturitate k culturilor,
precipitațiile naturale sunt suficiente desfășurării proceselor
fiziologice ale
plantelor, solurile au o fertilitate ridicată, arterele
hidrografice pot asigura apa sistemelor de irigație,
lucrările de îmbunătățiri funciare (fixarea nisipurilor, desecarea
și eliminarea excesului de
umiditate, reducerea eroziunii terenurilor etc.) extind suprafața
terenurilor
arabile.
Varietatea de culturi agricole care se pot practica în țara
noastră asigură componentele esențiale ale
alimentației umane (cultura cerealelor), materii prime pentru
industrie (plante tehnice), bază
furajeră pentru creșterea animalelor (plante furajere).
b. Se acordă 4 p pentru explicația solicitată:
Râurile din Podișul Dobrogei au următoarele caracteristici:
- fac parte din Grupa râurilor dobrogene;
- sunt râuri scurte și puține datorită configurației reliefului;
- au debite scăzute ca urmare a influențelor climatice
est-continentale (de ariditate);
- direcția de curgere este NV-SE pentru râurile din jumătatea
nordică și EV pentru cele din
jumătatea sudică;
- se varsă în Marea Neagră prin limanuri și lagune maritime în
jumătatea nordică și în Dunăre
prin limanuri fluviale în jumătatea sudică.
c. Se acordă 4 p pentru explicația solicitată:
Lacurile din Depresiunea colinară a Transilvaniei sunt legate de
substratul acestei unități de relief,
deoarece în regiunile în care sarea se află la suprafață sau la
mică adâncime, prin tasarea și
prăbușirea pereților unor vechi galerii de exploatare a sării, au
rezultat lacuri sărate - Lacul Ursu,
Ocna Sibiului, Ocna Mureș, Ocna Dej.
Frecventele alunecări de teren formează, între valurile corpului,
alunecări, lacuri cu
suprafețe variabile.
Multe lacuri în Câmpia Transilvaniei sunt amenajate de om, pentru
piscicultura și irigații (iazuri și
eleștee), pe râurile care secau vara, iar la ploi bogate provocau
inundații.
d. Se acordă 4 p pentru explicație: alunecările de teren au o
frecvență mai ridicată în
Subcarpați față de Câmpia Română din următoarele cauze:
- cantitatea de precipitații este mai mare în Subcarpați (700-900
mm/an) față de Câmpia
Română (400>600 mm/ an);
- în Subcarpați versanții dețin o pondere mare (peste 80%) și
panta reliefului este accentuată
(10-30°) în comparație cu Câmpia Română unde predomină relieful
orizontal cu o pondere redusă a
versanților (sub 10%) și pante mici (sub 5°);
- în aceste condiții depozitele situate deasupra stratului de
argilă se deplasează gravitațional
către baza versantului, declanșând alunecări de teren cu o
frecvență mai mare în Subcarpați;
- în Subcarpați au avut loc despăduriri masive ce au favorizat
deplasările pe versant.
Total 16 puncte
VI. Se acordă 12 puncte astfel:
a. valoarea maximă aproximativă a temperaturii medii lunare este
de 22,5° C, înregistrată
în luna iunie - 2 p;
b. valoarea minimă aproximativă a temperaturii medii lunare este
de - 2° C, înregistrată
în luna ianuarie - 2 p;
c. amplitudinea medie anuală se calculează făcând diferența dintre
temperaturile meŹ
dii lunare ale lunilor ianuarie și iulie - 2 p;
d. temperatura medie a lunii noiembrie este de aproximativ 7,5° C,
temperatura medie
a lunii decembrie este de aproximativ 2,5° C și diferența de
aproximativ 5° C - 2 p;
e. amplitudinea termică anuală este de aproximativ 24,5° C - 2 p;
http://www.ebacalaureat.ro/
f. temperatura medie anuaJă se calculează prin însumarea
temperaturilor medii lunare ;i împărțirea
sumei la 12 (numărul de luni ale anului) - 2 p. Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte
din oficiu
VARIANTA 65
I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect),
astfei:
1. c; 2. d; 3. d; 4. d; 5. b; 6. c; 7. c; 8. a; 9. c; 10. c.
Total 20 puncte
II. Se acordă 10 puncte (câte 1 p pentru fiecare element
solicitat), astfel:
1. orașe - 3 p: Piatra-Neamț, Târgu-Jiu, Suceava;
2. două tipuri genetice de lacuri din Grupa de Nord a Carpaților
Orientali - 2 p: lacuri, limanuri
maritime, lagune;
3. râuri - 3 p: Trotuș, Jiu și Buzău;
4. două resurse de subsol din Grupa Nordică a Carpaților Orientali
- 2 p: oricare două dintre
următoarele resurse - minereuri complexe (sulfuri de cupru, plumb,
zinc în amestec cu aur și argint),
sare, mangan, roci pentru construcții;
Total 10 puncte
III. Se acordă 12 puncte din care:
a. 4 p pentru două deosebiri între clima Podișului Dobrogei de Sud
și clima Dealurilor
Silvaniei (Silvano-Someșene):
- cantitatea medie de precipitații este diferită - în Podișul
Dobrogei de Sud 350-500 mm/ an și
în Dealurile Silvaniei 600-800 mm/ an;
- vânturile sunt diferite în cele două unități - crivățul și brize
marine în Podișul Dobrogei de
Sud și vânturile de Vest în Dealurile Silvaniei;
- influențele climatice sunt diferite - influențe est-continentale
(de ariditate) și pontice în
Podișul Dobrogei de Sud și oceanice în Dealurile Silvaniei.
b. 4 p pentru două deosebiri între relieful Podișului Getic și
relieful Câmpiei Jijiei:
- altitudinea maximă în Podișul Getic de peste 600 m în Platforma
Argeșului este mai mare
decât altitudinea Câmpiei Jijiei 200-300 m;
- în alcătuirea geologică a Podișului Getic apar și orizonturi de
cărbuni (lignit), petrol si gaze
asociate, roci care nu se găsesc în Câmpia Jijiei;
- înclinarea stratelorîn Podișul Getic este N-S, iar în Câmpia
Jijiei NV-SE; / - desfășurarea
Podișului Getic este V-E, iar a Câmpiei Jijiei NS.
c. 4 p pentru două deosebiri între clima Câmpiei de Vest (la sud
de râul Mureș) și
clima Deltei Dunării:
- cantitatea medie de precipitații diferă - în Câmpia de Vest (la
sud de râul Mureș) 500-600
mm/ an și în Delta Dunării 350-400 mm/ an;
- vânturile sunt diferite în cele două unități - brize marine și
crivâțu! (iarna) în Delta Dunării
și austrul în sudul Câmpiei de Vest (la sud de râul Mureș);
- influențele climatice sunt diferite - influențe pontice în Delta
Dunării și submedite-"aneene
în sudul Câmpiei de Vest (la sud de râul Mureș).
Total 12 puncte
IV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor
elemente:
a) patru aspecte specifice ale reliefului - 4 p (câte 1 p pentru
fiecare aspect specific al reliefului,
oricare dintre următoarele):
- este o unitate de orogen, formată în timpul orogenezei alpine
prinîncrețirea scoarței;
- la începutul cuaternarului a suferit o înălțare în bloc cu
aproximativ 1000 m, căpătând
http://www.ebacalaureat.ro/
caracter alpin, fiind numiți Alpii Transilvaniei";
- sunt alcătuiți petrografic din șisturi cristaline cu intruziuni
granitice și calcare;
- altitudinea maximă este întâlnită în Munții Parâng - 2519 m,
vârful Parângul Mare, în
Munții Retezat - 2509 m în vârful Peleaga;
- sunt prezente trei platforme de eroziune (suprafețe de nivelare)
- Borăscu (2000-2200 m),
Râu-Șes (1200-1600 m) și Gornovița sau a Predealului (1000 m);
- prezintă urme ale modelării glaciare - circuri care adăpostesc
lacuri (Lacul Gâlcescu -
Munții Parâng, Lacul Bucura și Zănoaga - Munții Retezat), văi
glaciare;
- pe depozitele calcaroase se întâlnesc forme carstice - chei
(Cheile Oltețului, Galbenei),
peșteri (Peștera Polovragi, Muierii, Cioclovina)
- masivitate accentuată ca urmare a alcătuirii petrografice din
roci dure;
- gradul de fragmentare este scăzut - puține depresiuni
intramontane, culoare de vale;
- văile sunt largi în depresiuni, cu sectoare înguste de lunci în
culoare și defilee, cu
peste 6 terase;
b) o influență climatică - 1 p: oricare influență climatică dintre
următoarele - influențe
oceanice sau submediteraneene;
c) două tipuri genetice de lacuri - 2 p: lacuri glaciare (Lacul
Gâlcescu, Bucura, Zănoaga),
lacuri hidroenergetice (Lacul Vidra);
d) o resursă de subsol - 1 p: cărbuni (huilă) și numele diviziunii
intramontane în care
se exploatează - 1 p: Depresiunea Petroșani;
e) un tip sau o clasă de sol - 1 p: oricare tip sau clasă de sol
dintre următoarele -
clasa cambisoluri (soluri brune, brun-acide) sau clasa spodosoluri
(podzoluri, alpine brune
acide).
Total 10 puncte
b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente:
a) trei aspecte specifice ale reliefului - 3 p (câte 1 p pentru
fiecare aspect specific al
reliefului, oricare dintre următoarele):
- este o unitate de platformă, având un fundament al platformei
Moesice acoperit cu
depozite sedimentare;
- alcătuită din roci moi (nisipuri, pietrișuri, argile, marne);
- este acoperită cu un strat de loess, care depășește în grosime
40 m;
- prezintă o înclinare de la vest spre est, nord-est, așa cum s-a
umplut Lacul Pontic
cu materiale aduse de râuri;
- pe loess se formează, prin tasare, crovuri (mici adâncituri),
uneori umplute cu apă,
formând lacuri sărate;
- pe partea dreaptă a râurilor din Bărăgan se găsesc dune de
nisip;
- văile sunt largi, cu lunci extinse și 1-3 terase;
- sunt întâlnite câmpii tabulare cu un relief neted, cu
interfluvii ca niște platouri;
b) o influență climatică - 1 p: influențe est-continentale (de
ariditate);
c) un râu - 1 p: oricare râu dintre următoarele - Ialomița,
Călmățui;
d) un tip sau o clasă de sol - 1 p: oricare tip sau clasă de sol
dintre următoarele -clasa molisoluri
(cernoziom, cernoziom cambie);
e) zona de vegetație - 1 p; zona stepei cu etajul stepei;
f) două orașe cu peste 50000 loc. - 2 p: oricare oraș dintre
următoarele - Brăila, Slobozia,
Călărași;
http://www.ebacalaureat.ro/
g) o resursa energetică - 1 p: oricare resursă dintre următoarele
- hidrocarburi lichide (petrol) și
hidrocarburi gazoase (gaze asociate).
Total 10 puncte
V. Se acordă 16 puncte astfel:
a. 4 p pentru explicația solicitată:
Fondul funciar în țara noastră se modifică în raport cu
altitudinea ca urmare a reliefului variat -
munți, dealuri și podișuri, câmpii, în proporții aproximativ
egale. Relieful aduce modificări evidente
în agricultura autohtonă etajând elementele climatice și solul,
rezultând o diversitate agricolă
dispusă concentric, pe trepte de relief.
Treapta câmpiilor și dealurilor joase constituie principala
regiune agricolă a țării deținând 80% din
terenurile arabile, netede sau puțin înclinate, motiv pentru care
se poate practica o agricultură
mecanizată, complexă.
Dealurile înalte (300-700 m) prezintă, în genere, un relief mai
accidentat, cu frecvente procese de
versant, însă, terasate și cu o expoziție favorabilă (sud, vest,
est) pot fi valorificate agricol: viță de
vie și livezi cu pomi fructiferi.
Munții au teren accidentat, soluri sărace, spălate de precipitații
(percolate), însă cu întinse suprafețe
forestiere, de fânețe și pășuni, favorizând creșterea animalelor.
în depresiuni și pe versanții însoriți
se extind culturile agricole.
b. 4 p pentru explicația solicitată:
Centrele metalurgiei neferoase sunt amplasate în apropierea
zonelor de extracție a materiilor prime
deoarece se reduc astfel cheltuielile de transport al materiei
prime, obținân-du-se un cost al
produsului finit mai mic.
Zăcămintele de minereuri neferoase nu au rezerve prea mari și
concentrația metalului în zăcământ
este scăzută. Minereurile extrase au, în general, valoare mică și
greutate/ volum mare, impunând
prelucrarea lor în vecinătatea centrelor de extracție.
Exemple: centrul metalurgic Baia Mare prelucrează minereurile
extrase din Munții Gutâi, centrul
metalurgic Zlatna prelucrează minereurile extrase din Munții
Metaliferi, centrul metalurgic Oradea
prelucrează minereurile extrase din Munții Pădurea Craiului. I c.
4 p pentru explicația solicitată:
Se observă (analizând Harta principalelor căi ferate) că
principalele axe de transport sunt dispuse
de-a lungul marilor râuri (magistrale feroviare dublate de căi
rutiere). Rolul transporturilor este
acela de a facilita legătura între sectoarele economiei și,
totodată, asigură deplasarea locuitorilor.
Rețeaua hidrografică influențează transporturile feroviare și
rutiere, îndeosebi în zonele montane
dar și în cele colinare și de podiș, concentrând așezările și
activitățile umane, precum și principalele
axe de transport în lungul lor. Astfel, văile râurilor, culoarele
de vale, depresiunile,
păsurile/trecătorile sunt valorificate pentru construirea de căi
rutiere și feroviare, impunând o
anumită configurație acestora.
în zonele de câmpie rețeaua hidrografică nu mai condiționează
configurația rețelei rutiere și
feroviare. Doar zonele acvatice sau cu exces de umiditate sunt
evitate, în geneŹral, de căile de
transport rutier și feroviar.
d. 4 p pentru explicația solicitată:
Relieful și clima reprezintă factorii principali în repartiția
zonal-altitudinală a vegetației. De fapt,
relieful impune etajarea elementelor climatice și implicit
etajarea elementelor biopedogeografice.
Munții Carpați, prezenți sub forma unui arc central, determină
repartiția concentrică a vegetației,
atât spre zonele extracarpatice, cât și spre Depresiunea colinară
a Transilvaniei, în centru. Astfel,
altitudinal se dispun: zona stepei cu etajul stepei și silvostepei
sub 300 m altitudine, zona pădurii cu
etajul stejarului, fagului și coniferelor între 300-1800 m
altitudine și zona alpină cu etajul subalpin
și alpin la peste 1800 m altitudine.
Expoziția versanților aduce o variație de înălțime a etajelor,
care pe versanții sudici
urcă" 200 m în raport cu cei nordici. Fragmentarea
reliefului aduce inversiuni de vegetație:
http://www.ebacalaureat.ro/
pe vatra depresiunii, mai rece, specifice sunt molidișurile, în
timp ce făgetele urcă pe
culmile însorite.
Total 16 puncte
VI. Se acordă 12 puncte astfel:
a. valoarea maximă aproximativă a debitului mediu lunar este de
320 m3/ s și se
înregistrează în lunile aprilie și mai - 2 p;
b. valoarea minimă aproximativă a debitului mediu lunar este de 90
m3/ s și se
înregistrează în luna septembrie - 2 p;
c. cele mai ridicate valori ale debitului sunt înregistrate
primăvara, în lunile martie,
aprilie și mai - 2 p;
d. cele mai reduse valori ale debitului sunt înregistrate toamna
(lunile septembrie,
octombrie și noiembrie) ca urmare a precipitațiilor scăzute din
anotimpul de vară, prelungite
și la începutul toamnei, dar și epuizării resurselor de apă
subterană (au alimentat râul în
perioada lipsită de precipitații) - 2 p;
e. diferența între debitul lunilor cu valori extreme este de 230
m3/ s - 2 p;
f. valori ale debitului mediu lunar cuprinse între 150-200 m3/ s
se înregistrează în lunile
februarie și iulie - 2 p.
Total 12 puncte s
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA 66
I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect),
astfel:
1. a; 2. c; 3. b; 4. c; 5. d; 6. b; 7. a; 8. a; 9. b; 10. c.
Total 20 puncte
II. Se acordă 10 puncte (câte 1 p pentru fiecare element
solicitat), astfel:
1. orașul București - 1 p;
2. râurile: Jijia, Olt, Bârlad - 3 p;
3. Sfântul Gheorghe - 1 p;
4. orașul marcat pe hartă cu numărul 14 (Galați) - 1 p;
5. orașele: Ploiești, Slobozia, Drobeta Turnu Severin, Bistrița -
4 p.
Total 10 puncte
III. Se acordă 12 puncte din care:
a. 4 p pentru două deosebiri între clima Masivului Dobrogei de
Nord și clima Podișului Someșan:
- cantitatea medie de precipitații este diferită - în Masivul
Dobrogei de Nord 350-600 mm/ an
și în Podișului Someșan 600-800 mm/ an;
- vânturile sunt diferite în cele două unități - crivățul și brize
marine în Masivul Dobrogei de
Nord și vânturile de vest în Podișului Someșan;
- influențele climatice sunt diferite - influențe est-continentale
(de ariditate) și pontice
în Masivul Dobrogei de Nord și oceanice în Podișului Someșan.
b. 4 p pentru două deosebiri între relieful Grupei Făgăraș și
relieful Munților Banatului:
- alcătuirea geologică a Grupei Făgăraș este reprezentată de
șisturi cristaline cu intruziuni
granitice pe când Munții Banatului sunt alcătuiți din șisturi
cristaline și calcare;
- altitudinea maximă a Grupei Făgăraș (2544 m, vârful Moldoveanu)
este mult mai mare decât
cea a Munților Banatului (1446 m, Vârful Semenic);
- relieful glaciar este bine reprezentat în Grupa Făgăraș prin
circuri (Lacul Bâlea, Capra,
Podragu), văi glaciare și lipsește din Munții Banatului;
- relieful carstic are numeroase forme în Munții Banatului - chei
(Cheile Minișului, Carasului,
Nerei), peșteri (Comarnic) și lipsește în Grupa Făgăraș;
http://www.ebacalaureat.ro/
- Grupa Făgăraș este puțin fragmentată pe când Munții Banatului
sunt puternic fragmentați
(Depresiunea Caraș-Ezeriș, Almăjului, văile Nerei, Carasului,
Bârzavei).
c. 4 p pentru două deosebiri între clima Dealurilor Upovei și
clima Podișului Sucevei:
- temperatura medie anuală este diferită - în Podișul Sucevei 6-8°
C și în Dealurile
' Lipovei9-10°C;
- vânturile sunt diferite în cele două unități - crivățul în
Podișul Sucevei și vânturile de
vest în Dealurile Lipovei;
- influențele climatice sunt diferite - influențe
scandinavo-baltice în Podișul Sucevei I și
oceanice în Dealurile Lipovei;
- etajul climatic este diferit - de dealuri înalte în Podișul
Sucevei și de dealuri joase în -
Dealurile Lipovei.
Total 12 puncte
IV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor
elemente:
a) trei aspecte specifice ale reliefului - 3 p (câte 1 p pentru
fiecare aspect specific al
reliefului, oricare dintre următoarele):
- este o unitate de orogen, formată în timpul orogenezei alpine
prin încrețirea scoarței
și prin erupții vulcanice (Neogen);
- după tipurile de roci și repartiția lor în teritoriu se
individualizează trei șiruri de roci -
■ vulcanice (andezit, bazalt) în V, cristaline (șisturi
cristaline care dispar la S de valea râului
i Trotuș) în C și sedimentare cutate - fliș (calcare, gresii,
conglomerate) în E; fâșia estică
; se extinde treptat spre S;
I
- altitudinea maximă este întâlnită în Munții Călimani - 2100 m,
vârful Pietrosul Călimanilor; -
orientarea culmilor este NV-SE, prezentând pe această direcție un
paralelism culme-vale; - relieful
vulcanic este prezent prin conuri, cratere și platouri vulcanice,
modelate de agenții externi în Munții
Călimani-Gurghiu-Harghita; - relief pe conglomerate cu forme
curioase apare în Munții Ceahlău -
Căciula Dorobanțului, Panaghia; - - relieful carstic este întâlnit
în Munții Hășmașu Mare și în
Munții Rarău;
- grad de fragmentare ridicat - depresiuni intramontane (Giurgeu,
Ciuc, Borsec, r Comănești),
culoare de vale longitudinale și transversale (Olt, Mureș, Trotuș,
Bistrița);
- văile sunt largi în depresiuni, cu sectoare înguste de lunci în
culoare și defileuri, cu I peste 6
terase.
b) două râuri care izvorăsc din unitate - 2 p: oricare râu dintre
următoarele - Olt,
f Mureș, Târnava Mare, Târnava Mică, Trotuș, Bicaz;
c) trei tipuri genetice de lacuri - 3 p: lac de baraj natural
(Lacul Roșu), lac vulcanic (Lacul
Sfânta Ana), lacuri hidroenergetice (Lacul Izvorul Muntelui);
d) un tip sau o clasă de sol - 1 p: oricare tip sau clasă de sol
dintre următoarele -clasa
cambisoluri (soluri brune, brun-acide) sau clasa spodosoluri
(podzoluri).
e) un etaj de vegetație - 1 p: oricare etaj de vegetație dintre
următoarele - etajul fagului, etajul
pădurii de amestec fag și rășinoase, etajul rășinoaselor, etajul
subalpin și etajul alpin.
Total 10 puncte b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea
următoarelor elemente:
a) trei aspecte specifice ale reliefului - 3 p (câte 1 p pentru
fiecare aspect specific al
reliefului, oricare dintre următoarele):
- este o unitate de orogen, având un fundament carpatic scufundat
(Marea Panonică), acoperit
cu depozite sedimentare;
- alcătuită din roci moi (nisipuri, pietrișuri, argile, marne),
peste care s-a depus un strat de
loess;
http://www.ebacalaureat.ro/
- altitudinea maximă este întâlnită în Câmpia Cărei - 143 m;
- orientarea generală este NE-SV;
- prezintă o înclinare ușoară de la E spre V, fapt evidențiat de
direcția de curgere a râurilor;
- câmpia se extinde spre est, pătrunzând în lungul râurilor
carpatice ca niște golfuri de câmpie
(depresiuni golf);
- în Câmpia Cărei se găsesc dune de nisip;
- în câmpiile înalte, pe loess, apar crovuri;
- Câmpia Aradului vine în contact direct cu regiunea montană
(Munții Zarand);
- văile sunt largi, cu lunci extinse și terase;
- sunt întâlnite două trepte de relief: câmpii înalte (peste 100
m), ferite de inundații și câmpii
joase (sub 100 m) cu mișcări lente de subsidentă (terenuri
mlăștinoase, râuri divagante cu frecvente
revărsări).
b) o influență climatică - 1 p: influențe oceanice;
c) o zonă de vegetație - 1 p: oricare zonă de vegetație dintre
următoarele - zona stepei cu etajul
silvostepei sau zona de pădure cu etajul stejarului;
d) două resurse de subsol - 2 p: oricare două resurse dintre
următoarele - petrol, gaze associate,
ape geotermale, roci pentru construcții (nisip);
e) două orașe cu peste 100000 de locuitori - 2 p: oricare două
orașe dintre următoarele - Arad,
Oradea, Satu Mare;
f) un tip sau o clasă de sol - 1 p: clasa molisoluri
(cerniziomuri, cernoziomuri levi-gate).
Total 10 puncte
V. Se acordă 16 puncte astfel:
a. 4 p pentru explicația solicitată:
Poziția României pe continent stabilește o particularitate
importantă a climatului -climat temperatcontinental
de tranziție între cel temperat oceanic în centrul și vestul
Europei și cel continental în
partea estică. Teritoriul României se desfășoară VE pe 9°
longitudine, iar diminuarea cantității de
precipitații se produce pe măsurarea creșterii distanței față de
Oceanul Atlantic, de la vest spre est
(peste 600 mm/ an în Câmpia de Vest, 500-600 mm/ an în Câmpia
Română partea central vestică,
400-500 mm/ an în Bărăgan și Dobrogea, 350-400 mm/ an pe litoral
și în Delta Dunării). Cantitatea
de precipitații scade astfel V-E, ca urmare a interferențelor
climatice: influențe climatice oceanice în
vestul și
centrul țării, inclusiv în Câmpia de Vest - cu precipitații
abundente și uniforme în cursul anului,
aduse de vânturile de vest, spre deosebire de estul țării,
inclusiv Câmpia Bărăganului, cu influențe
climatice de ariditate - cu precipitații scăzute.
Munții Carpați, prin poziția, altitudinea și desfășurarea lor, au
un rol important în bararea maselor
de aer care circulă deasupra țării noastre (îndeosebi cele
oceanice și continentale) și în distribuția
teritorială a cantității de precipitații. Odată cu creșterea
altitudinii crește și cantitatea de precipitații
căzută, de la 400-500 mm/ an în câmpii, la 500-700 mm/ an în
dealurile joase, 700-1000 mm/ an în
dealurile înalte, la peste 1000 mm/an în munții (și chiar peste
1200 mm/ an la peste 2000 m
altitudine);
b. 4 p pentru explicația solicitată:
Fondul forestier al României este variat ca o consecință a
particularităților reliefului și a condițiilor
climatice.
Relieful prin dispunerea concentrică a unităților de relief și
prin creșterea altitudinii aduce
modificări ale elementelor climatice (temperatură, precipitații și
vânturi), care contribuie la
diversificarea fondului forestier.
Astfel, în funcție de necesarul de căldură și umiditate, zona de
pădure are succesiv următoarele etaje
de vegetație: etajul stejarului (cer, gârniță, stejar pufos,
stejar pedunculat, gorun) între 250-600 m;
http://www.ebacalaureat.ro/
etajul fagului între 600-1200 m; etajul pădurilor de amestec (fag
și conifere) între 1200-1400 m;
etajul pădurilor de conifere (brad, molid, pin, în unele locuri
zadă) între 1400-1800 m;
c. 4 p pentru explicația solicitată:
Activitățile economice ale orașului Constanța sunt influențate de
poziția acestuia pe litoralul
românesc. Apariția orașului este legată de activitățile comerciale
desfășurate de greci pe țărmul
Mării Negre. Si astăzi, prin portul Constanța, se derulează
aproximativ 60% din comerțul exterior al
țării noastre, fiind cel mai important port în bazinul Mării
Negre.
Existența condițiilor naturale de amenajare a portului Constanța
(incinta portuară, lungimea
digurilor, adâncimea apei) au favorizat dezvoltarea șantierului
naval (construirea navelor maritime
de mare tonaj>.
Activitățile turistice desfășurate în stațiunea Mamaia valorifică
potențialul turistic (heliomarin) al
Mării Negre.
d. 4 p pentru explicația solicitată:
Bazinul hidrografic al Jiului este dezvoltat pe Grupele Parâng și
Retezat-Godeanu, Podișul
Mehedinți, Subcarpații Getici, Podișul Getic și Câmpia Olteniei.
în alcătuirea geologică a
Depresiunii Petroșani și a Podișului Getic apar și intercalații de
cărbune supeŹrior (huilă) în Bazinul
Petroșani și cărbune inferior (lignit) în Bazinul Motru-Rovinari.
Cele două bazine concentrează cele
mai mari zăcăminte de cărbune ale României și sunt traversate de
râul Jiu și afluenții săi.
Total 16 puncte VI. Se acordă 12 puncte astfel:
a. lunile aprilie și mai cu un debit de 350 m3/ s - 2 p;
b. ianuarie cu un debit mediu de 75 m3/ s - 2 p;
c. o cauză a producerii debitului maxim lunar este creșterea
valorilor de temperatură
ce provoacă topirii zăpezii, gheții acumulate în timpul iernii,
dar și precipitațiilor ridicate din
anotimpul de primăvară - 2 p;
d. diferența între debitul lunar cu valori extreme este de 275 m3/
s - 2 p;
e. o cauză a debitului scăzut este legata de precipitațiile
predominant solide (tempeŹ
raturile sunt scăzute) și acumularea sub formă de gheață sau strat
de zăpadă, perioada în
care râurile sunt alimentate aproape exclusiv din surse subterane
- 2 p;
f. valoarea aproximativă a debitului în luna septembrie este de
125 m3/ s - 2 p.
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA 67
I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect),
astfel:
1. d; 2. a; 3. c; 4. b; 5. b; 6. a; 7. c; 8. d; 9. b; 10. c.
Total 20 puncte
II. Se acordă 10 puncte (câte 1 p pentru fiecare element
solicitat), astfel:
1. două resurse - 2 p: oricare două resurse dintre următoarele -
hidrocarburi lichide (petrol),
hidrocarburi gazoase (gaze asociate), ape geotermale, solul;
2. două tipuri genetice de lacuri - 2 p: oricare două tipuri
genetice de lacuri dintre următoarele -
lac de baraj natural (Lacul Roșu), lac vulcanic (Lacul Sfânta
Ana), lacuri hidroenergetice (Lacul
Izvorul Muntelui);
3. Jijia, Timiș, Bârlad - 3 p;
4. Bacău, Timișoara, Bistrița - 3 p;
Total 10 puncte
III. Se acordă 12 puncte din care:
http://www.ebacalaureat.ro/
a. 4 p pentru două deosebiri între clima Câmpiei de Vest (la Nord
de râul Mureș) și
clima Podișului Sucevei:
- temperatura medie anuală este diferită - în Podișul Sucevei 6-8°
C și în Câmpia de
Vest (la Nord de râul Mureș) 9-10° C;
- vânturile sunt diferite în cele două unități - crivățul în
Podișul Sucevei și vânturile de Vest în
Câmpia de Vest (la Nord de râul Mureș);
- influențele climatice sunt diferite - influențe baltice în
Podișul Sucevei și oceanice în
Câmpia de Vest (la Nord de râul Mureș);
- etajul climatic este diferit - de dealuri înalte în Podișul
Sucevei și moderat de câmpie în
Câmpia de Vest (la Nord de râul Mureș).
b. 4 p pentru două deosebiri între relieful Grupei Centrale a
Carpaților Orientali și
relieful Grupei Făgăraș:
- modul de formare al Grupei Centrale a Carpaților Orientali este
diferit de al Grupei
Făgăraș, deoarece au avut loc erupții vulcanice în Neogen;
- alcătuirea geologică a Grupei Făgăraș este reprezentată de
șisturi cristaline cu intruziuni
granitice pe când Grupa Centrală a Carpaților Orientali este
alcătuită din roci vulcanice (în V),
cristaline (în centru) și sedimentare (în E);
- altitudinea maximă a Grupei Făgăraș - 2544 m, vârful Moldoveanu
este mult mai mare decât
cea a Munților Rodnei - 2303 m, vârful Pietrosul Rodnei din Grupa
Centrală a Carpaților Orientali;
- în Grupa Centrala a Carpaților Orientali sunt forme de relief
vulcanic modelate de acțiunea
agenților externi - conuri, ziduri, măguri, iar în Grupa Făgăraș
relieful vulcanic lipsește;
- Grupa Făgăraș este puțin fragmentată pe când Grupa Centrală a
Carpaților Orientali
este puternic fragmentată (Depresiunea Giurgeu, Ciuc, Comănești,
culoare de vale
longitudinale și transversale - Bistrița, Trotuș).
c. 4 p pentru două deosebiri între clima Masivului Dobrogei de
Nord și clima Dealurilor Lipovei:
- cantitatea de precipitații medii anuale este diferită - în
Masivul Dobrogei de Nord 350-600
mm/ an și în Dealurile Lipovei 600-800 mm/ an;
- vânturile sunt diferite în cele două unități - crivățul și
brizele marine în Masivul Dobrogei de
Nord și vânturile de vest în Dealurile Lipovei;
- influențele climatice sunt diferite - influențe est-continentale
(de ariditate) în masivul
Dobrogei de Nord și oceanice în Dealurile Lipovei.
Total 12 puncte
IV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor
elemente:
a) trei aspecte specifice ale reliefului - 3 p:
- este o unitate de orogen, formată în timpul orogenezei alpine
prin încrețirea scoarței în
ultimele faze de cutare;
- sunt alcătuiți din roci sedimentare (gresii, conglomerate,
marne, argile, nisipuri, pietrișuri,
sare, cărbuni);
- altitudinea maximă este întâlnită în Pintenul Ivănețu - 1021 m
sau în Măgura Odobești - 996
m;
- este cel mai complex sector subcarpatic - la poalele munților se
desfășoară un aliniament de
depresiuni submontane închise de dealuri interne, urmate de un
aliniament de depresiuni
intracolinare închise de dealuri externe;
- complexitatea sectorului este mărită de prezența pintenilor
montani - Pintenul Ivănețu,
Pintenul Homorâciu;
- la vest de valea Buzăului prezintă un singur șir de depresiuni
mari - Vălenii de Munte pe
râul Teleajen, Câmpina pe Prahova și Pucioasa pe Ialomița;
- orientarea culmilor este arcuită de la N-S și NNE-SSV la V-E;
- sâmburii de sare formează cute diapire - Slănic Prahova;
http://www.ebacalaureat.ro/
- apar forme pseudocarstice în sare - Platoul Meledic;
- sunt întâlnite frecvent procese de versant - alunecări de teren,
șiroiri care degradează
terenurile;
- sunt prezente fenomene geologice - Vulcanii noroioși" de
la Berca-Arbănași și Focul Viu"
de la Andreiașu;
- văile sunt largi în depresiuni, cu lunci extinse și 3-5 terase;
b) un etaj climatic - 1 p: etajul climatic de dealuri înalte;
c) un tip sau o clasă de sol - 1 p: oricare tip sau clasă de sol
dintre următoarele -clasa
argiluvisoluri (soluri cenușii și brun roșcate de pădure) sau
clasa cambisoluri (soluri brune, brunacide);
d) un etaj de vegetație - 1 p: oricare etaj de vegetație dintre
următoarele - etajul stejarului și
etajul fagului (zona de pădure);
e) trei resurse de subsol - 3 p: oricare resursă dintre
următoarele: cărbuni (lignit), sare, petrol
(hidrocarburi lichide), gaze de sondă (hidrocarburi gazoase), roci
pentru construcție (nisip, pietriș).
f) o activitate agricolă cu suprafețe însemnate - 1 p:
viticultura.
Total 10 puncte b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor
elemente:
a) trei aspecte specifice reliefului - 3 p:
- este o unitate de orogen, formată în timpul orogenezei alpine
prin încrețirea scoarței
terestre:
- sunt alcătuiți din roci cristaline (șisturi cristaline) și
sedimentare (îndeosebi calcare);
- altitudinea maximă este întâlnită în Munții Semenic - 1446 m,
vârful Semenic;
- relieful prezintă două trepte - treapta estică mai înaltă
(Munții Semenic și Almăjului) și
treapta vestică mai joasă (Munții Aninei, Locvei și Dognecei);
- prezintă relief carstic foarte bine dezvoltat - chei (Cheile
Carasului, Minișului, Nerei),
peșteri (Comarnic), izbucuri (Bigăr);
- fragmentarea este ridicată - depresiuni intramontane, culoare de
vale, chei, Defileul Dunării;
- văile sunt largi în depresiuni, cu peste 6 terase;
b) o influență climatică - 1 p: influențe submediteraneene;
c) un râu - 1 p: oricare râu dintre următoarele - Timiș, Bârzava,
Caras, Nera, Miniș,
Cerna;
d) etaj de vegetație - 1 p: oricare etaj de vegetație dintre
următoarele - etajul fagului, etajul
coniferelor (zona de pădure);
e) un tip sau o clasă de sol - 1 p: oricare tip sau clasă de sol
dintre următoarele -clasa
cambisoluri (soluri brune, brun-acide) sau clasa spodosoluri
(podzoluri);
f) două resurse de subsol - 2 p: oricare resursă dintre următoarele:
cărbuni (huilă), minereuri de
fier, minereuri neferoase, roci pentru construcție;
g) un oraș cu o populație cuprinsă între 50000-100000 locuitori -
1 p: Reșița.
Total 10 puncte
V. Se acordă 16 puncte astfel:
a. 4 p pentru explicația solicitată:
Solurile sunt influențate, în principal, de relief și climă,
precum și de vegetație, activități umane etc.
Față de unitățile de câmpie, uniforme din punct de vedere al
reliefului și cliŹmatic, unitățile de deal
și podiș introduc o diversificare a caracteristicilor reliefului
și a condițiilor climatice, și implicit a
condițiilor pedologice. Astfel, în unitățile de deal și podiș, se
succed în altitudine mai multe clase și
tipuri de soluri: clasa molisoluri (cernoziom levigat) la trecerea
de la etajul de câmpie la etajul
dealurilor joase, clasa argiluvisoluri (soluri cenușii, soluri
brun-roșcate de pădure) în etajul
dealurilor joase, clasa cambisoluri (soluri brune) în etajul
dealurilor înalte.
Pe porțiuni restrânse se întâlnesc soluri azonale: lăcoviști (soluri
cu exces de umiditate), soluri
http://www.ebacalaureat.ro/
aluvionare de luncă (soluri tinere, în formare), săraturi (soluri
cu acumulări de săruri).
b. 4 p pentru explicația solicitată:
Rețeaua feroviară a României este influențată de poziția arcului carpatic
și a orașului capitală.
Inelul carpatic prin desfășurare și declivitate constituie un
obstacol în repartiția căilor ferate, acestea
urmărind culoarele de vale, depresiunile, păsurile/ trecătoriie
pentru a traversa spațiul montan. în
zonele montane sunt necesare lucrări suplimentare pentru
pregătirea și asigurarea stabilității
terasamentului căii ferate, pentru depășirea declivității
accentuate prin construirea de poduri,
viaducte și tuneluri.
Cel mai important nod feroviar al României este orașul București,
de unde se desprind divergent
cele opt magistrale feroviare care se îndreaptă spre extremitățile
țării.
Configurația reliefului impune rețelei feroviare o textură radiar
concentrică, cu două inele,
intracarpatic și extracarpatic, unite prin linii transcarpatice
care converg spre orașul capitală.
c Se acordă 4 p pentru explicația solicitată:
Structura socio-economică a populației a suferit modificări
importante după 1990, ca urmare a
transformărilor economice și politice intervenite în țara noastră.
Ponderea sectorul primar cunoaște o creștere, ca urmare a
aplicării Legii fondului funciar și
retrocedării terenurilor. Ponderea sectorului secundar resimte o
scădere, ca urmare a restructurării
activităților industriale considerate energofage și energointensive.
Restructurarea economiei a
determinat disponibilizarea unui număr mare de muncitori, care fie
sunt în căutarea unui nou loc de
muncă, fie s-au reîntors în mediul rural. Ponderea sectorului
terțiar a crescut ușor prin dezvoltarea
serviciilor prestate către populație.
d. 4 p pentru explicația solicitată:
Pe glob, România este situată în emisfera nordică la jumătatea
distanței dintre Ecuator și Polul
Nord, fiind traversată de paralela de 45° latitudine nordică.
Consecința fizico-geografică principală
a poziției matematice a României pe Glob o reprezintă situarea în
plină zonă de climă temperată, cu
o serie de trăsături caracteristice: durata și intensitate inegală
a luminării și încălzirii (cu un maxim
la solstițiul de vară și un minim la solstițiul de iarnă), durata
inegală a zilelor și a nopților într-un an,
modificarea elementelor biopedogeo-grafice și a culturilor
agricole.
Pe continent, România este traversată de meridianul de 25°
longitudine estică, care împarte Europa
în doua jumătăți aproximativ egale, iar pe Glob fiind situată în
emisfera estică. România se află la
distanțe aproximativ egale față de extremitatea vestică, nordică
și estică a Europei (2700 km față de
Peninsula Iberică - Capul Roca, 2800 km față de Oceanul Arctic -
Capul Nord și 2600 km față de
Munții Ural) și mai aproape de extremitatea sudică (1000 km față
de sudul Greciei - Capul
Matapan). Principala consecință fizico-geografică este situarea
României la contactul a trei sectoare
climatice europene: estic (continental excesiv), sudic
(mediteranean) și vestic (oceanic),
determinând un climat temperat moderat sau de interferență, cu
temperaturi moderate și precipitații
suficiente, materializate într-o vegetație naturală diversificată
și culturi agricole variate.
Total 16 puncte VI. Se acordă 12 puncte astfel:
a. debitul lunar maxim are valoarea aproximativă de 225 m3/ s și
se înregistrează în
luna aprilie - 2 p;
b. valori ale debitului mediu lunar mai mari de 150 m3/s se
înregistrează în patru luni,
respectiv februarie, martie, aprilie și mai - 2 p;
c. debitului lunar minim are valoarea aproximativă de 50 m3/ s și
se înregistrează în
luna septembrie - 2 p;
d. diferența între debitul maxim și minim lunar este de 175 m3/ s
- 2 p;
e. cele mai reduse valori ale debitului, înregistrate în lunile
august-octombrie, sunt o
consecință a precipitațiilor scăzute, din anotimpul de vară și la
începutul toamnei, dar și
epuizării resurselor de apă subterană (care au alimentat râul în
perioada de vară cu deficit
de precipitații) - 2 p;
http://www.ebacalaureat.ro/
f. anotimpul cu cele mai crescute debite este primăvara (lunile
martie, aprilie și mai),
ca urmare a creșterii valorilor de temperatură și topirii zăpezii,
gheții acumulate în timpul
iernii, dar și precipitațiilor ridicate din anotimpul de primăvară
- 2 p.
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA 68
I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect),
astfel:
1.c; 2. d; 3. a; 4. b; 5. d; 6. d; 7. b; 8. b; 9. c; 10. c.
Total 20 puncte
«
II. Se acordă 10 puncte (câte 1 p pentru fiecare element
solicitat), astfel:
1. orașe: Botoșani, Vaslui, lași - 3 p;
2. râuri: Ialomița, Bega - 2 p;
3. Lacul Vidraru - 1 p;
4. orașe: Slobozia, Brăila - 2 p;
5. două caracteristici ale reliefului, oricare dintre următoarele:
unitate de orogen formată prin
încrețirea scoarței terestre în ultimele faze de cutare a
orogenezei alpine; alcătuită geologic din
șisturi cristaline acoperite de calcare și gresii; altitudinile de
500-600 m o plasează în categoria
unităților de podiș; relieful carstic este bine dezvoltat -
peșteri (Peștera Topolnița, Ponoare), chei,
sohodoluri, podul natural de la Ponoare, lacuri carstice (Lacul
Zăton) - 2 p.
Total 10 puncte
III. Se acordă 12 puncte din care:
a. 4 p pentru două deosebiri între clima Podișului Sucevei și
clima Câmpiei Olteniei:
- temperatura medie anuală este diferită - în Podișul Sucevei 6-8°
C și în Câmpia Olteniei 10-
11,5° C;
- cantitatea de precipitații medii anuale diferă - în Podișul
Sucevei 600-800 mm/ an și în
Câmpia Olteniei 500-600 mm/ an;
- vânturile sunt diferite în cele două unități - crivățul în
Podișul Sucevei și austrul în Câmpia
Olteniei;
- influențele climatice sunt diferite - influențe
scandinavo-baltice, în Podișul Sucevei și
submediteraneeneîn Câmpia Olteniei;
- etajul climatic este diferit - de dealuri înalte în Podișul
Sucevei și moderat de câmpie în
Câmpia Olteniei.
b. 4 p pentru două deosebiri între relieful Subcarpaților Getici
și relieful Podișului
Târnavelor:
- modul de formare a Subcarpaților Getici este prin cutarea
straturilor în ultimele faze ale
orogenezei alpine, pe când Podișul Târnavelor s-a format prin
sedimentarea plăcii Transilvane
scufundate cu 4000-5000 m;
- altitudinea maximă diferă - Subcarpații Getici 1218 m în Dealul
Chiciora sau 1018 m în
Măgura Mățău și Podișul Târnavelor 600-700 m pe latura estică la
contactul cu Subcarpații Interni
ai Transilvaniei;
- în Podișul Târnavelor sunt întâlnite structuri boltite, numite
domuri gazeifere, structuri care
lipsesc în Subcarpații Getici;
c. 4 p pentru două deosebiri între clima Podișului Mehedinți și
clima Câmpiei de Vest
(la Nord de râul Mureș):
- vânturile sunt diferite în cele două unități - austrul în
Podișul Mehedinți și vânturile de vest
în Câmpia de Vest (la Nord de râul Mureș);
http://www.ebacalaureat.ro/
- influențele climatice sunt diferite - influențe
submediteraneeneîn Podișul Mehedinți și
oceanice în Câmpia de Vest (la Nord de râul Mureș);
- etajul climatic este diferit - de dealuri joase în Podișul
Mehedinți și moderat de
câmpie în Câmpia de Vest (la Nord de râul Mureș).
Total 12 puncte
IV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor
elemente:
a) patru aspecte specifice ale reliefului - 4 p
- este o unitate de orogen, formată în timpul orogenezei alpine
prin încrețirea scoarței și prin
erupții vulcanice (Neogen);
- după tipurile de roci și repartiția lor în teritoriu prezintă un
mozaic petrografic" - roci
cristaline (șisturi cristaline), roci sedimentare (calcare,
gresii, conglomerate) și roci vulcanice
(bazalt);
- altitudinea maximă este întâlnită în Munții Bihor - 1849 m,
vârful Bihor (Curcubăta Mare);
- prezintă relief carstic foarte bine dezvoltat - peșteri
(Scărișoara, Focul Viu, Urșilor,
Vântului), chei (Cheile Turzii, Râmeți), doline, lapiezuri etc;
- relieful vulcanic este prezent în Munții Metaliferi;
- fragmentarea este ridicată - depresiuni intramontane (Brad,
Zlatna, Huedin), culoare de vale;
- prezintă depresiuni golf, sub forma unor pătrunderi ale câmpiei
și dealurilor în zona de
munte;
- văile sunt largi în depresiuni, cu sectoare înguste de lunci în
culoare și chei, cu peste 6
terase;
- zona centrală, cu altitudini de peste 1800 m, ca și o coloană
vertebrală este orientată N-S
(Munții Bihor și Vlădeasa), din care se desprind celelalte masive
orientate V-E;
b) două râuri - 2 p: oricare două râuri dintre următoarele -
Crișul Repede, Crișul Negru, Crișul
Alb, Someșul Mic, Arieș, Ampoi, Mureș;
c) un tip genetic de lac - 1 p: oricare tip genetic de lac dintre
următoarele - lacuri naturale:
lacuri în roci calcaroase (Lacul Vărășoaia, Ighiu); lacuri
antropice: lacuri hidroŹenergetice (Lacul
Văliug pe râul Bârzava, Fântânele și Tarnița pe Someșul Cald,
Gilău pe Someșul Mic);
d) trei resurse naturale - 3 p: oricare trei resurse naturale
dintre următoarele - minereuri
complexe (sulfuri polimetalice), cărbuni (cărbune brun), bauxită,
roci pentru construcții, ape,
păduri, pășuni și fânețe naturale.
Total 10 puncte b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea
următoarelor elemente: a) trei aspecte
specifice ale reliefului - 3 p:
- este o unitate de platformă cu o complexă evoluție geologică -
în orogeneza baikaliană
începe formarea Podișului Casimcei și se definitivează în
orogeneza caledonică; în orogeneza
hercinică se formează Munții Macin;
- alcătuit din roci variate - șisturi verzi și calcare (Podișul
Casimcei), granit, bazalt (Munții
Macin), calcare, nisipuri, pietrișuri (Podișul Babadag);
- cea mai veche unitate de relief a țării (Podișul Casimcei)
modelată subaerian din momentul
formării;
- altitudinea maximă - în Masivul Dobrogei de Nord este întâlnită
în vârful Greci (Țuțuiatu)
Munții Macin - 467 m;
- Masivul Dobrogei de Nord prezintă o înclinare ușoară pe direcția
NNV-SSE, indicată de
direcția de curgere a râurilor;
- pe depozitele calcaroase apar forme carstice în Podișul Casimcei
(Peștera La Adam, Lilieci);
http://www.ebacalaureat.ro/
- Masivul Dobrogei de Nord evoluează către stadiul de peneplenă
prin epuizarea energiei de
orogen și modelarea subaeriană îndelungată;
- relieful litoral este jos, reprezentat de limanuri și lagune;
b) o influență climatică - 1 p: influențe est-continentale (de
ariditate) sau influențe pontice;
c) două tipuri genetice de lacuri - 2 p: oricare două tipuri
genetice de lacuri dintre următoarele -
lagune maritime (Lacul Razim, Sinoe, Zmeica, Golovita), limanuri
maritime (Lacul Tașaul),
limanuri fluviale (Lacul Cerna, Pecineaga);
d) un etaj de vegetație -1 p: oricare etaj de vegetație dintre
următoarele - etajul stepei sau etajul
silvostepei (zona stepei) sau etajul stejarului (zona de pădure);
e) o clasă sau un tip de sol - 1 p: oricare clasă sau tip de sol
dintre următoarele -clasa molisoluri
(cernoziom, sol bălan dobrogean); clasa argiluvisoluri (soluri
cenușii și brun-roșcate de pădure).
Total 10 puncte
V. Se acordă 16 puncte astfel:
a. 4 p pentru explicația solicitată:
Habitatul colinar și de podiș se remarcă prin diversitate de forme
ca urmare a condițiilor naturale
(relief, climă, vegetație, soluri), dar si prin rolul favorabil al
zonelor de contact (deal/ podiș - munte,
deal/ podiș - câmpie), sau prin complementaritatea resurselor și a
axelor de comunicație. în dealuri
și podișuri cele mai favorabile condiții pentru așezări sunt pe
culoarele largi ale râurilor.
Din punct de vedere al formei, în dealuri și podișuri, majoritatea
satele sunt răsfirate (satul de
pădure, cu gospodării înșirate de-a lungul văilor sau al
drumurilor, având o tendință de grupare întrun
nucleu; vatra are un contur precis, cuprinzând în interiorul său o
parte din terenurile cultivate,
îndeosebi plantații de pomiviticole). Ca urmare a condițiilor
morfologice satul prezintă o variantă
specială, aceea a satului drum (liniar), iar ca urmare a
influenței populației săsești apare satul
compact, întâlnit în sudul și centrul Transilvaniei;
b. 4 p pentru explicația solicitată:
România este o țară pontică deoarece are ieșire la Marea Neagră pe
o lungime de aproximativ 240
km. Această deschidere pontică a țării noastre îi conferă multiple
avantaje:
- Marea Neagră comunică cu Oceanul Planetar facilitând relațiile
comerciale ale țării noastre
cu majoritatea țărilor lumii prin porturile maritime Constanța și
Mangalia;
- plasarea României pe axa mărilor"
(Mediterană-Neagră-Caspică) cu consecințe economice
benefice;
- în apele teritoriale există platforme de foraj marin care extrag
petrol din platforma
continentală;
- potențialul heliomarin este valorificat în turism, mai ales în
jumătatea sudică a litoralului
românesc;
- un important domeniu de pescuit marin îl constituie litoralul și
platforma continentală.
c. 4 p pentru explicația solicitată:
Diversitatea lacurilor din zona montană este determinată de geneza
cuvetei în care este acumulată
apa, care poate fi de origine naturală sau antropică.
Lacurile naturale au dimensiuni mici și sunt create de acțiunea
agenților externi -lacuri glaciare
(Lacul Lala, Bâlea, Gâlcescu, Bucura, Zănoaga), lacuri de baraj
natural (Lacul Roșu), lacuri formate
în roci calcaroase (Lacul Vărășoaia), lacuri formate în ocne de
sare (Coștiui și Ocna Șugatag). în
categoria lacurilor create de agenții interni includem lacul
vulcanic Sf. Ana din craterul masivului
Ciomatu (Munții Harghita).
Lacurile antropice au apărut în aproape toate masivele montane ca
urmare a resurselor
mari de apă și a multiplelor utilizări (potențialului
hidroenergetic ridicat, alimentare cu apă a
localităților, regularizarea debitului etc). Cele mai mari
amenajări antropice sunt lacurile Izvorul
Muntelui pe Bistrița, Vidraru pe Argeș, Vidra pe Lotru etc.
http://www.ebacalaureat.ro/
d. 4 p pentru explicația solicitată:
Fondul funciar al dealurilor și podișurilor din țara noastră se
caracterizează printr-o mare diversitate
ca urmare a particularităților reliefului (altitudine,
fragmentare, expoziție, alcătuire geologică,
procese geomorfologice etc.) și condițiilor pedoclimatice. Structura
terenurilor agricole este foarte
variată, întâlnindu-se terenuri arabile, plantații pomi-viticole,
pășuni, fânețe și suprafețe forestiere.
Dealurile joase au un relief cu pante domoale pe care eroziunea nu
s-a dezvoltat, valori de
temperatură (8-10° C) și precipitații (500-700 mm/an) favorabile
dezvoltării plantelor, soluri bogate
în humus. Sunt cultivate în cea mai mare parte cu cereale, plante
tehnice și legume.
Dealurile înalte au relieful mai accidentat, cu pante mai abrupte,
impunând lucrări agrotehnice
pentru menținerea stabilității versanților și reducerea eroziunii
terenurilor. Clima prezintă
temperaturi mai scăzute (7-10° C) și precipitații mai bogate
(600-800 mm/ an), favorabile pentru
culturi variate. Solurile (argiluvisoluri) sunt cultivate agricol
având o fertilitate medie. Vegetația
naturală de pădure a fost înlocuită pe mari suprafețe de culturi
agricole.
Cultura plantelor este foarte diversificată, ca o consecință a
cadrului natural variat. Se întâlnesc
terenuri arabile ocupate de porumb, grâu, sfeclă de zahăr, cartof,
plantații viticole extinse -
Subcarpații de Curbură, plantații pomicole. Creșterea animalelor
este practicată în toate unitățile pe
baza pășunilor naturale, plantelor pentru nutreț sau cerealelor.
Se cresc: bovine și ovine (pe baza
pășunilor), porcine (pe baza culturilor de porumb și cartof),
păsări.
Total 16 puncte
VI. Se acordă 12 puncte astfel:
a. valoarea maximă aproximativă a cantității medii lunare de
precipitații este de 83 mm și
se înregistrează în luna iunie - 2 p;
b. valoarea minimă aproximativă a cantității medii lunare de
precipitații este de 40 mm
și se înregistrează în luna februarie - 2p;
c. anotimpul cu cea mai mare cantitate anuală de precipitații este
cel de vară și cauza
este cantitatea mare a precipitațiilor din acest sezon datorită
influențelor climatice oceanice
(vânturilor de vest) - 2 p;
d. diferența între valoarea maximă și minimă a cantității medii
lunare de precipitații
este de 43 mm - 2 p;
e. diferența dintre cantitatea medie de precipitații din luna mai
(69 mm) și din luna
octombrie (50 mm) este de aproximativ 19 mm - 2 p;
f. valoarea aproximativă a cantității de medii de precipitații din
luna iulie este de 62
mm - 2 p.
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA 69
I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect),
astfel: 1.b; 2. d; 3. c; 4. b; 5.
c; 6. c; 7. a; 8. d; 9. â; 10. a.
Total 20 puncte
II. Se acordă 10 puncte (câte 1 p pentru fiecare element
solicitat), astfel:
1. râuri: Buzău, Cerna, Argeș, Someșul Mare - 4p;
2. un hazard natural cu posibilitate de producere în Podișul
Tâmavelor: alunecări de teren - 1 p;
3. zona de vegetație din Câmpia de Vest (la Nord de Mureș): zona
stepei (etajul silvostepei)
sau zona pădurii (etajul stejarului) - 1 p;
4. orașe: Slobozia, Ploiești, Brăila, Alexandria - 4 p.
Total 10 puncte
III. Se acordă 12 puncte din care:
a. 4 p pentru două deosebiri între clima Podișului Sucevei și
clima Podișului Mehedinți:
http://www.ebacalaureat.ro/
- temperatura medie anuală este diferită - în Podișul Sucevei
6-8°C și în Podișul Mehedinți 8-
10° C;
- vânturile sunt diferite în cele două unități - crivățul în
Podișul Sucevei și austrul în Podișul
Mehedinți;
- influențele climatice sunt diferite - influențe baltice în
Podișul Sucevei și submeditera-neene
în Podișul Mehedinți;
- etajul climatic este diferit - de dealuri înalte în Podișul
Sucevei și dealuri joase în Podișul
Mehedinți.
b. 4 p pentru două deosebiri între relieful Munților Apuseni și
relieful Masivului Dobrogei
de Nord:
- Munții Apuseni sunt o unitate de orogen, formată în timpul
orogenezei alpine prin încrețirea
scoarței și prin erupții vulcanice (Neogen), iar Masivul Dobrogei
de Nord este o unitate de
platformă cu o complexă evoluție geologică - în orogeneza
baikaliană începe formarea Podișului
Casimcei și se definitivează în orogeneza caledonica, iar în
orogeneza hercinică se formează Munții
Măcin;
- Munții Apuseni, după tipurile de roci și repartiția lor în
teritoriu, prezintă un mozaic
petrografic" - roci cristaline (șisturi cristaline), roci
sedimentare (calcare, gresii, congloŹmerate) și
roci vulcanice (bazalt), iar Masivul Dobrogei de Nord este
alcătuit din șisturi verzi și calcare
(Podișul Casimcei), granit, bazalt (Munții Măcin), calcare
acoperite cu nisipuri, pietrișuri (Podișul
Babadagului);
- altitudinea maximă în Munții Bihor este de 1849 m, vârful Bihor
(Curcubăta Mare) mult mai
mare decât altitudinea maximă în Masivul Dobrogei de Nord de 467
m, vârful Greci (Țuțuiatu),
Munții Măcin;
- fragmentarea Munților Apuseni este ridicată - depresiuni
ihtramontane (Brad, Zlatna,
Huedin), culoare de vale, depresiuni golf (pătrunderi ale câmpiei
și dealurilor în zona de munte);
,
- cea mai veche unitate de relief a țării se află în Masivul
Dobrogei de Nord (Podișul
Casimcei) unitate care evoluează către stadiul de peneplenă prin
epuizarea energiei de orogen și
modelarea subaeriană îndelungată.
c. 4 p pentru două deosebiri între clima Podișului Tâmavelor și
clima Câmpiei Olteniei:
- temperatura medie anuală este diferită - în Podișul Tâmavelor
8-10° C și în Câmpia
Olteniei10-11,5°C;
- cantitatea de precipitații medii anuale diferă - în Podișul
Tâmavelor 600-800 mm/ an și în
Câmpia Olteniei 500-600 mm/an;
- vânturile sunt diferite în cele două unități - vânturile de vest
în Podișul Tâmavelor și austrul
în Câmpia Olteniei;
- influențele climatice sunt diferite - influențe oceanice în
Podișul Tâmavelor și
submediteraneeneîn Câmpia Olteniei;
- etajul climatic este diferit - de dealuri joase în Podișul
Tâmavelor și moderat de
câmpie în Câmpia Olteniei.
Total 12 puncte
IV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor
elemente:
a) trei aspecte specifice ale reliefului; - 3 p
- este o unitate de orogen, formată în timpul orogenezei alpine
prin încrețirea scoarței în
ultimele faze de cutare;
- sunt alcătuiți din roci sedimentare (gresii, conglomerate,
marne, argile, nisipuri, pietrișuri,
sare, cărbuni);
- cuprinde un aliniament de depresiuni submontane închise de
dealuri interne, urmate de un
aliniament de depresiuni intracolinare închise de dealuri externe;
http://www.ebacalaureat.ro/
-altitudinea maximă este întâlnită în Dealul Chiciora - 1218 m și
în Măgura Mățău -1018m;
- orientarea culmilor este E-V, paralel cu munții;
- la E de valea Oltului sunt depresiuni mici separate de dealuri
numite muscele -Muscelele
Argeșului;
- la vest de valea Oltului depresiunile de sub munte sunt mai mari
și comunică între ele
alcătuind Depresiunea Subcarpatică Nord-Olteană;
- sâmburii de sare deranjează depozitele situate deasupra formând
cute diapire;
- sunt întâlnite frecvent procese de versant - alunecări de teren,
șiroiri care degradează
terenurile;
- trecerea la Podișul Getic se realizează prin cueste - relief
asimetric;
- văile sunt largi în depresiuni, cu lunci extinse și 3-5 terase;
b) un etaj climatic și o influență climatică - 2 p: etajul
climatic de dealuri înalte și influențe de
tranziție sau submediteraneene;
c) un tip sau o clasă de sol - 1p: oricare tip sau clasă de sol
dintre următoarele - clasa
argiluvisoluri (soluri cenușii și brun roșcate de pădure) sau
clasa cambisoluri (soluri brune, brunacide);
d) două resurse de subsol - 2 p: oricare două resurse de subsol
dintre următoarele -petrol, gaze
de sondă, cărbuni (lignit), sare;
e) două orașe cu peste 50000 de locuitori - 2 p: Râmnicu Vâlcea și
Târgu Jiu.
Total 10 puncte b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea
următoarelor elemente:
a) trei aspecte specifice ale reliefului - 3 p:
- este o unitate de orogen, formată în timpul orogenezei alpine
prin încrețirea scoarței;
- după tipurile de roci și repartiția lor în teritoriu sunt
formați din roci sedimentare cutate sau
fliș (calcare, gresii, conglomerate);
- altitudinea maximă este întâlnită în Munții Ciucaș - 1954 m,
vârful Ciucaș;
- orientarea culmilor prezintă o arcuire de la N-S la NE-SV și
V-E;
- prezintă relief dezvoltat pe conglomerate cu forme spectaculoase
- Sfinxul Bratocei, Tigăile
în Munții Ciucaș;
- grad de fragmentare ridicat - depresiuni intramontane (cea mai
întinsă depresiune
intramontană - Depresiunea Brașov), culoare de vale;
-văile sunt largi în depresiuni, cu sectoare înguste de lunci în
culoare și defileuri, cu peste 6 terase;
b) numele celei mai mari depresiuni intramontane - 1 p:
Depresiunea Brașovului;
c) două râuri - 2 p: oricare două râuri dintre următoarele -
Oituz, Putna, Slănic, Buzău,
Teleajen, Prahova, Râul Negru, Olt;
d) un etaj de vegetație - 1 p: oricare etaj de vegetație dintre
următoarele - etajul
fagului, etajul pădurii de amestec fag și rășinoase, etajul
rășinoaselor (zona de pădure), etajul
subalpin (zona alpină);
e) un tip sau o clasă de sol - 1 p: oricare tip sau clasă de sol
dintre următoarele -
clasa cambisoluri (soluri brune, brun-acide) sau clasa spodosoluri
(podzoluri, soluri alpine
brune acide);
f) două orașe cu peste 50000 de locuitori - 2 p: Brașov și Sfântul
Gheorghe.
Total 10 puncte
V. Se acordă 16 puncte astfel:
a. 4 p pentru explicația solicitată:
Activitățile economice ale orașului Drobeta Turnu Severin sunt
influențate de poziția acestuia pe
cursul fluviului Dunărea, în aval de Defileul Dunării.
Existența condițiilor naturale de amenajare a portului au
favorizat dezvoltarea șantierului naval
http://www.ebacalaureat.ro/
pentru construirea de nave fluviale.
Potențialul hidroenergetic al Dunării este ridicat în sectorul
defileului și valorificat ecoŹnomic prin
barajul Porțile de Fier I.
Este un oraș antic, apărut datorită posibilităților de traversare
a Dunării în zona orașului. Vestigiile
orașului antic Drobeta și piciorul podului construit de Apolodor
din Damasc constituie o atracție
turistică.
b. 4 p pentru explicația solicitată:
Râurile din România sunt valorificate economic și ca argumente în
acest sens menționăm:
- posibilități de navigație, pe Dunăre și pe Bega, în curs de
amenajare pe Olt (până la Slatina)
și în anumite perioade ale anului pe cursul inferior al Șiretului
și al Prutului;
- potențial hidroenergetic valorificat prin barajele și lacurile
de acumulare Porțile de Fier I și
II, Izvorul Muntelui, Vidraru, Vidra etc;
- alimentarea cu apă a localităților situate de-a lungul cursului
sau în apropiere (aducțiuni de
apă) și a activităților industriale;
- amenajarea sistemelor de irigații în partea estică a Câmpiei
Române (Bărăgan), sudul
Câmpiei Olteniei, în Dobrogea etc;
-. desfășurarea de activități turistice de-a lungul cursului
(pescuit sportiv, sporturi acvatice,
agrement), mai ales în apropierea marilor orașe;
- spațiu favorabil amplasării așezărilor umane și căilor de
comunicație pe terasele râurilor, iar
lunca prin lucrări de desecare și îndiguire este cultivată
agricol;
- posedă bogate resurse vegetale (păduri de luncă, pajiști) și
faunistice (numeroase specii de
pești, între care cei mai valoroși sunt sturionii - prezenți pe
cursul Dunării).
c. 4 p pentru explicația solicitată:
în Carpații Orientali există o varietate de tipuri genetice de
relief datorită modului variat de formare:
- partea centrală a geosinclinalului carpatic, alcătuită din
șisturi cristaline încep să se formeze
din orogeneza hercinică și sunt reluate în orogeneza alpină;
- partea estică, alcătuită din roci sedimentare cutate fliș"
s-a format pe toată durata
orogenezei alpine;
- partea vestică, alcătuită din roci vulcanice s-a format prin
erupții vulcanice în Neogen.
Tipurile genetice de relief prezente în Carpații Orientali sunt:
- relieful de eroziune ciclică (suprafețe de nivelare sau
platforme de eroziune) - mai puțin
reprezentat datorită înălțărilor recente, fiind prezente doar
ultimile două platforme de nivelare,
purtând denumiri locale (mai înalte decât în Carpații
Meridionali);
- relieful pe șisturi cristaline: Munții Rodnei, Maramureșului,
Suhard, Giurgeu, Bistriței;
- relieful dezvoltat pe fliș (roci sedimentare consolidate) -
gresii în culmile - Obcina
Mare, Feredeu, Munții Stânișoarei, Goșmanu, Berzunți și Nemira;
- relieful carstic - dezvoltat pe calcar unde apar chei (Cheile
Bicazului), peșteri, avenuri;
- relieful vulcanic - cu conuri, cratere, erodat puternic, apare
în Munții Oaș, Țibleș, Gutâi,
Călimani, Gurghiu, Harghita.
- relieful glaciar - este puțin reprezentat, în Munții Rodnei - în
circuri glaciare (lacurile Lala și
Buhăescu), văi glaciare, prezente datorită altitudinilor ce
depășesc 2000 m și rocilor dure (șisturi
cristaline);
- relieful fluvial - în care alternează sectoare de vale mai
largi, unde apar terasele, cu sectoare
de vale înguste la străpungerea transversală a culmilor (Bistrița,
Moldova).
- relieful pe conglomerate (eroziune diferențiată) apare în Munții
Ceahlău (Căciula
Dorobanțului, Toaca și Panaghia) sau în Munții Ciucaș.
d. 4 p pentru explicația solicitată:
Densitatea populației este diferită între cele două unități de
relief, fiind mai mare în Podișul
Dobrogei față de Delta Dunării.
http://www.ebacalaureat.ro/
Podișul Dobrogei, între unitățile de reliefale țării, este o
subunitate slab populată, ca urmare și a
influenței factorului istoric - dominația străină îndelungată. în
cadrul ei se delimitează arii cu
densitate ridicată în zona litorală, de-a lungul canalului
Dunăre-Marea Neagră și în zona
predunăreană - populația fiind atrasă de concentrările industrial-urbane,
spațiile periurbane cu
agricultură de piață și oferirea de forță de muncă și de axele de
transport. Densitățile mici din
interiorul Podișului Dobrogei sunt datorate frecvenței mari a
terenurilor cu potențial natural de
locuit scăzut și a relativei izolări (depărtare față de centre
urbane, axe de transport).
Delta Dunării deține cele mai mici valori ale densității,
explicate prin dominarea suprafețelor
acvatice, suprafețele locuibile restrânse la grinduri, puține
activități economice și migrarea
populației, îndeosebi a tinerilor către centrele urbane limitrofe
(Tulcea).
Total 16 puncte
VI. Se acordă 12 puncte astfel: \
a. valoarea aproximativă a temperaturii medii în luna februarie
este de 0,6°C și în luna
decembrie este de 0,3°C - 2 p;
b. cea mai mică valoarea aproximativă a temperaturii medii lunare
se înregistrează în
luna ianuarie și este de - 1°C - 2 p;
c. cea mai mare valoarea aproximativă a temperaturii medii lunare
se înregistrează în
luna iulie și este de 24°C - 2 p;
d. amplitudinea termică medie anuală este cu aproximație de 25°C -
2 p;
e. temperaturile ridicate din timpul verii sunt datorate
circulației maselor de aer sudice,
originare din Peninsula Arabă sau Africa de Nord, mase de aer cu
temperaturi ridicate și
precipitații reduse și radiației solare mai puternice în sezon de
vară - 2 p;
f. temperatura medie anuală se calculează prin însumarea
temperaturilor medii lunare
și împărțirea sumei la 12 (numărul de luni ale anului) - 2 p.
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA 70
I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect),
astfel: 1. a; 2. a; 3. d; 4. c; 5.
d; 6. c; 7. b; 8. c; 9. c; 10. a.
Total 20 puncte
II. Se acordă 10 puncte (câte 1 p pentru fiecare element
solicitat), astfel:
1. orașe: Sibiu, Suceava, Oradea și Călărași - 4 p;
2. București - 1 p;
3. râuri: Târnava Mică, Ialomița, Trotuș, Someș - 4 p; 7. Brațul
Sulina - 1 p.
Total 10 puncte
III. Se acordă 12 puncte din care:
a. 4 p pentru două deosebiri între clima Câmpiei de Vest (la sud
de râul Mureș) și
clima Delta Dunării:
- cantitatea medie de precipitații diferă - în Câmpia de Vest (la
sud de râul Mureș) 500-600
mm/ an și în Delta Dunării 350-400 mm/ an;
- vânturile sunt diferite în cele două unități - brize marine și
crivățul (iarna) în Delta Dunării și
austrul în sudul Câmpiei de Vest (la sud de râul Mureș);
- influențele climatice sunt diferite - influențe pontice în Delta
Dunării și submeditera-neene
în sudul Câmpiei de Vest (la sud de râul Mureș);
b. 4 p pentru două deosebiri între relieful Grupei Făgăraș și
relieful Munților Poiana
http://www.ebacalaureat.ro/
Rusca:
- alcătuirea geologică a Grupei Făgăraș este reprezentată de
șisturi cristaline cu intruziuni
granitice pe când Munții Poiana Rusca sunt alcătuiți din șisturi
cristaline și calcare metamorfozate;
- altitudinea maximă a Grupei Făgăraș - 2544 m, vârful Moldoveanu
este mult mai mare decât
cea a Munților Poiana Rusca - 1374 m, vârful Padeșu;
- în Grupa Făgăraș se întâlnesc frecvente urme ale modelării
glaciare - circuri (lacuri glaciare:
Lacul Bâlea, Capra, Podragu), văi glaciare și lipsesc din Munții
Poiana Rusca;
- Grupa Făgăraș spre deosebire de Munții Poiana Rusca, la
începutul cuaternarului,
a suferit o înălțare în bloc cu aproximativ 1000 m, căpătând
caracter alpin.
c. 4 p pentru două deosebiri între clima Podișului Bârladului și
clima Câmpiei Olteniei:
- temperatura medie anuală este diferită - în Podișul Bârladului
8-10°C și în Câmpia Olteniei
10-11,5°C;
- vânturile sunt diferite în cele două unități - crivățul în
Podișul Bârladului și austrul în
Câmpia Olteniei;
- influențele climatice sunt diferite - influențe est-continentale
(de ariditate) în Podișul
Bârladului și submediteraneene în Câmpia Olteniei;
- etajul climatic este diferit - de dealuri joase în Podișul Bârladului
și moderat de
câmpie în Câmpia Olteniei.
Total 12 puncte
IV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor
elemente:
a) trei aspecte specifice ale reliefului - 3 p
- este o unitate de orogen, formată în timpul orogenezei alpine
prin încrețirea scoarței în
ultimele faze de cutare;
- sunt alcătuiți din roci sedimentare (gresii, conglomerate,
marne, argile, nisipuri, pietrișuri,
sare, cărbuni);
- cuprinde un aliniament de depresiuni submontane închise de
dealuri interne, urmate de un
aliniament de depresiuni intracolinare închise de dealuri externe;
-altitudinea maximă este întâlnită în Dealul Chiciora - 1218 m și
în Măgura Mățău -1018 m;
- desfășurarea lor este E-V, paralel cu munții;
- la E de valea Oltului sunt depresiuni mici separate de dealuri
numite muscele -Muscelele
Argeșului;
- la vest de valea Oltului depresiunile de sub munte sunt mai mari
și comunică între ele
alcătuind Depresiunea Subcarpatică Nord-Olteană;
- sâmburii de sare deranjează depozitele situate deasupra formând cute
diapire;
- sunt întâlnite frecvent procese de versant - alunecări de teren,
șiroiri care degradează
terenurile;
- trecerea la Podișul Getic se realizează prin cueste - relief
asimetric;
- văile sunt largi în depresiuni, cu lunci extinse și 3-5 terase;
b) două râuri cu amenajări hidroenergetice - 2 p: Argeș, Olt;
c) un tip sau o clasă de sol - 1 p: oricare tip sau clasă de sol
dintre următoarele -lasă
argiluvisoluri (soluri cenușii și brun-roșcate de pădure) sau
clasa cambisoluri (soluri rune, bnjnacide);
d) două resurse naturale - 2 p: oricare două resurse de subsol
dintre următoarele -etrol, gaze de
sondă, cărbuni (lignit), sare, terenuri arabile, pășuni și fânețe,
păduri;
e) două orașe cu peste 50000 loc. - 2 p: Râmnicu Vâlcea și Târgu
Jiu.
Total 10 puncte b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea
următoarelor elemente:
a) trei aspecte specifice ale reliefului; - 3 p
http://www.ebacalaureat.ro/
- este o unitate de orogen, formată în timpul orogenezei alpine
prin încrețirea scoarței i prin
erupții vulcanice (Neogen);
- după tipurile de roci și repartiția lor în teritoriu se
individualizează trei șiruri de rocj
-ulcanice (andezit, bazalt) în V, cristaline (șisturi cristaline)
în centru și sedimentare (calcare, resii,
conglomerate) în E;
- altitudinea maximă este întâlnită în Munții Rodnei - 2303 m,
vârful Pietrosul Rodnei;
- orientarea culmilor este NV-SE, prezentând pe această direcție
un paralelism culme-ale;
- prezintă urme ale modelării glaciare - circuri care adăpostesc
lacuri (Lacul Lala și uhăescu),
văi glaciare;
- relieful vulcanic este prezent prin conuri și cratere modelate
de agenții externi în
unții Oaș, Gutâi, Țibleș;
- grad de fragmentare ridicat - depresiuni intramontane, culoare
de vale;
- văile sunt largi în depresiuni, cu sectoare înguste de lunci în
culoare și defileuri, cu este 6
terase.
b) numele celei mai mari depresiuni intramontane - 1 p:
Depresiunea Maramureș;
c)o influență climatică și două etaje climatice - 3 p: oricare
influență climatică dintre
rmătoarele - influențe climatice oceanice sau scandinavo-baltice
si oricare etaj climatic intre
următoarele - etaj de depresiune intramontană, etaj montan, etaj
alpin;
d) un tip genetic de lac - 1 p: oricare tip genetic de lac dintre
următoarele - lacuri laciare (Lacul
Lala, Buhăescu), lacuri în masive de sare (Lacul Coștiui, Ocna
Șugatag);
e) două resurse de subsol - 2 p: oricare resursă naturală dintre
următoarele - minereuri omplexe
(sulfuri complexe), sare, mangan, roci pentru construcție.
Total 10 puncte
Se acordă 16 puncte astfel: a. 4 p pentru explicația solicitată:
Terenuri foarte degradate în Munții Carpați și în Subcarpați
există, acolo unde condițiile aturale
(roci sedimentare friabile, precipitații, pantă) și utilizarea
economică neadecvată a terenurilor
(defrișări, suprapășunat, arat din deal în vale etc.) determină o
eroziune
accelerată a terenurilor.
în Subcarpați și în munții joși relieful este accidentat,
predomină suprafețele de versanți, cu pante
mai abrupte, impunând lucrări agrotehnice pentru menținerea
stabilității versanților și reducerea
eroziunii terenurilor. Retrocedarea terenurilor prin aplicarea
Legii Fondului Funciar, lipsa
facilităților economice, fragmentarea excesivă a proprietății,
aratul din deal în vale, defrișarea rasă
pe suprafețe mari a pădurii și practicarea monoculturii au
determinat o eroziune accelerată a
terenurilor, favorizată și de condițiile naturale (roci
sedimentare
friabile, precipitații, pantă).
în munții înalți relieful este foarte accidentat, dominat de
versanți puternic înclinați care nu pot fi
cultivați agricol, și mici suprafețe netede care sunt valorificate
agricol. Depresiunile intramontane
prezintă suprafețe orizontale sau ușor înclinate, prielnice
culturilor agricole. Se practică o
agricultură intensivă în depresiunile intramontane și extensivă în
rest. Pășunile și fânețele montane
ocupă suprafețe mari (1800-2200 m), în apropierea satelor extinse
prin defrișarea pădurilor.
Pădurile domină fondul funciar al zonelor montane și prin
defrișarea rasă pe suprafețe mari a
pădurii se declanșează o eroziune accelerată a
terenurilor.
b. 4 p pentru explicația solicitată;
Culturile agricole se caracterizează printr-o mare diversitate ca
urmare a particularităților reliefului
(altitudine, fragmentare, expoziție, alcătuire geologică, procese
geomorfologice etc), a condițiilor
climatice (scăderea temperaturii odată cu creșterea altitudinii,
creșterea cantității de precipitații) și a
http://www.ebacalaureat.ro/
caracteristicilor pedologice (scăderea fertilității solului odată
cu creșterea altitudinii).
Structura terenurilor agricole este foarte variată, întâlnindu-se:
- în câmpii sunt extinse terenurile arabile pe care se cultivă
predominant cereale, plante
tehnice, puține podgorii și culturi legumicole în vecinătatea
orașelor;
- în dealuri și podișuri se întâlnesc terenuri arabile (care se
reduc pe măsură ce altitudinea
crește), plantații pomi-viticole, pășuni, fânețe și suprafețe
forestiere (se extind
pe măsură ce altitudinea crește).
-în munți sunt utilizate pentru culturi agricole depresiunile și
culoarele intramontane, care sunt
cultivate cu grâu, cartof, secară, in pentru fuior, pomi
fructiferi.
c. Se acordă 4 p pentru explicație. Exemplu de răspuns:
După anul 1989 industria, considerată energofagă și
energointensivă, intră în declin -tranziție, pe de
o parte datorită ineficientei producției în unitățile mari și
foarte mari, cauzată de uzura morală a
utilajelor, iar pe de altă parte de lipsa unor programe coerente
de lansare economică a industriei sau
de neștiința organelor de decizie".
Astfel, tranziția economică a însemnat modernizarea,
restructurarea sau chiar închiderea unor
ramuri industriale, având drept consecință disponibilizarea
parțială sau totală a personalului angajat.
Ponderea populației ocupate în sectorul secundar a scăzut.
în ultimii ani s-a finalizarea procesul de privatizare a
societăților industriale, au fost restucturate
sectoarele supradimensionate și s-a revigorat potențialul național
de cercetare
și dezvoltare.
d. Se acordă 4 p pentru explicația solicitată:
Poziția României pe continent stabilește o particularitate
importantă a climatului -climat temperat
continental de tranziție între cel temperat oceanic în centrul și
vestul Europei și cel continental în
partea estică. Cantitatea medie anuală de precipitații scade de la
vest spre estul țării și crește odată
cu altitudinea.
Desfășurarea V-E pe 9° latitudine a României conduce la diminuarea
cantității de precipitații pe
măsura creșterii distanței față de Oceanul Atlantic, de la vest
spre est (peste 600 mm/ an în Câmpia
de Vest, 500-600 mm/ an în Câmpia Română partea central
vestică, 400-500 mm/ an în Bărăgan și Dobrogea, 350-400 mm/ an pe
litoral și în Delta
Dunării). Scăderea cantității medii anuale de precipitații este o
consecință a poziției, altitudinii
i desfășurării Munților Carpați, care au un rol important în
bararea maselor de aer care
irculă deasupra țării noastre (îndeosebi cele oceanice și
continentale) și în distribuția
eritorială a cantității de precipitații.
Cantitatea de precipitații scade V-E ca urmare a interferențelor
climatice: influențe limatice
oceanice în vestul și centrul țării, cu precipitații abundente și
uniforme în cursul nului, aduse de
vânturile de vest, spre deosebire de estul țării unde se resimt
influențe climatice de ariditate, cu
precipitații scăzute.
Precipitațiile cresc odată cu altitudinea, de la 400-500 mm/an în
sudul Câmpiei Olteniei, la 500-600
mm/ an în nordul Câmpiei Olteniei, la 500-700 mm/ an în Podișul
Getic, la 700-900 mm/ an în
Subcarpații Getici, la 800-1200 mm/ an în Munții Carpați și chiar
peste 1200 mm/ an pe cele mai
mari altitudini ale Carpaților.
Total 16 puncte
VI. Se acordă 12 puncte astfel:
a. valoarea aproximativă a temperaturii medii în luna ianuarie
este de - 7° C și în luna
decembrie este de - 6°C - 2 p;
b. cea mai mică valoare aproximativă a temperaturii medii lunare
se înregistrează în
luna februarie și este de - 7,5° C - 2 p;
c. cea mai mare valoare aproximativă a temperaturii medii lunare
se înregistrează în
http://www.ebacalaureat.ro/
luna august și este de 9,5° C - 2 p;
d. temperaturile scăzute din intervalul decembrie-aprilie sunt
determinate de unghiul
făcut de razele solare cu suprafața terestră și de mărimea mică a
radiației globale (situarea
țării noastre în emisfera nordică, în plină zonă de climă
temperată, cu un minim al duratei
și intensității iluminării și încălzirii la solstițiul de iarnă 22
decembrie), circulației maselor
de aer (extinderii maselor de aer generate de anticiclonul
Siberian care se manifestă mai
ales iarna) - 2 p;
e. temperatura medie anuală se obține însumând valorile
temperaturilor medii lunare
și împărțind suma obținută la 12 (numărul de luni) - 2 p;
f. amplitudinea termică medie anuală se calculează făcând
diferența între valoarea
medie a lunii celei mai reci (februarie) și a lunii celei mai
calde (august) și are valoarea de
l7°C-2p.
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA 71
I- Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect),
astfel:
1. d; 2. b; 3. a; 4. d; 5. a; 6. d; 7. c; 8. b; 9. c; 10. c.
Total 20 puncte
H. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element
solicitat), astfel: 1. sare, petrol, lemn;
2. Mureș, Trotuș, Motru; 3. Buzău, Reșița, Focșani, Sibiu.
Total 10 puncte
III. Se acordă 12 puncte din care:
a. 4 p pentru două deosebiri între clima unității marcată cu G
(Carpații Curburii) și clima unității
marcată cu J (Subcarpații Moldovei); câte 2p pentru fiecare
deosebire enunțată
.
corect, dintre următoarele: temperatura medie anuală: în unitatea
G, 2°C-6°C, în unitatea J, 6°C-
8°C, precipitații medii anuale: în unitatea G, 1000-1200 mm/an, în
unitatea J, 700-1000 mm/an;
etajul de climă: în unitatea G, etaj climatic montan, în unitatea
J, etaj cliŹmatic de dealuri înalte.
b. 4 p pentru două deosebiri între relieful unității marcată cu E
(Podișul Bârladului) și
relieful unității marcată cu C (Sectorul Câmpiei Române dintre Olt
și Argeș); câte 2 p
pentru fiecare deosebire enunțată corect, dintre următoarele: din
punct de vedere petrografic
unitatea E este alcătuită din nisipuri, pietrișuri, argile, marne,
în timp ce în unitatea C roca
reprezentativă este loessul; unitatea E prezintă relief structural
de tip cueste, în timp ce
relieful unității C se remarcă prin prezența crovurilor
(microde^resiuni de tasare în loess);
c. 4 p pentru două deosebiri între clima unității marcată cu D
(Câmpia Transilvaniei) și
clima unității marcată cu F (Delta Dunării); câte 2 p pentru
fiecare deosebire enunțată
corect, dintre următoarele: temperatura medie anuală: în unitatea
D, 8°C-10°C, în unitatea
F, peste 11 °C; precipitațiile medii anuale: în unitatea D,
500-700 mm/an, în unitatea F, sub
400 mm/an; influență climatică: în unitatea D, oceanică, în
unitatea F, pontică.
Total 12 puncte
IV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente,
referitoare la unitatea notată cu
I (Carpații Meridionali la vest de Olt):
a) - s-au format în timpul orogenezei alpine care a durat din
Cretacic până la începutul
Cuaternarului, prin cutarea și înălțarea sedimentelor acumulate în
geosinclinalul carpatic;
- sunt alcătuiți predominant din roci dure, șisturi cristaline,
spre extremitatea vestică fiind
prezente roci sedimentare (calcare);
- tipuri și forme de relief: relieful petrografic (relief pe
șisturi cristaline, care conferă reliefului
http://www.ebacalaureat.ro/
masivitate; relieful carstic cu peșteri și chei); relieful glaciar
cu circuri glaciare, văi glaciare și
morene; suprafețe de nivelare (Borăscu, Râu-Șes, Gornovița)
- altitudinea maximă: 2 519 m - vârful Parângu Mare, Munții Parâng;
- numărul mic de depresiuni (depresiunea intramontană Petroșani,
străbătută de râul Jiu și
depresiunea marginală Hațeg, drenată de râul Strei) indică
fragmentarea redusă;
(câte 1 p pentru oricare trei caracteristici) - 3 p
b) Petroșani; - 1 p
c) lacuri glaciare; lacuri de acumulare în scop hidroenergetic; -
2 p
d) etajul fagului/ etajul coniferelor/ etajul subalpin/ etajul
alpin (câte un punct pentru oricare
două răspunsuri corecte); - 2 p
e) tipuri de sol: soluri brune-acide/ podzol/ soluri alpine brune-acide;
clase de sol: cambisol/
spodosol (câte un punct pentru oricare două răspunsuri corecte). -
2 p
Total 10 puncte b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea
următoarelor elemente, referitoare la
unitatea notată cu A (Podișul Dobrogei);
a) - s-a format prin cutare (în timpul orogenezei baikaliene-
partea centrală, în timpul
orogenezei hercinice- partea nordică) și prin sedimentare, partea
sudică;
- din punct de vedere petrografic este alcătuit dintr-o mare
varietate de roci (șisturi verzi,
granițe, gresii, calcare, loess);
- altitudinea maximă - 467 m - vârful Greci, Munții Măcinului;
- partea nordică prezintă caracter de horst, relieful carstic
fiind specific părții sudice a
podișului;
(câte 1 p pentru oricare trei caracteristici); - 3 p
b) limane fluviale, Umane fluvio-maritime, lagune (câte un punct
pentru oricare două
răspunsuri corecte); -2 p
c) sol, calcar (1 p pentru oricare răspuns corect); - 1 p
d) influențe climatice continental-excesive, de ariditate;
influențe pontice (câte un punct pentru
fiecare răspuns corect); - 2 p
e) Tulcea - 1 p; Constanța - 1 p.
Total 10 puncte
V. Se acordă 16 puncte astfel:
a.- scăderea valorilor natalității, urmare a generalizării
comportamentului de planning familial;
- creșterea numărului de emigranți; - 4 p
b. - solurile cu fertilitate ridicată, din clasa molisoluri,
favorizează activitățile agricole;
- relieful fluviatil prezintă lunci largi, număr de terase redus
și interfluvii netede, numite
câmpuri"; - 4 p
c. - rețeaua feroviară are caracter radiar (de-a lungul văilor
carpatice transversale) și
concentric (conform formei treptelor de relief și arcului
carpatic), influențat de poziția
capitalei;
- nodul feroviar principal este orașul București, de unde pornesc
opt magistrale feroviare
care fac legătura capitalei cu orașele situate în părțile extreme
ale țării (Timișoara, Arad,
Oradea, Satu Mare, Suceava, lași, Galați, Constanța); - 4 p
d. - industria metalurgiei neferoaselor este localizată în
proximitatea arealelor de
exploatare a minereurilor neferoase în scopul reducerii costurilor
de transport ale materiilor
prime la centrele de prelucrare;
- cuprul, extras din minereurile polimetalice și din piritele
cuprifere din Munții Gutâi și
Munții Metaliferi, este prelucrat la Baia Mare și Zlatna; bauxita
se exploatează din Munții
Pădurea Craiului, la Oradea obținându-se alumină. - 4 p
Total 16 puncte
http://www.ebacalaureat.ro/
VI. Se acordă 12 puncte astfel:
a. aprox. 9 OOOrrvVs; mai; - 3 p
b. aprox. 4 500 m3/s; octombrie; - 3 p
c. aportul afluenților - care au debite mari, urmare a
cantităților mari de precipitații care
cad la nivelul bazinelor hidrografice și a topirii zăpezilor
(eșalonat, dinspre câmpie spre
zonele montane) corespunzător anotimpurilor primăvară-vară; - 3 p
d. aprox. 4 500 m3/s; - 1 p
e. aprox. 7 000 m3/s; aprox. 5 000 m3/s. - 2 p
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA 72
I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect),
astfel:
1. d; 2. c; 3. d; 4. d; 5. b; 6. c; 7. b; 8. b; 9. a; 10. c.
Total 20 puncte
II. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element
solicitat), astfel:
1. Suceava. 2. Arad, Craiova, Zalău. 3. huila. 4. Olt, Buzău. 5.
climat de dealuri joase. 6. câmpie în
formare prin aluvionare; suprafețele de uscat, numite grinduri
(fluviale, fluvio-maritime,
continentale), reprezintă 13% din suprafața deltei.
Total 10 puncte
III. Se acordă 12 puncte din care:
a. 4 p pentru două deosebiri între relieful unității marcată cu D
(Câmpia Transilvaniei)
și relieful unității marcată cu H (Dealurile Crișene); câte 2 p
pentru fiecare deosebire enunțată
corect, dintre următoarele: din punct de vedere petrografic
unitatea D prezintă substrat
argilo-marnos, favorizând declanșarea proceselor de versant
(alunecări de teren), în timp
ce unitatea H este alcătuită din strate sedimentare recente -
acumulări premontane de
nisipuri și pietrișuri; altitudinal, unitatea D nu depășește 300
m, în timp ce unitatea H
prezintă dealuri în jur de 500 m;
b. 4 p pentru două deosebiri între relieful unității marcată cu A
(Podișul Dobrogei) și
relieful unității marcată cu C (Sectorul Câmpiei Române între
Olt-Argeș); câte 2 p pentru
fiecare deosebire enunțată corect, dintre următoarele: relieful
unității A s-a format prin
sedimentarea Lacului Getic, în timp ce unitatea C s-a format prin
încrețirea scoarței terestre
în timpul orogenezei baikaliene (Podișul Casimcei) și a orogenezei
hercinice (Munții Macin),
partea sudică a podișului definitivându-se prin procesul de
sedimentare; din punct de
vedere petrografic unitatea A prezintă roci variate: în Masivul
Dobrogei de Nord specifice
sunt șisturile verzi și granițele, iar în Podișul Dobrogei de Sud,
peste un fundament alcătuit
din calcare și gresii sarmatice s^a depus un strat de loess, spre
deosebire de unitatea C
unde varietatea rocilor este mai redusă: nisipuri, pietrișuri,
loess;
c. 4 p pentru două asemănări între clima unității marcată cu G
(Carpații Curburii) și
clima unității marcată cu I (Carpații Meridionali la vest de Olt);
câte 2 p pentru fiecare
asemănare enunțată corect, dintre următoarele: ambele unități de
relief se încadrează în
etajul climatic montan; temperatura medie anuală în ambele unități
de relief este de
2°C-6°C; precipitațiile medii anuale sunt cuprinse între 1 000-1
200 mm/an, în ambele
unități de relief.
Total 12 puncte
IV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor
elemente, referitoare la unitatea
notată cu E (Podișul Bârladului):
http://www.ebacalaureat.ro/
a) - s-a format pe o zonă de scufundare, prin depunerea
sedimentelor într-o mare
sarmatică, având structură geologică de platformă monoclinală;
- din punct de vedere petrografic este alcătuit din roci
sedimentare (nisipuri, pietrișuri, argilă,
marne etc);
- prezintă relief structural (cueste și văi asimetrice);
- are altitudini de 400-600 m;
(câte 1p pentru oricare trei caracteristici) - 3 p;
b) etaj climatic de dealuri joase; influență climatică
continentai-excesivă, de ariditate; - 2 p
c) etajul stejarului/etajul silvQstepei (1 p pentru oricare
răspuns corect); - 1 p
d) tipuri de sol: cernoziom levigat/ soluri cenușii/ soluri
brun-roșcate (câte 1 p pentru oricare
două răspunsuri corecte); - 2 p
e) Vaslui - 1 p, Bârlad. - 1 p
Total 10 puncte b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea
următoarelor elemente, referitoare la
unitatea
notată cu G (Carpații Curburii):
a) - s-a format în timpul orogenezei alpine care a durat din
Cretacic până la începutul
Cuaternarului, prin cutarea și înălțarea sedimentelor acumulate în
geosinclinalul carpatic;
- structura geologică cutată, de orogen;
- din punct de vedere petrografic, domină flișul (rocă sedimentară
cutată alcătuită din gresii,
conglomerate, argile, marne);
- altitudinea maximă: 1954 m - vârful Ciucaș, Munții Ciucaș;
- tipuri și forme de relief: relief pe fliș - caracterizat prin
fragmentarea accentuată a
reliefului, favorizând dezvoltarea unor areale depresionare
intramontane cu suprafață mare
(Depresiunea Brașovului); relieful sculptural, de tip babe și
sfincși, pe conglomerate (Munții
Ciucaș: Sfinxul Bratocei, Tigăile); relieful fluviatil.
(câte 1p pentru oricare trei caracteristici) - 3p;
b) Depresiunea Brașov; -1 p
c) lemn, hidroenergie; - 2 p
d) Olt, Buzău; - 2 p
e) etajul fagului, etajul coniferelor. - 2 p
Total 10 puncte
V. Se acordă 16 puncte astfel:
a. - resursele energetice ale subsolului sunt reprezentate de
combustibilii minerali
(cărbuni, petrol, gaze naturale) și de resurse geotermale;
- există o varietate de tipuri de cărbuni, cu valoare energetică
diferită: huilă (depresiunea
Petroșani, bazinul Aninei), lignit (Subcarpații Getici, Subcarpații
Curburii, Podișul Getic),
cărbune brun (depresiunea Comănești); petrolul, resursă energetică
specifică zonelor de
sedimentare din exteriorul arcului carpatic; gaze naturale, care
cuprind gazul metan (Podișul
Transilvaniei) și gazul de sondă, care însoțește zăcămintele de
petrol; ape termale, de-a
lungul unei linii de falii situate între Câmpia de Vest și
Dealurile de Vest - 4p;
b. - temperatura aerului scade odată cu creșterea altitudinii;
- versanții cu expoziție sudică, mai însoriți, înregistrează valori
de temperatură mai ridicate față de
versanții cu orientare nordică, umbriți, cu valori termice mai
scăzute la aceeași altitudine; - 4 p
c. - orașul Brașov, datorită poziției geografice facilitează
legăturile transcarpatice;
- este un nod rutier (E60, E68, E574), nod feroviar (magistralele
feroviare 200, 300,
400,500), fiind în proiect construirea unui aeroport; - 4 p
d. - tipuri genetice de hazarduri: seismice (zona seismică
Vrancea), geomorfologice
(alunecări de teren, ravene, ogașe, torenți - arealul de dealuri);
- climatice (grindină, ploi cu caracter torențial, poleiul);
hidrologice (inundații), biologice
http://www.ebacalaureat.ro/
(gripa aviară); - 4 p
Total 16 puncte
VI. Se acordă 12 puncte astfel:
a. aprox. 9 000 m3/s; mai; - 3 p
b. aprox. 4 000 m3/s; octombrie; - 3 p
c. - aportul afluenților cu debite mari;
- condițiile climatice: cantități mari de precipitații și
temperaturi ridicate care favorizează
topirea zăpezii; - 3 p
d. aprox. 4 500 m3/s; - 1 p
e. aprox. 7 000 m3/s; aprox. 5 000 m3/s. - 2 p ,
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA 73
I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect),
astfel: 1.c; 2. c; 3. b; 4. a; 5. d; 6. d;
7. c; 8. d; 9c; 10. a.
Total 20 puncte
II. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element
solicitat), astfel:
1. Buzău, Craiova, Bistrița, București 2. Jijia, Olt, Buzău, Someș
3. influențe climatice
de ariditate 4. petrol. *
Total 10 puncte
III. Se acordă 12 puncte din care:
a. 4 p pentru două deosebiri între clima unității marcate cu F
(Grupa Parâng) și clima
unității marcate cu H (Podișul Sucevei); câte 2 p pentru fiecare
deosebire enunțată corect,
dintre următoarele: temperatura medie anuală: în unitatea F, sub
2°C, în timp ce în unitatea
H, 6°C-8°C, precipitații medii anuale: în unitatea F, peste 1200
mm/an, în unitatea H,
500-700 mm/an; etajul de climă: în unitatea F, etaj climatic
alpin, în unitatea H, etaj
climatic de dealuri joase.
b. 4 p pentru două deosebiri între relieful unității marcate cu D
(Câmpia de Vest) și
relieful unității marcate cu E (Carpații Moldo-Transilvani); câte
2 p pentru fiecare deosebire
enunțată corect, dintre următoarele: relieful unității D s-a
format prin sedimentarea Mării
Panonice, care s-a retras treptat spre vest, în timp ce relieful
unității E s-a format în timpul
orogenezei alpine care a durat din Cretacic până la începutul
Cuaternarului, prin cutarea și
înălțarea sedimentelor acumulate în geosinclinalul carpatic și
prin erupții vulcanice, în a
doua jumătate a perioadei oeogene; din punct de vedere
petrografic, unitatea D este alcătuită
din roci sedimentare (nisipuri, pietrișuri, loess)în timp ce, în
unitatea E reprezentativ este
paralelismul petrografic: în vest - roci vulcanice, în partea
centrală - șisturi cristaline, în
est - fliș; altitudinea maximă în unitatea D este de 174 m (Câmpia
Vingăi), în timp ce în
unitatea E este de 2100 m (vârful Pietrosu, Munții Călimani).
c. 4 p pentru două deosebiri între clima unității marcată cu A
(Subcarpații Curburii) și
clima unității marcată cu C (Podișul Dobrogei); câte 2 p pentru
fiecare deosebire enunțată
corect, dintre următoarele: temperatura medie anuală: în unitatea
A, 6°C-8°C, în unitatea
C, peste 10°C-11°C și peste 11 °C; precipitațiile medii anuale: în
unitatea A, 700-1000 mm/
an, în unitatea C, 400-500 mm/an și sub 400 mm/an; etaj climatic:
în unitatea A, de dealuri
înalte, în unitatea C, de câmpie și de dealuri joase; vânturi
specifice: în unitatea A, fdehnul,
în unitatea C, brizele marine și crivățul.
http://www.ebacalaureat.ro/
Total 12 puncte
IV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor
elemente, referitoare la unitatea
notată cu B (Munții Apuseni):
a) s-au format în timpul orogenezei alpine care a durat din
Cretacic până la începutul Cuaternarului,
prin cutarea și înălțarea sedimentelor acumulate în geosinclinalul
carpatic și prin erupții vulcanice,
în a doua jumătate a perioadei neogene;
- sunt alcătuiți dintr-o mare varietate de roci: vulcanice,
cristaline, sedimentare, conferind
caracteristica de mozaic petrografic";
- tipurile de relief reprezentative sunt: relieful petrografic (pe
șisturi cristaline, care conferă
reliefului masivitate; pe calcare, cu forme endocarstice-peșteVi
și exocarstice-lapiezuri, doline,
polii, chei; relieful pe fliș, care determină fragmentarea
reliefului); relieful
vulcanic; relieful fluviatil;
- în partea vestică sunt prezente depresiunile de tip golf;
- altitudinea maximă; 1849 m (vârful Bihor, Munții Bihor);
- sunt fragmentați de numeroase râuri;
(câte 1 p pentru oricare trei caracteristici) - 3 p
b) Someșul Mic, Crișul Repede; - 2 p
c) etajul fagului/ etajul coniferelor (1 p pentru oricare răspuns
corect); - 1 p
d) clase de sol: cambisol/spodosol; tipuri de sol: soluri
brune-acide/ podzol (câte 1p pentru
oricare două răspunsuri corecte); - 2 p
e) bauxita, minereuri auro-argentifere; - 2 p
f) inundații; - 1 p
Total 10 puncte b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea
următoarelor elemente, referitoare la
unitatea notată cu G (Podișul Getic):
a) - s-a format prin acumularea de materiale piemontane, prin
procesul de sedimentare;
- petrografia: peste stratele sedimentare recente, din pliocen,
s-a depus o cuvertură de
pietrișuri carpatice, cunoscute sub denumirea de pietrișurile de
Cândești" cu grosimi mai mari în
partea estică;
- structura geologică este de platformă puternic monoclinală N-S;
- are altitudini cuprinse între 200-700 m (772 m - Platforma
Argeșului);
- este o unitate tipic piemontană, cu interfluvii a căror lățime
crește de la nord spre sud;
(câte 1 p pentru oricare patru caracteristici) - 3 p
b) etaj climatic de dealuri joase -1 p; influență climatică
submediteraneană/ de tranziție (1 p
pentru oricare răspuns corect) -1 p;
c) petrol, gaze asociate, lignit; - 3 p
d) etajul stejarului; - I p
e) tip de sol: soluri argiloiluviale brun-roșcate; clasă de sol:
argiluvisoluri (1 p pentru oricare
răspuns corect). - 1 p.
Total 10 puncte
V. Se acordă 16 puncte astfel:
a. - debitele râurilor sunt mici datorită modului de alimentare:
izvorăsc din zone de
podiș; prezintă afluenți cu debite mici, bazinul hidrografic
suprapunându-se peste areale
de dealuri joase;
- tranzitează areale situate sub influențe climatice
continental-excesive, de ariditate,
volumul de apă transportat în timpul verii reducându-se
semnificativ; - 4 p
b. - prezența, în arealul depresiunii, a resurselor de huilă și
punerea în valoare a
acestei resurse energetice prin exploatări în subteran a atras un
număr mare de forță de
muncă, ceea ce a condus la creșterea densității populației în
arealul depresionar, prin
http://www.ebacalaureat.ro/
concentrarea populației în cele 6 orașe, raportat la regiunile
montane înconjurătoare, unde
densitatea populației se înscrie în valorile specifice zonelor de
munte. - 4 p
c. - caracteristicile substratului (substrat argilo-mamos) și
acțiuni antropice: defrișările,
suprapășunatul și agrotehnici necorespunzătoare (în Subcarpați în
special) au condus la o
intensificare a proceselor gravitaționale pe versanți (spălarea
solului prin pluviodenudare,
alunecări de teren, torențialitate);
- exploatarea unor resurse de subsol în sistem carieră (ex. Munții
Călimani, Munții
Apuseni, Depresiunea Petroșani etc), depozitarea sterilului de la
exploatările miniere,
presiunea umană ridicată în special în zonele depresionare dens
populate. - 4 p
d. - alcătuirea petrografică (șisturi cristaline și calcare) și
dezvoltarea reliefului carstic
(văi în chei, peșteri și sohodoluri), conferă podișului aspecte
montane. - 4 p.
Total 16 puncte
VI. Se acordă 12 puncte astfel:
a. aprox. 325m3/s; aprilie, mai; - 3 p
b. aprox. 75 m3/s; septembrie; - 3 p
c. primăvara; - 2 p
d. cantități mari de precipitații; topirea zăpezilor; - 2 p
e. aprox. 250m3/s.; - 1 p
0 aprox. 275 m3/s; - 1 p
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA 74
I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect),
astfel:
1. b; 2. b; 3. b; 4. d; 5. d; 6. d; 7. b; 8. c; 9. a; 10. b.
Total 20 puncte
II. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element
solicitat), astfel:
1. Vaslui, Craiova, Hunedoara, București 2. Prut, Bistrița, Buzău,
Someș 3. sunt alcătuiți dintr-o
mare varietate de roci: vulcanice, cristaline, sedimentare,
conferind caracteristica de mozaic
petrografic"; tipurile de relief reprezentative sunt:
relieful petrografic (pe șisturi cristaline, care
conferă reliefului masivitate; pe calcare, cu forme
endocarstice-peșteri și exocarstice-lapiezuri,
doline, polii, chei; relieful pe fliș, care determină fragmentarea
reliefului); relieful vulcanic; relieful
fluviatil.
Total 10 puncte
III. Se acordă 12 puncte din care:
a. 4 p pentru două asemănări între clima unității marcate cu D
(Câmpia de Vest) și
clima unității marcate cu I (Sectorul Câmpiei Române dintre Olt și
Argeș); câte 2 p pentru
fiecare asemănare enunțată corect, dintre următoarele: ambele unități
de relief se
încadrează în etajul climatic de câmpie; temperatura medie anuală
în ambele unități de
relief este de 10°C-11°C; precipitațiile medii anuale sunt
cuprinse între 500-700 mm/an/în
ambele unități de relief.
b. 4 p pentru două deosebiri între relieful unității marcată cu C
(Podișul Dobrogei) și
relieful unității marcată cu F (Grupa Parâng); câte 2 p pentru
fiecare deosebire enunțată
corect, dintre următoarele: relieful unității C s-a format atât
prin cutarea scoarței terestre,
în timpul orogenezei baikaliene și a orogenezei hercinice, cât și
prin procesul de
sedimentare, în timp ce unitatea F s-a format numai prin procesul
de încrețire a scoarței
terestre, în timpul orogenezei alpine care a durat din Cretacic
până la începutul Cuaternarului;
din punct de vedere petrografic, unitatea C este alcătuită din
roci variate (șisturi verzi,
http://www.ebacalaureat.ro/
granițe, calcare, loess) în timp ce în unitatea F domină rocile
metamorfice (șisturile
cristaline).
c. 4 p pentru două deosebiri între clima unității marcată cu B
(Munții Apuseni) și clima
unității marcată cu H (Podișul Sucevei); câte 2 p pentru fiecare
deosebire enunțată corect,
dintre următoarele: temperatura medie anuală: în unitatea B,
0°C-6°C, în unitatea H, 8°C-
10°C; precipitațiile medii anuale: în unitatea B, 1000-1200 mm/an
și peste 1200 mm/an,
ajungând la valori de 1400 mm/an - polul precipitațiilor în țară
(Stâna de Vale), în unitatea
H, 500-700mm/an; etaj climatic: în unitatea B, montan, în unitatea
C, de dealuri joase;
influențe climatice: în unitatea B, oceanice, în unitatea H
influențe scandinavo-baltice.
Total 12 puncte
IV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor
elemente, referitoare la unitatea
notată cu E (Carpații Moldo-Transilvani): '
a) s-au format în timpul orogenezei alpine care a durat din
Cretacic până la începutul
Cuaternarului. Drin cutarea sedimentelor acumulatei în
aeosinr.linalul carnație: în a doua
jumătate a perioadei neogene erupțiile vulcanice au definitivat
munții vulcanici;
- caracteristică este tripla zonalitate petrografică: în vest-roci
vulcanice, în partea
centrală-șisturi cristaline, în partea de est-fliș;
- au altitudini de peste 2000 m, maxima altitudinală: 2100 m -
munții Călimani, vârful
[ pietrosu;
- tipuri de relief: relief petrografic: pe șisturi cristaline,
care conferă reliefului masivitate; pe
conglomerate - relief sculptural de tip babe și sfineși - în
Munții Ceahlău; pe calcare -relief carstic
(Cheile Bicazului); relief vulcanic cu conuri și cratere vulcanice
bine păstrate;
- sunt fragmentați de numeroase râuri, fiind reprezentative
depresiunile intramontane: Ciuc,
Giurgeu, Comănești;
(câte 1 p pentru oricare trei caracteristici) - 3 p b) Munții
Tarcău, Munții Stânișoara; - 2 p
cjetajul fagului/ etajul coniferelor/ etajul subalpin/ etajul
alpin (1 p pentru oricare două răspunsuri
corecte); - 2 p
d) lac de baraj natural/ lac vulcanic/ lac de baraj în scop
hidroenergetic (1 p pentru oricare
răspuns corect); - 1 p
e) lemn, hidroenergie; - 2 p
Total 10 puncte b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea
următoarelor elemente, referitoare la
unitatea notată cu A (Subcarpații Curburii):
a) - s-au format prin cutarea și înălțarea sedimentelor acumulate
în avanfosa carpatică,
în urma ultimelor faze de cutare ale orogenezei alpine, în timpul
erei neozoice;
- structura geologică: de orogen, cu prezența sinclinalelor, care
dau în relief depresiuni
și a anticlinalelor care se materializează în culmi subcarpatice;
specifice sunt stratele
: sedimentare cutate care prezintă sâmburi de sare - cutele
diapire;
- petrografia: roci sedimentare friabile (nisipuri, pietrișuri,
argile, marne) și pătrunderea, din
arealul carpatic a unor pinteni alcătuiți din fliș (gresii,
conglomerate);
- are altitudini cuprinse între 500-1 000 m (996 m - Măgura Odobești);
- este cel mai complex sector subcarpatic, alcătuit din două
șiruri de depresiuni (unele în
vecinătatea muntelui, numite submontane", altele situate
între dealurile subcarpatice, sau
intracolinare") și două șiruri de dealuri;
- tipuri și forme de relief: alunecări de teren, ravene și ogașe,
vulcani noroioși" (Depresiunea
Policiori);
(câte 1 p pentru oricare trei caracteristici) - 3 p
b) etajul climatic de dealuri înalte, influență climatică
continentală; -2 p
c) etajul pădurilor de foioase; - 1 p
d) clasa cambisoluri, tipul de sol: brune, brune-acide; - 1 p
http://www.ebacalaureat.ro/
e) sare, petrol, gaze asociate, lignit, sol (1 p pentru oricare
două răspunsuri corecte); - 3 p
Total 10 puncte V. Se acordă 16 puncte astfel:
a. - fragmentarea reliefului este dată de numărul mare de
depresiuni, văi transcarpatice (culoarul
larg al Mureșului), de prelungiri ale câmpiei (Câmpia Lugojului)
și dealurilor în interiorul munților
sub forma depresiunilor golf;
- tectonismul, alcătuirea petrografică variată, cu dominarea
rocilor sedimentare friabile,
însoțite de acțiunea factorilor exogeni, au favorizat eroziunea
diferențiată și fragmentarea
accentuată a reliefului. - 4 p
b. - speciile forestiere sunt adaptate anumitor condiții de
temperatură și necesită
cantități diferite de apă;
- de exemplu, stejarul termofil (cer, gârnițâ, stejar pufos) s-a
adaptat cantităților de preŹ
cipitații mai reduse, specifice zonelor de câmpie și dealuri
joase, în timp ce molidul vegetează
la altitudini mari, în condiții de temperatură și precipitații
corespunzătoare. - 4 p
c. - borvizurile, apele minerale și apele termale sunt
valorificate în scop terapeutic
(Vatra Dornei, Slănic Moldova, Olănești, Căciulata etc); apele
termale constituie agent
termic (încălzirea serelor și a cartierelor de locuit - Oradea);
- pânzele de apă freatică contribuie la alimentarea localităților,
a industriei; - 4 p
d. - în sectorul de defileu, valea este relativ simetrică, cu
versanți abrupți și lipsa
luncii;
- caracteristică este alternanța de bazinete depresionare (Moldova
Nouă, Orșova) și
de îngustări, numite Cazane" (Cazanul Mare, Cazanul Mic); -
4 p
Total 16 puncte
VI. Se acordă 12 puncte astfel:
a. aprilie; aprox. 230m3/s; - 3 p
b. septembrie; aprox. 50m3/s; - 3 p
c. topirea zăpezilor - 2 p
d. cantități mici de precipitații - 2 p
e. aprox. 10m3/s. - 1 p
f. aprox. 180 m3/s- 1 p
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA 75
I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect),
astfel:
1.c; 2. c; 3. c; 4. d; 5. b; 6. a; 7. a; 8. b; 9. c; 10. d.
Total 20 puncte
II. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element
solicitat), astfel:
1. Alexandria, Bârlad, Ploiești, Zalău. 2. Jijia, Timiș, Someșul
Mic. 3. huilă, lemn. 4. liman fluvibmaritim.
Total 10 puncte
III. Se acordă 12 puncte din care:
a. 4 p pentru două asemănări între relieful unității marcate cu G
(Munții Apuseni) și
relieful unității marcate cu J (Munții Banatului); câte 2 p pentru
fiecare asemănare enunțată
corect, dintre următoarele: ambele unități de relief prezintă
structură geologică cutată, de
orogen; fragmentarea accentuată a ambelor unități de relief este
demonstrată de numărul
mare de depresiuni și văi.
b. 4 p pentru două deosebiri între clima unității marcată cu B
(Podișul Dobrogei) și
clima unității marcată cu H (Câmpia de vest la nord de Mureș);
câte 2 p pentru fiecare
http://www.ebacalaureat.ro/
deosebire enunțată corect, dintre următoarele: temperatura medie
anuală: în unitatea B,
10°C-11°C și peste 11°C ,în unitatea H, 10°C-11°C; precipitațiile
medii anuale: în unitatea
B, 400-500 mm/an și sub 400 mm/an, în unitatea H, 500-700 mm/an;
etaj climatic: în
rtea 3, de câmpie și dealuri joase, în unitatea H, de câmpie;
influențe climatice: în unitatea B,
excesiv-continentale și pontice, în unitatea H influențe oceanice;
vânturi: în unitatea B, crivățul și
brizele marine, în unitatea H, vânturile de vest.
c 4 p pentru două deosebiri între reliefuUinității marcată cu E
(Carpații Curburii) și relieful unității
marcată I (Dealurile Lipovei); câte 2 p pentru fiecare deosebire
enunțată corect, dintre următoarele:
relieful unității E s-a format prin cutarea scoarței terestre, în
timpul orogenezei alpine, în timp ce
unitatea I s-a format prin procesul de sedimentare; din punct de
vedere petrografic, unitatea E este
alcătuită din fliș (rocă sedimentară cutată alcătuită din gresii,
conglomerate, argile, marne) în timp
ce în unitatea I domină rocile sedimentare premontane (nisipuri,
pietrișuri); altitudini: unitatea E se
apropie de 2 000 m (1954 m - vârful Ciucaș, Munții Ciucaș), în
timp ce, în unitatea I altitudinile
depășesc puțin 300 m.
Total 12 puncte IV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea
următoarelor elemente, referitoare la
unitatea
notată cu A (Grupa Retezat-Godeanu):
a)- s-a format în timpul orogenezei alpine care a durat din
Cretacic până la începutul Cuaternarului,
prin cutarea și înălțarea sedimentelor acumulate în geosinclinalul
carpatic;
- petrografic, domină rocile metamorfice (șisturile cristaline),
spre extremitatea vestică fiind
prezente și calcare;
- structura geologică de orogen;
- altitudinea maximă: 2509 m - vârful Peleaga, Munții Retezat;
- tipuri și forme de relief: relief pe șisturi cristaline, care
conferă caracter de masivitate;
glaciar - cu circuri glaciare, văi glaciare, morene, custuri;
relief fluvialii - cu văi adânci, număr mare
de terase, versanți abrupți, interfluvii sub formă de creste;
relief carstic cu peșteri și văi în chei;
suprafețe de nivelare (Borăscu, Râu-Șes, Gornovița).
(câte 1 p pentru oricare trei caracteristici) - 3 p
b) Motru, Cerna; - 2 p
c) lac glaciar; - 1 p
d) etajul foioaselor/ etajul coniferelor/ etajul subalpin/ etajul
alpin (1 p pentru oricare răspuns
corect); - 1 p
e) huilă, lemn, hidroenergie, alpin (1 p pentru oricare două
răspunsuri corecte); - 2 p
f) etaj climatic montan/ etaj climatic alpin (1 p pentru oricare
răspuns corect); - 1 p
Total 10 puncte b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea
următoarelor elemente, referitoare la
unitatea notată cu C (Câmpia Bărăganului).
a) - s-a format prin procesul de sedimentare a lacului Getic, care
s-a retras treptat
spre est;
- din punct de vedere petrografic este alcătuită din pietrișuri,
nisipuri, argile peste oare s-a
depus un strat de loess (40 m grosime);
- câmpia are caracter tabular, cu văi largi, interfluvii netede;
- forme de relief reprezentative: dune de nisip (dreapta râurilor
Ialomița și Călmățui); crovurimicrodepresiuni
de tasareîn loess;
(câte 1 p pentru oricare trei caracteristici) - 3 p
b) influență climatică de ariditate; -1 p
c) zona stepei; - 1 p
d) petrol, gaze asociate; - 2 p
e) clasa molisol; tip de sol: cernoziom (1 p pentru oricare
răspuns corect); - 1 p
f) Călărași, Brăila, Slobozia (1 p pentru oricare două răspunsuri
corecte). - 2 p
http://www.ebacalaureat.ro/
Total 10 puncte
V. Se acordă 16 puncte astfel:
a. - borvizurile și apele minerale sunt valorificate în scop
terapeutic (Vatra Dornei, Slănic Moldova,
Olănești, Căciulata etc); apele termale constituie agent termic
(încălzirea serelor și a cartierelor de
locuit - Oradea);
- pânzele de apă freatică contribuie la alimentarea localităților,
a industriei - 4 p;
b.- factorul climatic joacă un rol important în procesele chimice
care au loc la nivelul
solului;
- odată cu creșterea altitudinii au loc modificări în repartiția
cantităților de precipitații
și a valorilor de temperatură (valorile termice scad și cresc
cantitățile de precipitații) ceea
ce se răsfrânge în caracterul acid/bazic al solului, în
posibilitatea descompunerii și
încorporării materiei organice în masa solului, respectiv
pretabilitatea pentru anumite
tipuri de culturi agricole;
- solurile podzolice, de exemplu, specifice zonelor montane sunt
acide, nefertile, în
timp ce cernoziomurile au o cantitate mare de humus și un ph al
solului corespunzător
practicării culturilor specifice unităților de câmpie; - 4 p
c. - industria morăritului și panificației, folosește ca materie
primă cerealele care
prezintă un areal de cultură începând din zonele de câmpie (grâu,
porumb), până în zonele
montane (secara);
- făina, care contribuie la prepararea pâinii, pastelor făinoase,
a produselor de patiserie
reprezintă alimentația de bază a populației; cererea mare explică
larga răspândire teritorială
a acestei industrii; - 4 p
d. - vegetația este strict dependentă de condițiile de relief
(altitudine, expoziția
versantilor, pantă, forme de relief), climă (temperatură,
precipitații, vânturi) și sol
(caracteristicile fizice și chimice);
- Carpații Orientali prezintă o desfășurare pe verticală până la
altitudini de 2000 m,
ceea ce favorizează etajarea mai multor tipuri de climate, cărora
le corespund tot atâtea
etaje de vegetație, în timp ce, în Podișul Dobrogei altitudinile
sub 400 m și prezența
influențelor climatice de ariditate constituie factori restrictivi
în diversificarea vegetației
spontane; - 4 p
Total 16 puncte
VI. Se acordă 12 puncte astfel; a.- 18°C; iulie;-3p
b. - -5°C; ianuarie; - 3 p
c. - vara; supraîncălzirea substratului, urmare a expunerii la
radiația solară timp mai
îndelungat, consecință a mișcării de revoluție; - 3 p
. d. - TMA = ITML/12 (°C); în care: TMÂ- temperatura medie anuală;
ITML - suma temperaturilor
medii lunare; - 1 p
e. - 23°C; - 1 p
f. -8°C.-1p.
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA 76
I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect),
astfel:
1. a 2. a 3. b 4. c 5. d 6. b 7. b 8. c 9. c 10. c.
Total 20 puncte
II. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element
solicitat), astfel:
http://www.ebacalaureat.ro/
1. Bârlad, Drobeta Turnu-Severin, Suceava, Giurgiu 2. Șiret,
Motru, Mureș, Someșul
Mic 3. petrol, sol.
Total 10 puncte
III. Se acordă 12 puncte din care:
a. 4 p pentru două deosebiri între relieful unității marcate cu A
(Grupa Retezat-Godeanu)
și clima unității marcate cu D (Subcarpații Curburii); câte 2p
pentru fiecare deosebire
enunțată corect, dintre următoarele: altitudinile maximă în
unitatea A, 2509m - vârful
Peleaga, Munții Retezat, în timp ce în unitatea D, 996m - Măgura
Odobești; relieful unității
A s-a format prin încrețirea scoarței terestre în timpul
orogenezei alpine, în timp ce relieful
unității D s-a format prin cutarea sedimentelor acumulate în
avanfosa carpatică;
b. 4 p pentru două asemănări între relieful unității marcate cu C
(Câmpia Bărăganului)
și relieful unității marcate cu H (Câmpia de Vest la nord de
Mureș); câte 2 p pentru fiecare
asemănare enunțată corect, oricare dintre următoarele: unitățile
de relief s-au format prin
procesul de sedimentare; tipurile de roci (petrografia) pe care
s-a format relieful fac parte
din categoria rocilor sedimentare: nisipuri, pietrișuri, loess;
c. 4 p pentru două deosebiri între clima unității E (Carpații
Curburii) și clima unității F
(Podișul Tâmavelor); câte 2 p pentru fiecare deosebire enunțată
corect, dintre următoarele:
etajul climatic: în unitatea E, montan, în unitatea F, de dealuri
joase; temperaturile medii
anuale: în unitatea E, 0°C-6°C, în unitatea F, 8°C-10°C;
precipitații medii anuale: în
unitatea E, 1000-1200 mm/an, în unitatea F, 500-700 mm/an.
Total 12 puncte
IV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor
elemente, referitoare la unitatea
notată cu B (Podișul Dobrogei):
a) - s-a format prin cutare (în timpul orogenezei
baikaliene-partea centrală, în timpul
orogenezei hercinice-partea nordică) și prin sedimentare partea sudică;
- din punct de vedere petrografic este alcătuit dintr-o mare
varietate de roci (șisturi verzi,
granițe, gresii, calcare, loess);
- altitudinea maximă - 467 m, vârful Greci, Munții Măcinului;
- partea nordică prezintă caracter de horst, relieful carstic
fiind specific părții sudice a
podișului;
(câte 1p pentru oricare trei caracteristici); - 3 p
b) influență climatică: pontică; - 1 p
c) zona de stepă, zona pădurii (câte un punct pentru oricare
răspuns corect) - 1 p
d) clasa molisoluri/ tipul cernoziom, soluri bălane (câte un punct
pentru oricare răspuns corect);
- 1 p
e) liman fluvio-maritim - 1 p, Techirghioi; - 1 p
f) Constanța - 1 p, Tulcea; - 1 p
Total 10 puncte b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea
următoarelor elemente, referitoare la
unitatea
notată cu G (Munții Apuseni):
a) - s-a format în timpul orogenezei alpine, care a durat din
Cretacic până la începutul
Cuaternarului; în a doua jumătate a neogenului au avut loc erupții
vulcanice;
- sunt alcătuiți dintr-o mare varietate de roci: vulcanice,
șisturi cristaline, sedimentare
(calcare, fliș) ceea ce conferă caracterul de mozaic
petrografic";
- tipurile de relief reprezentative sunt: relieful petrografic (pe
șisturi cristaline, care conferă
reliefului masivitate; pe calcare, cu forme endocarstice-peșteri
și exocarstice-lapiezuri, doline, polii,
chei; relieful pe fliș, care determină fragmentarea reliefului);
relieful vulcanic;
- în partea vestică sunt prezente depresiunile de tip golf;
http://www.ebacalaureat.ro/
- altitudinea maximă: 1849 m, vârful Bihor, Munții Bihor; (câte 1
p pentru oricare trei
caracteristici); - 3 p
b) Crișul Alb, Crișul Negru, Crișul Repede, Someșul Mic, Arieșul,
Ampoiul (câte 1 p
pentru oricare două râuri); - 2 p
c) minereuri complexe, minereuri auro-argentifere, bauxită, lemn,
ape minerale (câte 1
p pentru oricare patru răspunsuri corecte); - 4 p
d) sate risipite numite crânguri". - 1 p
Total 10 puncte
V. Se acordă 16 puncte astfel:
a. - altitudinile de peste 2000 m au permis instalarea ghețarilor
montani în perioada
glaciară (pleistocen);
- odată cu încălzirea climei ghețarii montani s-au topit și au
lăsat în urmă circuri, văi
glaciare, morene etc; - 4 p
b. - temperatura medie anuală scade odată cu creșterea altitudinii
reliefului astfel:
10°C-11°C și peste 11°Cîn etajul de câmpie, 8°C-10°Cîn etajul
dealurilor joase (podișuri),
6°C-8°C în etajul dealurilor înalte (Subcarpați), 0°C-6°C în
etajul montan, sub 0°C în etajul
alpin (sub 2°C la altitudini peste 2200 m);
- temperatura medie anuală scade în latitudine de la sudul spre
nordul țării, cu aproximativ
2°C; în sudul țării temperaturile medii anuale sunt de
10°C-11°C,în nordul țării de 8,5°C; - 4p
c. - caracteristicile substratului (substrat argilo-mamos) și
acțiuni antropice: defrișările,
suprapășunatul și agrotehnici necorespunzătoare (în Subcarpați în
special) au condus la o
intensificare a proceselor gravitaționale pe versanți (spălarea
soluliți prin pluviodenudare,
alunecări de teren, torențialitate);
- exploatarea unor resurse de subsol în sistem carieră (ex. Munții
Călimani, Munții
Apuseni, Depresiunea Petroșani etc), depozitarea sterilului de la
exploatările miniere,
presiunea umană ridicată în special în zonele depresionare dens
populate; - 4 p
d. - compozițiile floristice diferite existente în cele două
unități de relief: în grupa
Parâng predomină pădurile de conifere și fag iar în Câmpia
Olteniei, pâlcurile de pădure
sunt dominate de stejar termofil (stejar brumăriu, stejar pufos,
cer, gârniță);
- majoritatea arealelor împădurite din Câmpia Olteniei sunt folosite
în scop de protecție
a mediului (pentru fixarea nisipurilor, ameliorarea
caracteristicilor climatice, conservarea
unor specii vegetale și animale etc). spre deosebire de grupa
Parâng unde fondul forestier
este folosit predominant pentru valorificarea lemnului. - 4p
Total 16 puncte
VI. Se acordă 12 puncte astfel:
a. 19°C, iulie, august; ~2p
b. -5° C, ianuarie, decembrie; - 2 p
c vara; - 2 p
d. 24°C; - 2 p
e.Temperatura medie anuală: suma temperaturilor medii
lunare/numărul de luni; - 2 p
f. 0°C; - 2 p
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA 77
I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect),
astfel:
1. c 2. a 3. d 4. c 5. a 6. c 7. a 8. c 9. c 10. b.
Total 20 puncte
II. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element
solicitat), astfel:
1. Târnava Mare, Vedea, Crișul Negru 2. Focșani, Vaslui, Brăila 3.
Câmpia Transilvaniei,
http://www.ebacalaureat.ro/
gaz metan 4. petrol, sare.
Total 10 puncte
III. Se acordă 12 puncte din care:
a. 4 p pentru două deosebiri între clima unității marcate cu C
(Carpații Meridionali la
vest de Olt) și clima unității marcate cu I (Subarpații Modovei);
câte 2 p pentru fiecare
deosebire enunțată corect, dintre următoarele: etajul climatic: în
unitatea C alpin, în
unitatea I, de dealuri înalte; temperatura medie anuală: în
unitatea C, sub 0°C, în unitatea
1,6°C -8°C; precipitații medii anuale: în unitatea C, peste 1200
mm/an, în unitatea 1,700-
1000 mm/an ;
b. 4 p pentru două deosebiri între relieful unității marcate cu B
(Subcarpații Curburii) și
relieful unității marcate cu F (Munții Apuseni); câte 2 p pentru
fiecare deosebire enunțată
corect, oricare dintre următoarele: altitudinile în unitatea B,
între 700-1000 m, maxima
altitudinală fiind de 996 m - Măgura Odobești, în timp ce în
unitatea F nu depășesc 1849
m (Munții Bihor, vârful Bihor); relieful unității B s-a format pe
roci sedimentare (nisipuri,
pietrișuri, argile, marne), în timp ce relieful unității F s-a
format pe roci metamorfice (șisturi
cristaline), vulcanice, sedimentare (calcare, fliș);
c 4 p pentru două deosebiri între clima unității marcate cu E
(Dealurile Lipovei) și clima unității
marcate cu J (Câmpia Moldovei); câte 2 p pentru fiecare deosebire
enunțată corect, oricare dintre
următoarele: influență climatică: în unitatea E, oceanice, în
unitatea J, de ariditate și scandinavobaltice;
vânturi: în unitatea E, vânturile de vest în timp ce în unitatea J
crivățul.
Total 12 puncte IV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea
următoarelor elemente, referitoare la
unitatea notată cu D (Câmpia de Vest la sud de Mureș): a) - s-a
format prin sedimentarea Mării
Panonice cu sedimente aduse de râuri;
- sunt specifice două tipuri de câmpii: înalte - peste 100 m,
acoperite cu un strat de loess și
câmpii joase - 80-90 m supuse inundațiilor;
- altitudinea medie este de aproximativ 10 m, maxima altitudinală:
174 m-Câmpia Vingăi;
- are o înclinare foarte redusă de la est la vest din care cauză
râurile sunt divagante;
(
(câte 1 p pentru oricare trei caracteristici); - 3 p b) etaj
climatic: de câmpie; influență climatică:
submediteraneană/oceanice; - 2 p c) etaj de vegetație: silvostepă;
- 1 p d) petrol, gaze asociate (câte
un punct pentru oricare două răspunsuri corecte); - 2 p e)
Timișoara. - 1 p Total 10 puncte b. Se
acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente,
referitoare la unitatea notată cu H
(Carpații Moldo-Transilvani):
a) - s-au format în timpul orogenezei alpine care a durat din
Cretacic până la începutul
Cuaternarului, prin cutarea sedimentelor acumulate în
geosiclinalul carpatic; în a doua jumătate a
perioadei neogene erupțiile vulcanice au definitivat munții
vulcanici;
b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente,
referitoare la unitatea
notată cu H (Podișul Getic):
a) - s-a format prin acumularea de materiale piemontane;
- relieful este înclinat de la N la S - caracter de piemont;
- petrografia: nisipuri, pietrișuri, argile, marne;
- are altitudini cuprinse între 300-700 m (772 m - Platforma
Argeșului);
- este o unitate tipic piemontană, cu interfluvii a căror lățime
crește de la nord spre
sud;
(câte 1 p pentru oricare patru caracteristici) - 3p
b) influență climatică: submediteraneană/de tranziție între
climatul submediteranean
și climatul de ariditate; etaj climatic: de dealuri joase; - 2 p
c) Jiu, Olteț, Motru (1 p pentru oricare răspuns corect); - 1 p
d) etajul stejarului; - 1 p
http://www.ebacalaureat.ro/
e) clasa argiluvisoluri/ tipul soluri brun-roșcate de pădure,
soluri argiloiluviale (1 p
pentru oricare răspuns corect); - 1 p
f) petrol, cărbuni (lignit), gaze asociate (câte 1p pentru oricare
două răspunsuri corecte). - 2 p
Total 10 puncte
V. Se acordă 16 puncte astfel:
a; - structurile de cutele diapire, situate pe marginea
Depresiunii colinare a Transilvaniei
adăpostesc o resursă naturală importantă, respectiv sare;
- în partea centrală a Depresiunii colinare a Transilvaniei, în
structurile numite domuri,
se află resursa naturală numită gaz metan; - 4 p
b. - direcția de curgere a râurilor: vest-est;
- râurile alohtone au debite mari, albii largi și puțin adânci;
râurile autohtone prezintă
debite mici, nivelul apei în albie scade în timpul verii; - 4 p;
c. - debitele râurilor sunt mici datorită modului de alimentare:
izvorăsc din zone de
podiș; prezintă afluenți cu debite mici, bazinul hidrografic
suprapunându-se peste areale
de dealuri joase;
- tranzitează areale situate sub influențe climatice
continental-excesive, de ariditate,
volumul de apă transportat în timpul verii reducându-se
semnificativ; - 4 p;
d. - România dispune de un valoros fond funciar în care terenurile
agricole ocupă
14 700 000 ha, reprezentând 63% din suprafața țării, din care cea
mai mare parte o reprezintă
terenurile arabile (64,6%) la care se adaugă pășuni și fânețe
naturale, vii și livezi;
- celelalte resurse de care dispune România, cu excepția
resurselor de sare și roci de
construcție sunt insuficiente pentru a susține anumite ramuri
economice; cea mai importantă
resursă naturală a țării este solul fertil al terenurilor arabile,
în special, asigurând hrana
populației, animalelor și numeroase materii prime pentru
industrie. - 4p.
Total 16 puncte
VI. Se acordă 12 puncte astfel:
a. - rata natalității României este mai scăzută (sub 10 %o) decât
cea a Regiunii de
Dezvoltare de NE (aproape 12%o),
- mortalitatea României este însă mai mare (peste 12 %o) decât cea
a Regiunii de
Dezvoltare de NE (sub 12 %o); - 3 p
b. - sporul natur.il al României este negativ (aproximativ -2,5
%o), iar al Regiunii de
Dezvoltare de NE pozitiv (aproximativ 1 %o); - 3 p
c. - la nivelul României populația este în scădere, iar la nivelul
Regiunii de Dezvoltare
de N^. în ușoară creștere;
- ponderea ridicată a populației îmbătrânite și generalizarea
comportamentului de plan-ning familial
- la nivel național; ponderea mai ridicată a populației feminine
de vârstă fertilă în Regiunea de
Dezvoltare de NE. - 3 p
d. Sn =N - M (%o); în care: Sn - sporul natural; N - natalitatea;
M - mortalitatea. - 3 p
Total 12puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA 79
I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect),
astfel:
1. a 2. a 3. c 4. c 5. b 6. b 7. d 8. a 9. d 10. a.
Total 20 puncte
II. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element
solicitat), astfel:
1. au altitudini de peste 2000 m (2100 m - vârful Pietrosu, Munții
Călimani); tipuri de relief: relief
petrografic: pe șisturi cristaline, care conferă reliefului
masivitate; pe conglo-merate - relief
sculptural de tip babe și sfincși - în Munții Ceahlău; pe calcare
- relief carstic (Cheile Bicazului);
relief vulcanic cu conuri și cratere vulcanice bine păstrate 2.
influențe submediteraneene 3. Motru,
http://www.ebacalaureat.ro/
Cerna 4. lași, Botoșani 5. lignit, petrol, gaze asociate.
Total 10 puncte
III. Se acordă 12 puncte din care:
a. 4 p pentru două deosebiri între clima unității marcate cu C
(Carpații Moldo-Transilvani)
și clima unității marcate cu F (Masivul Dobrogei de Nord); câte 2
p pentru fiecare deosebire
enunțată corect, dintre următoarele: etajul climatic: în unitatea
C, montan, în unitatea F,
de dealuri joase și de câmpie moderat; temperatura medie anuală -
în unitatea C, 2°C -
6°C, în unitatea F, 10°C -11°C; precipitații medii anuale - în
unitatea C, 1000-1200mm/an,
în unitatea F, 400-500mm/an;
b. 4 p pentru două deosebiri între relieful unității marcată cu A
(Dealurile Silvaniei) și
relieful unității marcată cu I (Grupa Retezat-Godeanu); câte 2 p
pentru fiecare deosebire
enunțată corect, dintre următoarele: altitudinile în unitatea A
rar depășesc 300m, în timp
ce în unitatea I, maxima altitudinală este de 2509 m (vârful
Peleaga, Munții Retezat);
unitatea A s-a format prin depunerea sedimentelor aduse de râuri,
în timp ce unitatea I s-a
format prin încrețirea scoarței terestre, în timpul orogenezei
alpine care a durat din Cretacic
până la începutul Cuaternarului, prin cutarea și prin erupții
vulcanice, în a doua jumătate
a perioadei neogene;
c. 4 p pentru două asemănări între clima unității marcate cu D
(Subcarpații Moldovei)
și clima unității marcate cu E (Câmpia Moldovei); câte 2 p pentru fiecare
asemănare
enunțată corect, dintre următoarele: ambele unități de relief se
află sub influență climatică
de ariditate (continentală); vântul care bate este crivățul în
ambele unități de relief.
Total 12 puncte
IV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor
elemente, referitoare la unitatea
notată cu J (Munții Apuseni)
a) - s-au format în timpul orogenezei alpine care a durat din
Cretacic până la începutul
Cuaternarului, prin cutarea și înălțarea sedimentelor acumulate în
geosinclinalul carpatic și prin
erupții vulcanice, în a doua jumătate a perioadei neogene;
- sunt alcătuiți dintr-o mare varietate de roci: vulcanice,
cristaline, sedimentare, conferind
caracteristica de mozaic petrografic";
- tipurile de relief reprezentative sunt: relieful petrografic (pe
șisturi cristaline, care conferă
reliefului masivitate; pe calcare, cu forme endocarstice-peșteri
și exocarstice-lapiezuri, doline, polii,
chei; relieful pe fliș, care determină fragmentarea reliefului);
relieful vulcanic;
- în partea vestică sunt prezente depresiunile de tip golf;
- altitudinea maximă: 1849 m-vârful Bihor, Munții Bihor;
- sunt fragmentați de numeroase râuri;
(câte 1 p pentru oricare patru caracteristici) - 4 p
b) etaj climatic: montan; influență climatică: oceanică; - 2p
c) clasa cambisoluri/tipul brune-acide (câte un punct pentru
oricare răspuns corect) - 1 p;
d) bauxită, minereuri auro-argentifere, minereuri complexe, ape
minerale (câte un punct pentru
oricare trei răspunsuri corecte); - 3 p
Total 10 puncte b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea
următoarelor elemente, referitoare la
unitatea notată cu G (Câmpia Bărăganului)
a) - s-a format pr'm depunerea sedimentelor;
- este constituită din pietrișuri, nisipuri, argile peste care s-a
depus un strat de loess (40 m
grosime);
- este înclinată de V la E;
- câmpia are caracter tabular, cu văi largi, interfluvii netede;
- forme de relief reprezentative: dune de nisip (dreapta râurilor
Ialomița și Călmățui); crovuri
http://www.ebacalaureat.ro/
- microdepresiuni de tasare în loess;
(câte 1 p pentru oricare patru caracteristici) - 4 p
b) etaj climatic: de câmpie; influență climatică: de ariditate; -
2 p
c) etajul de stepă propriu-zisă; - 1 p
d) clasa molisoluri/ tipul cernoziom (câte un punct pentru oricare
răspuns corect); - 1 p
e) petrol, gaze asociate, terenuri arabile (câte un punct pentru
oricare două răspunsuri corecte);
-2p
f) Slobozia. - 1 p
Total 10 puncte
V. Se acordă 16 puncte astfel:
a. - Delta Dunării este o câmpie în formare prin aluvionare;
- suprafețele de uscat, numite grinduri, reprezintă doar 13% din
suprafața deltei,
dominând formele de relief negative și întinderile de apă (brațele
Dunării, lacuri, bălți,
mlaștini, gârle etc); altitudinea maximă: 12 m - Grindul Letea; -
4 p
b. - sunt alcătuiți din roci sedimentare cutate (gresii,
conglomerate, argile, marne) -
fliș (întreg arealul carpatic; în Subcarpați sub forma unor
pinteni: Ivănețu, Homorâciu);
- s-au format prin încrețirea scoarței terestre, prezentînd
structură geologică de orogen
cu sinclinale și anticlinale; - 4 p
c. - rețeaua hidrografică de suprafață este influențată de
cantitatea de precipitații și
de natura rocilor din zonele pe care le traversează; - 4 p
d. - orașul Ploiești este situat pe magistralele feroviare (200,
300, 400, 500, 600) și
rutiere (E60) care se îndreaptă spre toate direcțiile. - 4 p
Total 16 puncte
VI. Se acordă 12 puncte astfel:
a.- rata natalității României are valori aproximativ egale cu rata
natalității Regiunii de Dezvoltare
Sud-Est, între 8-10 %o;
- rata mortalității României are valori aproximativ egale cu rata
mortalității Regiunii de Dezvoltare
Sud-Est, aproximativ 12%o; - 3 p
b. sporul natural este negativ pentru ambele reprezentări; - 3 p
c. - ponderea ridicată a populației îmbătrânite și generalizarea
comportamentului de
planningfamilial;-3p
d. Sn = N - M (%o); în care: Sn - sporul natural; N - natalitatea;
M - mortalitatea. - 3 p
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA 80 v
II. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect),
astfel: 1. b 2. d 3. a 4. b 5. a 6. c 7.
d 8. a 9. a 10. c.
Total 20 puncte | II. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru
fiecare element solicitat), astfel:
1. reprezintă o câmpie în formare prin aluvionare; cuprinde
suprafețe de uscat numite grinduri 2.
influență pontică 3. Buzău, Prahova 4. Giurgiu, Alexandria 5.
hidroenergia, bauxită, lemn.
Total 10 puncte
III. Se acordă 12 puncte din care:
a. 4 p pentru două deosebiri între clima unității marcate cu E
(Delta Dunării) și clima
unității marcate cu J (Câmpia Banatului); câte 2 p pentru fiecare
deosebire enunțată corect,
dintre următoarele: temperaturi medii anuale: în unitatea E, peste
11°C, în unitatea J,
10°C-11°C; precipitații medii anuale: în unitatea E, sub 400
mm/an, în unitatea J, 500-700
mm/an; influență climatică: în unitatea E, pontică, în unitatea J,
submediteraneană;
b. 4 p pentru două deosebiri între relieful unității marcate cu G
(Câmpia Olteniei) și
relieful unității marcate cu F (Subcarpații Curburii); câte 2 p
pentru fiecare deosebire
http://www.ebacalaureat.ro/
enunțată corect, dintre următoarele: relieful unității G s-a
format prin depunerea sedimentelor
aduse de râuri, în timp ce relieful unității F prin încrețirea
scoarței terestre; altitudinile în
unitatea G sunt sub 300 m, în timp ce în unitatea F sunt între
700-1000 m (altitudinea
maximă: Măgura Odobești - 996 m);
c. 4 p pentru două asemănări între clima unității marcate cu G
(Câmpiei Olteniei) și
clima unității marcate cu J (Câmpiei Banatului); câte 2 p pentru
fiecare asemănare enunțată
corect, dintre următoarele: ambele unități de relief se află sub
influență climatică submeŹ
diteraneană; temperaturile medii anuale sunt de 10-11°C în ambele
unități de relief.
Total 12 puncte
IV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor
elemente, referitoare la unitatea
notată cu H (Grupa Făgăraș):
a) - s-a format în timpul orogenezei alpine care a durat din
Cretacic până la începutul Cuaternarului,
prin cutarea și înălțarea sedimentelor acumulate în geosinclinalul
carpatic;
- petrografic, domină rocile metamorfice (șisturile cristaline);
- structura geologică de orogen;
- altitudinea maximă: 2544 m - vârful Moldoveanu, 2535 m - vârful
Negoiu (Munții Făgăraș);
- tipuri și forme de relief: relief pe șisturi cristaline, care
conferă caracter de masivitate;
glaciar - cu circuri glaciare, văi glaciare, morene, custuri;
relief fiu viații - cu văi adânci, număr
mare de terase, versanți abrupți, interfluvii sub formă de creste;
suprafețe de nivelare (Borăscu,
Râu-Șes, Gornovița).
(câte 1 p pentru oricare patru caracteristici); - 4 p
b) lacuri glaciare: L. Bâlea - 2 p; lacuri de acumulare în scop
hidroenergetic: L. Vidraru; - 2 p
c) etajul coniferelor/alpin (1 p pentru oricare răspuns corect); -
1 p
d)clasa spodosoluri/ tipul podzoluri, soluri alpine brune-acide
(câte 1 p pentru oricare răspuns
corect). - 1 p
Total 10 puncte
b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente,
referitoare la unitatea notată cu D
(Podișul Bârladului):
a) - s-a format pe o zonă de scufundare, prin depunerea
sedimentelor într-o mare
sarmatică;
- structură de platformă monoclinală;
- din punct de vedere petrografic este alcătuit din roci
sedimentare (nisip, pietriș, argilă,
marne etc);
- prezintă relief structural tcueste);
- are altitudini de 400-600 m;
(câte 1 p pentru oricare trei caracteristici); - 3 p
b) - etaj climatic: de dealuri joase; - 1 p
- influență climatică: de ariditate; - 1 p
c) etajul stejarului; - 1 p
d) clasa argiluvisoluri/tipul argiloiluviale, cenușii și brun -
roșcate (1 p pentru oricare răspuns
corect); - 1 p
e) Bârlad - 1 p, Vaslui; - 1 p
f) seceta. - 1 p
Total 10 puncte
V. Se acordă 16 puncte astfel:
a. - în estul țării acționează masele de aer continental din estul
continentului, lipsite
de precipitații pe când în vestul țării masele de aer oceanic
umede determină cantități mari
de precipitații. Carpații constituie o barieră în calea maselor de
aer, astfel încât masele de
aer estice nu trec la vest de aceștia, deci în estul țării
cantitatea de precipitații este mai
http://www.ebacalaureat.ro/
mică decât în vestul țării; - 3 p
b. - datorită alcătuirii geologice: o mare varietate de roci în
Carpații Occidentali (granit,
bazalt, marmură, calcar) explică diversitatea materialelor de
construcții, raportat la Carpații
Meridionali alcătuiți, predominant, din șisturi cristaline; - 3 p
c. - nivelul de dezvoltare a activităților din sectorul secundar
și terțiar în unele ofașe
a generat fluxuri de populație rural-urban, urban-urban,
determinând creșterea numerică a
populației și accentuarea dinamicii urbane;
- unele așezări rurale declarate orașe păstrează funcții dominant
agricole, migrația
actuală urban-rural și emigrările explică mărimea demografică
redusă a unor orașe; - 3 p
d. - relieful carpatic, prin geneză, alcătuire geologică, caracteristici
și prin influențele
asupra celorlalte componente ale cadrului natural, impune
activități umane specifice:
agricultura axată preponderent pe creșterea animalelor, activități
industriale de exploatare
a unor resurse de subsol, activități turistice; morfografia și
morfometria reliefului au
determinat concentrarea populației și a activităților în areaiele
depresionare și o dispersie
a populației proporțională cu creșterea altitudinii. - 3 p
Total 16 puncte
VI. Se acordă 12 puncte astfel:
a. - rata natalității României are valori aproximativ egale cu
rata natalității Regiunii de Dezvoltare
Sud, între 8-10 %o;
- rata mortalității României are valori aproximativ egale cu rata
mortalității Regiunii de Dezvoltare
Sud, aproximativ 12%o; - 3 p
b. sporul natural este negativ pentru ambele reprezentări; - 3 p
c. - ponderea ridicată a populației îmbătrânite; generalizarea
comportamentului de
planning familial; - 3 p
d. Sn = N - M (%o); în care: Sn - sporul natural; N - natalitatea;
M - mortalitatea. - 3 p
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA 81
Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect),
astfel: 1. d; 2. a; 3. c; 4. d; 5. c; 6. b; 7.
c; 8. d; 9. a; 10. b.
Total 20 puncte
I. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element
solicitat), astfel:
1. au altitudini sub 2000 m; relieful carstic este bine dezvoltat;
2. Reșița, Focșani, âmnicu-Vâlcea,
Piatra Neamț; 3. Mediaș; 4. petrol, cărbuni, sare.
Total 10 puncte
II. Se acordă 12 puncte din care:
a. 4 p pentru două deosebiri între clima unității marcate cu D
(Podișul Bârladului) și
lima unității marcate cu F (Subcarpații Curburii); câte 2 p pentru
fiecare deosebire enunțată
rect, dintre următoarele: etaj climatic: în unitatea D, de dealuri
joase, în unitatea F, de ealuri înalte;
temperatura medie anuală: în unitatea D, 8°C -10°C, în unitatea F,
6°C -8°C; recipitații medii
anuale: în unitatea D, 500-600 mm/an, în unitatea F, 600-800
mm/an;
b. 4 p pentru două deosebiri între relieful unității marcate cu H
(Grupa Făgăraș) și
lieful unității marcate cu F (Subcarpații Curburii); câte 2 p
pentru fiecare deosebire enunțată
rect, dintre următoarele: altitudinile în unitatea H depășesc 2500
m, în timp ce în unitatea
depășesc 1000 m; relieful unității H s-a format pe șisturi
cristaline, iar relieful unității F
-a format pe roci sedimentare;
c. 4 p pentru două deosebiri între clima unității marcate cu E
(Delta Dunării) și clima
nității marcate cu C (Podișul Târnavelor); câte 2 p pentru fiecare
deosebire enunțată
orect, dintre următoarele: etajul climatic: în unitatea E, de
câmpie, în unitatea C, de
http://www.ebacalaureat.ro/
odiș; temperatura medie anuală: în unitatea E, 10°C -11°C, în
unitatea C, 8°C - 10°C;
nfluența climatică: în unitatea E, pontică, în unitatea C, oceanică;
Total 12 puncte
V. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente,
referitoare la unitatea notată cu
B (Carpații Moldo-Transilvani)
a) - prezintă relief vulcanic reprezentat prin conuri și cratere
vulcanice;
- au altitudini de peste 2000 m;
- sunt alcătuiți din roci vulcanice în V, roci cristaline în
centru și fliș în partea de E;
- sunt fragmentați de numeroase râuri;
(câte 1 p pentru oricare trei caracteristici); - 3 p
b) Olt, Mureș, Trotuș, Bicaz (câte un punct pentru oricare două
răspunsuri corecte); - 2 p
c) etajul coniferelor; - 1 p
d) clasa spodosoluri/tipul podzoluri; - 1 p
e) lemn, izvoare minerale, calcar, pajiști alpine. - 3 p
Total 10 puncte
b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente,
referitoare la unitatea notată cu J
(Câmpia de Vest la sud de Mureș)
a) - s-a format prin sedimentarea Mării Panonice cu sedimente
aduse de râuri;
- altitudinea medie este de aproximativ 100 m;
- are o înclinare foarte redusă din care cauză râurile sunt
divagante;
- este fragmentată de râuri cu albii abia schițate; (câte 1p
pentru oricare trei caracteristici); - 3
p
b) etajul climatic: de câmpie, influență climatică:
submediteraneană; - 2 p
c) zona de silvostepă; - 1 p
d) clasa molisolurV tipul cernoziom; -1 p
e) petrol, gaze asociate, ape termale (câte un punct pentru
oricare două răspunsuri corecte); - 2
p
f) Timișoara. - 1 p.
Total 10 puncte
V. Se acordă 16 puncte astfel:
a. poziția pe paralela de 45° lat. N indică faptul că suntem în
plină zonă temperată, cu
temperaturi moderate și precipitații suficiente; poziția în
interiorul continentului ne situează
la interferența maselor de aer vestice cu cele estice, în sud se
resimt influențele sudice
(tropicale), iar în nord se resimt influențele scandinavo-baltice;
- 4 p
b. rețeaua feroviară urmează traseul arcului carpatic,
principalele magistrale mergând
fie pe la exteriorul fie prin interiorul acestuia, traversând
Carpații de-a lungul unor văi prinŹ
cipale; nodul feroviar principal este capitala de unde pornesc
radial toate magistralele - 4 p;
c. poziția geografică și altitudinea celor două unități de relief
determină diferențieri ale
cantităților de precipitații astfel în Subcarpați fiind situați la
poalele munților și având
altitudini de peste 700 m, au cantități de precipitații de 600-800
mm pe când Munții Măcinului
fiind situați în calea maselor de aer continental și înregistrând
înălțimi de 400-500 m, au
precipitații de 400-500 mm; - 4 p
d. - intravilanul celor două orașe are ca element de reper
Dunărea, extensiunea spațială
a acestuia făcându-se spre nord, sud și vest;
- structura și textura celor două orașe este determinată de
poziție și de relief, respectiv
pe malul stâng al Dunării și pe terasa I a fluviului, fapt ce a
determinat și o rețea stradală
în mare parte asemănătoare: convergentă spre zona veche portuară
și rezidențială,
http://www.ebacalaureat.ro/
poziționată excentric în estul orașelor;
- economia celor două orașe bazată inițial pe activitatea de
transport naval și
* convergența drumurilor precum și pe depozitarea ori prelucrarea
primară a unor produse
provenite din hinterlandul apropiat (produse agricole) sau aduse
din afară; aceasta s-a
diversificat ulterior având o evoluție asemănătoare pentru ambele
localități urbane: au
apărut șantiere navale mari consumatoare de metal (produse
laminate) ce au impus
dezvoltarea industriei siderurgice (Combinatul Siderurgic Galați),
a industriei energetice
bazată pe combustibili aduși ca și minereurile feroase și cărbuni
pe calea lesnicioasă și
ieftină, din afară (termocentralele de la Galați, marea
termocentrală de la Chiscani-Brăila
ce funcționează cu păcură din import); creșterea populației celor
două orașe a impus
dezvoltarea altor ramuri (materiale de construcție, confecții,
chimice, alimentare) prezente
în ambele localități. - 4 p
Total 16 puncte
VI. Se acordă 12 puncte astfel:
a. - rata natalității României are valori aproximativ egale cu
rata natalității Regiunii de Dezvoltare
Sud-Vest, între 8-10 %o;
- rata mortalității României are valori aproximativ egale cu rata
mortalității Regiunii de Dezvoltare
Sud-Vest, aproximativ 12 %; - 4 p
b. sporul natural este negativ pentru ambele reprezentări; - 2 p
c. natalitatea scăzută și mortalitatea ridicată/ migratia si
îmbătrânirea populației- - 4 p
d. Sn = N-M.-2p
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA 82
I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect),
astfel:
1. c; 2. b; 3. a; 4. d; 5. c; 6. b; 7. c; 8. b; 9. b; 10. a.
Total 20 puncte
II. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element
solicitat), astfel:
1. au altitudini cuprinse între 700-1000 m; s-au format prin
cutarea și înălțarea scoarței terestre; 2.
Drobeta Turnu Severin, Oradea, Bistrița, București; 3. Zalău, Baia
Mare; 4. minereu de fier, calcar,
cărbuni.
Total 10 puncte
III. Se acordă 12 puncte din care:
a. 4 p pentru două deosebiri între clima unității marcate cu F
(Carpații Curburii) și clima
unității marcate cu H (Câmpia Olteniei); câte 2 p pentru fiecare
deosebire enunțată corect,
dintre următoarele: etajul climatic: în unitatea F, montan, în
unitatea H, de câmpie;
temperatura medie anuală: în unitatea F, 0°C - 6°C, în unitatea H,
10°C -11°C; precipitații
medii anuale: în unitatea F, 1000-1200 mm/ an, în unitatea H,
400-500 mm/ an;
b. 4 p pentru două deosebiri între relieful unității marcate cu B
(Câmpia Banatului) și
relieful unității marcate cu I (Podișul Bârladului); câte 2 p
pentru fiecare deosebire enunțată
corect, dintre următoarele: altitudinile: în unitatea B, sub 200
m, în timp ce în unitatea I,
400-500 m; înclinarea: în unitatea B, de la E la V, pe când în
unitatea I, de la N la S;
c. 4 p pentru două deosebiri între clima unității marcate cu G
(Subcarpații Getici) și
clima unității marcate cu I (Podișul Bârladului); câte 2 p pentru
fiecare deosebire enunțată
corect, dintre următoarele: etajul climatic: în unitatea G, de
dealuri înalte, în unitatea I, de
podiș; temperatura medie anuală: în unitatea G, 6°C -8°C, în
unitatea 1,8°C -10°C; precipitații
medii anuale: în unitatea G, 600-800 mm/ an, în unitatea 1,500-600
mm/ an.
Total 12 puncte
IV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor
elemente, referitoare la unitatea
http://www.ebacalaureat.ro/
notată cu D (Carpații Maramureșului și a Bucovinei)
a) - prezintă relief vulcanic, reprezentat prin conuri vulcanice;
- au altitudini de peste 2000 m;
- sunt alcătuiți din roci vulcanice în V, roci cristaline în
centru și fliș în partea de E;
- prezintă relief glaciar în Munții Rodnei;
- culmile au o dispunere paralelă;
(câte 1 p pentru oricare patru caracteristici); - 4 p
b) influență climatică: oceanică / scandinavo-baltică; - 1 p
c) etajul fagului/ etajul coniferelor; - 1 p
d) clasa spodosoluri /tipul podzoluri (câte un punct pentru orice
răspuns corect); - 1 p
e) minereuri complexe, minereuri auroargintifere, marmură, sare,
bentonite, mangan (câte un punct
pentru oricare trei răspunsuri corecte). - 3 p
Total 10 puncte b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea
următoarelor elemente, referitoare la
unitatea notată cu J (Delta Dunării);
a) - reprezintă o câmpie în formare prin aluvionare;
- are o ușoară înclinare de V la E;
- prezintă dune de nisip;
- cuprinde suprafețe de uscat numite grinduri; (câte 1 p pentru
oricare trei caracteristici); - 3 p
b) influență climatică: pontică/ de ariditate; - 1 p
c) vegetație de luncă/ de baltă; - 1 p
d) soluri neevoluate: nisipoase și aluviale (câte un punct pentru
orice răspuns corect); -1 p
e) stuf, lemn; - 2 p
f) Sulina; - 1 p
g) Chilia. - 1 p
Total 10 puncte
V. Se acordă 16 puncte astfel:
a. - relieful determină etajarea pe verticală a vegetației;
- elementele climatice determină repartiția în teritoriu a
vegetației; - 4 p
b. - suprafața ocupată de ape în Deltă variază între 60-65 % la
ape mici și peste 90 %
la ape mari;
- cele trei brațe principale (Chilia, Sulina, Sfântu-Gheorghe)
dispuse divergent formează
un triunghi cu baza spre Marea Neagră și vârful spre vest, iar pe
de altă parte depresiunile
lacustre dintre brațe și grinduri sunt legate de acestea și între
ele prin canale și gârle; - 4 p
c. - vânturile de vest, acționează din vest spre centrul țării,
până la nivelul arcului
carpatic aducând cantități mari de precipitații;
- crivățul, care vine din estul continentului acționând în partea
estică și sud-estică a
țării, determină secete frecvente; - 4 p
d. - poziția geografică, la țărmul mării;
- valorificarea resurselor Mării Negre în activitatea portuară
complexă. - 4 p
Total 16 puncte
VI. Se acordă 12 puncte astfel:
a. rata natalității României și a Regiunii de Dezvoltare de Vest
este aproape aceeași,
între 8-10 %o, la fel și a mortalității de aproximativ 12 %o; - 4
p
b. Sporul natural are valori negative; - 2 p
c. natalitatea scăzută și mortalitatea ridicată/ migrația și
îmbătrânirea populației; - 4 p
http://www.ebacalaureat.ro/
d. Sn = N-M. -2p '
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA 83
I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect),
astfel: 1. d; 2. c; 3. c; 4. d; 5. b; 6.
d; 7. a; 8. a; 9. b; 10. b.
Total 20 puncte
II. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element
solicitat), astfel:
1. are altitudini de peste 2000 m; prezintă relief glaciar în
Munții Rodnei; 2. influență pontică și de
ariditate; 3. Timișoara, Lugoj; 4. gaz metan, sare; 5. Satu Mare,
Slobozia.
Total 10 puncte
III. Se acordă 12 puncte din care:
a. 4 p pentru două deosebiri între clima unității marcate cu D
(Carpații Maramureșului
și Bucovinei) și clima unității marcate cu I (Podișul Bârladului);
câte 2 p pentru fiecare
deosebire enunțată corect, dintre următoarele: etajul climatic: în
unitatea D, montan, în
unitatea I, de dealuri joase; temperatura medie anuală: în
unitatea D, 0°C-6°C, în unitatea
1,8°C-10°C; precipitații medii anuale: în unitatea D, 800-1200 mm/
an, în unitatea 1,500-
600 mm/ an; influență climatică: în unitatea D, oceanică, în
unitatea I, de ariditate.
b. 4 p pentru două deosebiri între relieful unității marcate cu H
(Câmpia Olteniei) și
relieful unității marcate cu J (Delta Dunării); câte 2 p pentru
fiecare deosebire enunțată
corect, dintre următoarele: altitudinile în unitatea H, ajung la
200-300 m, în unitatea J, sunt
de 10-12 m; relieful în unitatea H este format din terasele
Dunării și ale Jiului, pe când
relieful unității J este reprezentat de relieful pozitiv
(grindurile) și relieful negativ (brațe,
canale, depresiuni lacustre);
c. 4 p pentru două deosebiri între clima unității marcată cu B
(Câmpia Banatului) și clima
unității marcată cu G (Subcarpații Getici); câte 2 p pentru
fiecare deosebire enunțată corect,
dintre următoarele: etajul climatic: în unitatea B, de câmpie, în
unitatea G, de dealuri înalte;
temperatura medie anuală: în unitatea B, 10°C -11 °C, în unitatea
G, 6°C -8°C; precipitații
medii anuale: în unitatea B, 400-600 mm/ an, în unitatea G,
600-800 mm/ an.
Total 12 puncte
IV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor
elemente, referitoare la unitatea
notată cu A (Munții Banatului)
a) - sunt formați din șisturi cristaline în alternanță cu calcare
și roci vulcanice;
- au altitudini sub 1500 m;
- prezintă relief carstic (chei, peșteri etc);
- s-au format prin cutarea și înălțarea scoarței terestre; (câte 1
p pentru oricare trei
caracteristici); - 3 p /
b) Nera, Caras, Bârzava (câte un punct pentru oricare două
răspunsuri corecte); - 2 p
c) etajul stejarului/ etajul fagului; - 1 p
d) clasa cambisoluri/ soluri brune și brune acide de pădure (câte
un punct pentru orice răspuns
corect); - 1 p
e) minereu de fier, calcar, minereuri cuprifere, cărbuni. - 3 p
Total 10 puncte
b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente,
referitoare la unitatea notată cu F
(Carpații Curburii)
a) - au altitudini sub 2000 m;
- culmile au orientare nord-est - sud-vest;
- sunt alcătuiți predominant din fliș;
http://www.ebacalaureat.ro/
- sunt fragmentați de râuri;
- s-au format prin cutarea și înălțarea scoarței terestre; (câte 1
p pentru oricare patru
caracteristici); - 4 p
b) etajul coniferelor; - 1 p
c) clasa spodosoluri/tipul podzoluri (câte un punct pentru orice
răspuns corect); - 1 p
d) gresie, calcar, lemn (câte un punct pentru oricare două
răspunsuri corecte); - 2 p
e) Brașov - 1 p, Sfântu Gheorghe. - 1 p
Total 10 puncte
V. Se acordă 16 puncte astfel:
a. - prezența crovurilor în Câmpia Bărăganului și a evaporației
intense a determinat
formarea lacurilor sărate;
- structurile de cute diapire de pe marginea Depresiunii colinare
a Transilvaniei în care
s-au acumulat sâmburi de sare a dus la formarea lacurilor sărate;
- 4 p
b. - diminuarea resurselor energetice de subsol în următorii ani;
- eficiența mare a atomocentralelor la un preț mic; - 4 p
c. a) consecințe demografice:
- creșterea numerică a populației în regiunile receptoare (de
obicei în orașe, zone miniere și în
mod deosebit în orașele mari) și descreșterea numerică a
populației în regiunile furnizoare de
migranți.
- se modifică structura populației pe grupe de vârstă și pe sexe
atât în regiunile receptoare cât
și în cele furnizoare de migranți (mai mult în grupa de vârstă a
populației adulte, aptă de muncă -
între 20-40 ani și în cadrul populației de sex masculin care
crește în regiunile receptoare, iar în
regiunile furnizoare de forță de muncă se produce feminizarea
acestei grupe;
- supraaglomerarea orașelor mari și a regiunilor receptoare și
determină probleme de
aprovizionare, locuințe, infrastructură urbană, educație, probleme
sociale.
b) consecințe economice:
- regiunile furnizoare pierd forța de muncă, de obicei calificată;
- se creează probleme de transport pe căile de comunicație și pe
mijloacele de transŹport;
c) consecințe sociale:
- despărțirea temporară sau pe un timp mai îndelungată a
familiilor; apariția unor
probleme ce vizează educația copiilor; creșterea ratei șomajului
în regiunile receptoare de
migranți; apariția unor hazarde sociale specifice aglomerațiilor
urbane; - 4 p
d. - partea nordică s-a format prin încrețirea scoarței terestre
în orogeneza hercinică
fiind mult mai veche decât Carpații;
- partea centrală s-a format în orogeneza bâykaliană - Podișul
Casimcei - și este alcătuit din
șisturi verzi;
- partea sudică s-a format în ciclul orogenic alpin prin sedimentare,
având un fundaŹment de
calcare și gresii sarmatice peste care s-a depus un strat de
loess. - 4 p
Total 16 puncte
VI. Se acordă 12 puncte astfel:
a. rata natalității României și a Regiunii de Dezvoltare de Nord -
Vest este aproape
aceeași, de 8-10 %o, la fel și a mortalității de aproximativ 12
%o; - 4 p
b. Sporul natural are valori negative; - 2 p
c. natalitatea scăzută și mortalitatea ridicată/ migrația și
îmbătrânirea populației; - 4 p
d. Sn = N -M. - 2 p
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
http://www.ebacalaureat.ro/
VARIANTA 84
I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect),
astfel: 1. d; 2. d; 3. c; 4. b; 5. c; 6.
b; 7. b; 8. c; 9. b; 10. b.
Total 20 puncte
II. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element
solicitat), astfel:
1. s-a format prin încrețirea scoarței terestre; este alcătuit din
șisturi cristaline și calcare, prezentând
forme carstice; 2. influențe pontice și de ariditate
(continentale); 3. minereu de fier, marmură; 4.
Reșița, lași, Călărași; 5. Ploiești.
Total 10 puncte
III. Se acordă 12 puncte din care:
a. 4 p pentru două deosebiri între clima unității marcate cu C
(Delta Dunării) și clima
unității marcate cu G (Podișul Mehedinți); câte 2 p pentru fiecare
deosebire enunțată
corect, dintre următoarele: etajul climatic: în unitatea C,
deltaic, în unitatea G, de podiș;
temperatura medie anuală: în unitatea C, 10°C-11 °C, în unitatea
G, 8°C-10°C, precipitații
medii anuale: în unitatea C, 350-400 mm/ an, în unitatea G,
500-700 mm/ an; influență
climatică: în unitatea C, pontică și de ariditate, în unitatea G,
submediteraneană.
b. 4 p pentru două deosebiri între relieful unității marcate cu F
(Munții Apuseni) și
relieful unității marcate cu I (Grupa Făgăraș); câte 2 p pentru
fiecare deosebire enunțată
corect, dintre următoarele: altitudinea în unitatea F ajunge la
1849 m (Munții Bihor), în
unitatea I ajunge la 2544 m (vârful Moldoveanu); relieful unității
F s-a format pe o mare
varietate de roci (vulcanice, cristaline, sedimentare) în timp ce
relieful unității I pe șisturi
cristaline; în unitatea F s-a dezvoltat relieful carstic pe când
în unitatea I relieful glaciar;
c. 4 p pentru două deosebiri între clima unității marcate cu A
(Podișul Sucevei) și
clima unității marcate cu F (Munții Apuseni); câte 2 p pentru
fiecare deosebire enunțată
corect, dintre următoarele: etajul climatic: în unitatea A, de
podiș, în unitatea F, montan;
temperatura medie anuală: în unitatea A, 6°C-8°C, în unitatea F,
0°C-6°C; precipitațiile
medii anuale: în unitatea A, 600-800 mm/ an, în unitatea F,
800-1200 mm/ an; influență
climatică: în unitatea A, scandinavo-baltică, în unitatea F,
oceanică.
Total 12 puncte
IV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor
elemente, referitoare la unitatea
notată cu B (Subcarpații Moldovei)
a) - s-au format prin încrețirea scoarței terestre;
- au altitudini între 700-1000 m;
- sunt fragmentați de râuri;
- cuprind un singur șir de depresiuni închise de un șir de
dealuri; (câte 1 p pentru oricare trei
caracteristici); - 3 p
b) etajul fagului; - 1 p
c) clasa argiluvisoluri/ tipul brun-roșcate (câte un punct pentru
orice răspuns corect); -1 p
d) petrol, sare, gaze asociate, săruri de potasiu (câte un punct
pentru oricare trei spunsuri
corecte); - 3 p
e) alunecări de teren datorită defrișărilor masive/ inundații. - 2
p
Total 10 puncte b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea
următoarelor elemente, referitoare la
unitatea otată cu J (Sectorul central al Câmpiei Române)
a) - s-a format prin depunerea sedimentelor;
- se înclină atât de la nord la sud cât și de la vest la est;
- are altitudini de 200-300 m;
- prezintă dune de nisip;
(câte 1 p pentru oricare trei caracteristici); - 3 p
http://www.ebacalaureat.ro/
b) Vedea, Argeș, Teleorman (câte un punct pentru oricare două răspunsuri
corecte); -1 p
c) clasa molisoluri/tipul cernoziom (câte un punct pentru orice
răspuns corect); - 1 p
d) petrol, gaze asociate, terenurile arabile (câte un punct pentru
oricare două răspunsuri
corecte); - 1 p
e) Alexandria - 1 p, Giurgiu. - 1 p
Total 10 puncte
V. Se acordă 16 puncte astfel:
a. - poziția geografică în sud-estul țării sub influența maselor
de aer estice, continentale;
- altitudinea foarte redusă; - 4 p
b. - rata ridicată a natalității conduce la modificarea structurii
populației pe grupe de
vârstă în sensul creșterii ponderii populației tinere în totalul
populației în detrimentul celorlalte
grupe;
- o rată scăzută a natalității îngustează la bază piramida
vârstelor, determinând pe
termen scurt o pondere mai mare a grupei adulte și în vârstă.
Situații:
a) menținerea în continuare a ratei scăzute a natalității în
România așa cum s-a înreŹgistrat în
ultimul deceniu va conduce la: reducerea numerică a populației,
penurie de forță de muncă,
depopularea teritoriului, modificarea densității populației,
reducerea numerică a populației școlare,
modificări în structura populației ocupate etc.
b) menținerea unei rate scăzute a natalității într-o regiune a
țării (de exemplu în Banat) și mai
ridicată îi i alta (Moldova) va genera modificări ale populației
pe grupe de vârstă în ambele regiuni
și o intensificare a mobilității populației; - 4 p
c. - sunt sate de mărime mijlocie sau mare, având o formă
geometrică, alungită de-a
lungul unor căi de comunicație și/sau forma răsfirată pe versanți;
- 4 p
d. - variabilitatea spațială a condițiilor de habitat este
determinată de diversitatea
caracteristicilor reliefului carpatic (altitudini, pante,
fragmentarea reliefului). Factori socioeconomici
determină variația valorilor densității prin: popularea spațiului
carpatic, habitatele
umane de tip carpatic - urbane și rurale, resursele variate din
spațiul carpatic, activitățile
economice variate și complementare ce pot fi desfășurate în acest
spațiu. - 4 p
Total 16 puncte
VI. Se acordă 12 puncte astfel:
a. rata natalității înregistrează valori de 9-10 %o în România și
de aproape 8 %o în
regiunea de dezvoltare București, deci valorile sunt apropiate, la
fel și rata mortalității,
care este aproximativ aceeași, de 11-12 %o; - 4 p
b. sporul natural este negativ în ambele situații; - 2 p
c. natalitatea scăzută și mortalitatea ridicată/ migrația și
îmbătrânirea populației; - 4 p
d. Sn = N - M. - 2 p
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA 85
I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect),
astfel: 1. b; 2. a; 3. c; 4. d; 5. c; 6. a;
7. c; 8. c; 9. a; 10. c.
Total 20 puncte , II. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru
fiecare element solicitat), astfel:
1. prezintă relief vulcanic reprezentat prin conuri vulcanice; au
altitudini de peste 2000 m; prezintă
tripla zonalitate petrografică: roci vulcanice în V, roci
cristaline în centru și fliș în
partea de E; 2. Slatina, Sibiu; 3. petrol, gaze asociate, ape
termale; 4. minereuri complexe (cupru,
plumb, zinc, aur, argint), bentonite, mangan; 5. lac glaciar/
hidroenergetic.
http://www.ebacalaureat.ro/
Total 10 puncte
III. Se acordă 12 puncte din care:
a. 4 p pentru două deosebiri între clima unității marcate cu D
(Carpații Maramureșului
și Bucovinei) și clima unității marcate cu H (Munții Banatului);
câte 2 p pentru fiecare
deosebire enunțată corect, dintre următoarele: etajul climatic: în
Carpații Maramureșului și
Bucovinei, alpin, în Munții Banatului, montan; temperatura medie
anuală: în Carpații
Maramureșului și Bucovinei, sub 0°C, în Munții Banatului, 0°C-6°C;
precipitații medii anuale:
în Carpații Maramureșului și Bucovinei, 1200-1400 mm/an, în Munții
Banatului, 800-1000
mm/ an; influența climatică: în Carpații Maramureșului și
Bucovinei, oceanică și scandinavobaltică,
în Munții Banatului, submediteraneană;
b. 4 p pentru două deosebiri între relieful unității marcate cu D
(Dealurile Silvaniei) și
relieful unității marcate cu H (Munții Banatului); câte 2 p pentru
fiecare deosebire enunțată
corect, dintre următoarele: relieful Dealurilor Silvaniei s-a
format prin depunerea sedimenŹ
telor aduse de râuri din Carpați în timp ce relieful Munților
Banatului s-a format prin încrețirea
scoarței terestre; altitudinile în Dealurile Silvaniei sunt de
500-600 m, în timp ce în Munții
Banatului sunt între 1000-1500 m; Dealurile Silvaniei sunt
alcătuite din roci sedimentare
(pietrișuri, nisipuri, argile, marne), iar Munții Banatului sunt
alcătuiți din toate tipurile genetice
de roci, dispuse mozaicat;
c. 4 p pentru două deosebiri între clima unității marcate cu C
(Delta Dunării) și clima
unității marcate cu E (Câmpiei Banatului); câte 2 p pentru fiecare
deosebire enunțată
corect, dintre următoarele: precipitații medii anuale: în Delta
Dunării sub 400 mm/ an, în
Câmpia Banatului, 500-600 mm/ an; influență climatică: în Delta
Dunării, pontică și
continentală, în Câmpia Banatului, submediteraneană.
Total 12 puncte
IV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor
elemente, referitoare la unitatea notata cu
J (Podișul Sucevei).
a) - s-a format prin depunerea sedimentelor peste un fundament
cristalin;
- are altitudini de 500-700 m;
- cuprinde o alternanță de dealuri, văi și depresiuni;
- este fragmentat de râuri;
(câte 1 p pentru oricare trei caracteristici); - 3 p
b) etaj climatic: de podiș, influență climatică:
scandinavo-baltică; - 2 p
c) un etaj de vegetație: păduri de stejar / păduri de fag; - 2 p
d) Suceava; - 1 p
e) Șiret, Suceava, Moldova. - 3 p
Total 10 puncte
b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente,
referitoare la unitatea notată cu F
(Masivul Dobrogei de Nord):
a) - este alcătuit dintr-o mare varietate de roci: șisturi verzi,
granit, calcare, gresie;
- are altitudini de 300-400 m;
- s-a dezvoltat relieful structural; carstic, litoral, fluviatil;
- este puțin fragmentat de râuri;
(câte 1 p pentru oricare trei caracteristici); - 3 p
b) etaj climatic: de podiș, influență climatică: continentală (de
ariditate), influență climatică:
pontică; - 3 p
c) Tui^ea; - 1 p
d) petrol, gaze asociate, terenurile arabile (câte un punct pentru
oricare două răspunsuri
corecte); - 1 p
http://www.ebacalaureat.ro/
e) Alexandria - 1 p, Giurgiu. - 1 p
Total 10 puncte
V. Se acordă 16 puncte astfel:
a. - poziția geografică în sud-estul țării sub influența maselor
de aer estice, continentale;
- altitudinea foarte redusă; - 4 p
b. - rata ridicată a natalității conduce la modificarea structurii
populației pe grupe de
vârstă în sensul creșterii ponderii populației tinere în totalul
populației în detrimentul celorlalte
grupe;
- o rată scăzută a natalității îngustează la bază piramida
vârstelor, determinând pe
termen scurt o pondere mai mare a grupei adulte și în vârstă.
Situații:
a) menținerea în continuare a ratei scăzute a natalității în
România așa cum s-a înreŹgistrat în
ultimul deceniu va conduce la: reducerea numerică a populației,
penurie de forță de muncă,
depopularea teritoriului, modificarea densității populației,
reducerea numerică a populației școlare,
modificări în structura populației ocupate etc.
b) menținerea unei rate scăzute a natalității într-o regiune a
țării (de exemplu în Banat) și mai
ridicată îi i alta (Moldova) va genera modificări ale populației
pe grupe de vârstă în ambele regiuni
și o intensificare a mobilității populației; - 4 p
c. - sunt sate de mărime mijlocie sau mare, având o formă
geometrică, alungită de-a
lungul unor căi de comunicație și/sau forma răsfirată pe versanți;
- 4 p
d. - variabilitatea spațială a condițiilor de habitat este
determinată de diversitatea
caracteristicilor reliefului carpatic (altitudini, pante,
fragmentarea reliefului). Factori socioeconomici
determină variația valorilor densității prin: popularea spațiului
carpatic, habitatele
umane de tip carpatic - urbane și rurale, resursele variate din
spațiul carpatic, activitățile
economice variate și complementare ce pot fi desfășurate în acest
spațiu. - 4 p
Total 16 puncte
VI. Se acordă 12 puncte astfel:
a. rata natalității înregistrează valori de 9-10 %o în România și
de aproape 8 %o în
regiunea de dezvoltare București, deci valorile sunt apropiate, la
fel și rata mortalității,
care este aproximativ aceeași, de 11-12 %o; - 4 p
b. sporul natural este negativ în ambele situații; - 2 p
c. natalitatea scăzută și mortalitatea ridicată/ migrația și
îmbătrânirea populației; - 4 p
d. Sn = N - M. - 2 p
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA 85
I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect),
astfel: 1. b; 2. a; 3. c; 4. d; 5. c; 6. a;
7. c; 8. c; 9. a; 10. c.
Total 20 puncte , II. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru
fiecare element solicitat), astfel:
1. prezintă relief vulcanic reprezentat prin conuri vulcanice; au
altitudini de peste 2000 m; prezintă
tripla zonalitate petrografică: roci vulcanice în V, roci
cristaline în centru și fliș în
partea de E; 2. Slatina, Sibiu; 3. petrol, gaze asociate, ape
termale; 4. minereuri complexe (cupru,
plumb, zinc, aur, argint), bentonite, mangan; 5. lac glaciar/
hidroenergetic.
Total 10 puncte
III. Se acordă 12 puncte din care:
a. 4 p pentru două deosebiri între clima unității marcate cu D
(Carpații Maramureșului
și Bucovinei) și clima unității marcate cu H (Munții Banatului);
câte 2 p pentru fiecare
deosebire enunțată corect, dintre următoarele: etajul climatic: în
Carpații Maramureșului și
Bucovinei, alpin, în Munții Banatului, montan; temperatura medie
anuală: în Carpații
http://www.ebacalaureat.ro/
Maramureșului și Bucovinei, sub 0°C, în Munții Banatului, 0°C-6°C;
precipitații medii anuale:
în Carpații Maramureșului și Bucovinei, 1200-1400 mm/an, în Munții
Banatului, 800-1000
mm/ an; influența climatică: în Carpații Maramureșului și
Bucovinei, oceanică și scandinavobaltică,
în Munții Banatului, submediteraneană;
b. 4 p pentru două deosebiri între relieful unității marcate cu D
(Dealurile Silvaniei) și
relieful unității marcate cu H (Munții Banatului); câte 2 p pentru
fiecare deosebire enunțată
corect, dintre următoarele: relieful Dealurilor Silvaniei s-a
format prin depunerea sedimenŹ
telor aduse de râuri din Carpați în timp ce relieful Munților
Banatului s-a format prin încrețirea
scoarței terestre; altitudinile în Dealurile Silvaniei sunt de
500-600 m, în timp ce în Munții
Banatului sunt între 1000-1500 m; Dealurile Silvaniei sunt
alcătuite din roci sedimentare
(pietrișuri, nisipuri, argile, marne), iar Munții Banatului sunt
alcătuiți din toate tipurile genetice
de roci, dispuse mozaicat;
c. 4 p pentru două deosebiri între clima unității marcate cu C
(Delta Dunării) și clima
unității marcate cu E (Câmpiei Banatului); câte 2 p pentru fiecare
deosebire enunțată
corect, dintre următoarele: precipitații medii anuale: în Delta
Dunării sub 400 mm/ an, în
Câmpia Banatului, 500-600 mm/ an; influență climatică: în Delta
Dunării, pontică și
continentală, în Câmpia Banatului, submediteraneană.
Total 12 puncte
IV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor
elemente, referitoare la unitatea notata cu
J (Podișul Sucevei).
a) - s-a format prin depunerea sedimentelor peste un fundament
cristalin;
- are altitudini de 500-700 m;
- cuprinde o alternanță de dealuri, văi și depresiuni;
- este fragmentat de râuri;
(câte 1 p pentru oricare trei caracteristici); - 3 p
b) etaj climatic: de podiș, influență climatică:
scandinavo-baltică; - 2 p
c) un etaj de vegetație: păduri de stejar / păduri de fag; - 2 p
d) Suceava; - 1 p
e) Șiret, Suceava, Moldova. - 3 p
Total 10 puncte
b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente,
referitoare la unitatea notată cu F
(Masivul Dobrogei de Nord):
a) - este alcătuit dintr-o mare varietate de roci: șisturi verzi,
granit, calcare, gresie;
- are altitudini de 300-400 m;
- s-a dezvoltat relieful structural; carstic, litoral, fluviatil;
- este puțin fragmentat de râuri;
(câte 1 p pentru oricare trei caracteristici); - 3 p
b) etaj climatic: de podiș, influență climatică: continentală (de
ariditate), influență climatică:
pontică; - 3 p
c) Tui^ea; - 1 p
d) o zonă sau un etaj de vegetație: stepă/ silvostepă; - 1 p
e) o clasă sau un tip de sol: molisoluri (cernoziomuri, soluri
bălane); - 1 p
f) pirite cuprifere, baritină, granit, calcar. - 1 p .
Total 10 puncte
V. Se acordă 16 puncte astfel:
a. - în fondul floristic al României predomină elementele de
proveniență continentală
(euroasiatice și central-europene, continentale și pontice);
vegetația este adaptată celor
patru anotimpuri, elementele vegetale își pierd frunzele în
anotimpul rece - 4 p;
http://www.ebacalaureat.ro/
b. - treptele de relief influențează toate componentele cadrului
natural, în primul rând
prin altitudine și alcătuire petrografică, deci determină o mare
variabilitate spațială a
caracteristicilor celorlalți factori pedogenetici: rocă, climă,
vegetație; în funcție de factorii
pedogenetici, clasele și tipurile de sol se modifică: în zonele
joase de câmpie și dealuri
sunt prezente molisolurile dezvoltate sub o vegetație de stepă și silvostepă
pe roci
sedimentare și într-un climat cu precipitații reduse sau moderate;
în zonele deluroase mai
înalte și în munții cu altitudini reduse (sub 800 m), sub o
vegetație depăduri de stejar, fag
și un climat mai umed se dezvoltă argiluvisoluri și parțial
cambisoluri cu fertilitate bună și
medie; în regiunile montane mai înalte, cu precipitații bogate,
temperaturi mai scăzute și
sub o vegetație de conifere și stepă alpină se dezvoltă
spodosolurilel - 4 p
c. - temperatura medie anuală este mai ridicată în sudul țării
datorită apropierii de
ecuator, de zona caldă; pe Glob temperatura scade odată cu
latitudinea, deci în nordul
țării ea este cu 2-3°C mai scăzută decât în sudul țării.
Precipitațiile sunt mai puține în
sudul țării datorită acțiunii maselor de aer continental din estul
Europei, lipsite de precipitații
și care sunt oprite de lanțul carpatici - 4 p
d. - activitățile economice sunt legate de activitățile portuare
și de valorificarea bazei turistice
pe care această stațiune o are prin cura heliomarină efectuată în
sezonul estival. - 4 p
Total 16 puncte
VI. Se acordă 12 puncte astfel:
a. la Oradea 80 - 85 mm în luna iunie, la Alba lulia 85 - 90 mm în
luna iunie; - 4 p
b. la Oradea 30 - 3 5 mm în luna ianuarie, la Alba lulia 20 - 25
mm în luna februarie; - 4 p
c. poziția geografică în vestul țării, sub influență oceanică; - 2
p
d. luna martie: Oradea 40 - 45 mm; Alba lulia 20 - 25 mm. - 2 p
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA 86
I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru flecare răspuns corect),
astfel:
1. d; 2. b; 3. c; 4. c; 5. d; 6. c; 7. b; 8. a; 9. a; 10. c.
Total 20 puncte
II. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru flecare element
solicitat), astfel:
1. Trotuș; Someșul Mare; 2. Galați, Oradea, Deva. 3. Timișoara; 4.
iazuri și heleștee; 5. relief tocit,
maxim 467 m în Munții Macin; format în orogeneza baikaliană și
hercinică; prezintă șisturi verzi în
Podișul Casimcei (cel mai vechi pământ, la zi, al României).
Total 10 puncte
III. Se acordă 12 puncte (câte 2 p pentru flecare deosebire
corectă), astfel:
a. - în Podișul Sucevei sunt influențe estice și
scandinavo-baltice spre deosebire de
Pndi.qn! Rptin nnrif» Qiint infliiPritp. Qiihm^HitoranPAnp HA
tranziție» si rifi ariditate:
- temperaturile medii anuale sunt mai scăzute in Podișul Sucevei
decât în Podișul Getic;
- precipitațiile medii anuale sunt mai mari în Podișul Sucevei
(700 - 800 mm), față de Podișul
Getic (600 - 700 mm);
b. - Delta Dunării s-a format în urma depunerii aluviunilor cărate
de Dunăre la gura de
vărsare, iar Câmpia Olteniei s-a format prin sedimentare treptată
într-un lac ce s-a retras
treptat spre est;
- în Delta Dunării relieful pozitiv este format din grinduri, iar
în Câmpia Olteniei predomină
terasele (mascate de acumulările de nisip) și câmpurile
piemontane;
c. - în Subcarpații Getici sunt prezente influențele
submediteraneene și de tranziție,
iar în Grupa Nordică a Carpaților Orientali apar influențe
oceanice și scandinavo-baltice;
- temperaturile medii anuale sunt mai ridicate în Subcarpații
Getici (6 - 10°C) decât în
http://www.ebacalaureat.ro/
Grupa Nordică a Carpaților Orientali.(0 - 6°C);
Total 12 puncte
IV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor
elemente, referitoare la unitatea
notată cu E (Carpații Meridionali de la V de Valea Oltului)
a) - cuprind altitudini de peste 2500 m;
- prezintă relief glaciar cu văi glaciare, circuri, valuri de
morene, roci mutonate;
~ sunt masivi, prezente fiind nodurile orografice;
-sunt alcătuiți din șisturi cristaline (predominant), calcare,
gresii; (câte un punct pentru oricare trei
caracteristirici); - 3 p
b) - influențe climatice submediteraneene și de tranziție; - 2 p
c) - lacuri glaciare (Bucura sau Zănoaga) și hidroenergetice
(Vidra); - 2 p
d) - zona de pădure: etajul fagului/ etajul coniferelor; - 1 p
e) - cărbuni (huilă). - 1 p
Total 10 puncte b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea
următoarelor elemente, referitoare la
unitatea notată cu F (Podișul Getic):
a) - relieful înclină ușor nord-sud, de la 700 la 300 m;
- unitate tipic piemontană cu interfluvii a căror lățime crește de
la nord la sud;
- văile mari longitudinale se caracterizează prin lărgirea
treptată a culoarelor de vale de la
nord la sud, dezvoltarea luncilor și apariția teraselor;
- pe versanți se manifestă procese gravitaționale; (câte un punct
pentru oricare trei
caracteristirici); - 3 p
b) - etajul stejarului; -1 p
c) - clasa argiluvisoluri (soluri brun-roșcate de pădure); - 1 p
d) - petrol, gaze naturale și cărbuni; - 3 p
e) - Jiul, Oltul/Argeșul, Dâmbovița. - 2 p
Total 10 puncte
V. Se acordă 16 puncte, astfel:
a. - perturbări în educarea copiilor și în relațiile dintre soți;
- prelungirea artificială și ineficientă a duratei zilei de lucru
prin transportul dus-întors,
în cazul deplasărilor zilnice; - 4 p
b. - rețeaua feroviară și cea rutieră pătrund în zona deluroasă și
montană pe văile
râurilor;
- podurile peste râurile mari sunt puncte de convergență a căilor
rutiere și feroviare
pentru zona respectivă; - 4 p
c. - lacurile glaciare sunt întâlnite în zona montană unde au fost
prezenți ghețari la
înălțimi de peste 2000 m;
- prin dizolvarea calcarelor s-au format lacuri carstice; - 4 p
d. - Subcarpații sunt zone de adăpost caracterizate printr-o veche
locuire și activități
tradiționale, iar Câmpia Română o zonă deschisă cu o locuire mai
nouă și concentrată în
marile centre industriale;
- în Subcarpați datorită numeroaselor resurse activitățile sunt
complexe bazate pe
folosirea resurselor subsolului și solului, iar în Câmpia Română
predomină activitățile
agricole datorită reliefului neted și solurilor cu fertilitate
foarte ridicată. - 4 p
-Total 16 puncte
VI. Se acordă 12 puncte astfel:
a. Sibiu = 115 mm în luna iunie - 2 p; Râmnicu-Vâlcea = 100 mm în
luna iunie; - 2 p
b. Sibiu = 30 mm; Râmnicu Vâlcea = 45 mm; - 2 p
http://www.ebacalaureat.ro/
c. Sibiu = 25 mm în luna februarie - 2 p; Râmnicu Vâlcea = 35 mm
în luna februarie; - 2 p
d. Stația Râmnicu-Vâlcea este situată în apropierea munților, iar
masele de aer se
canalizează pe culoarul Oltului. - 2 p
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA 87
I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect),
astfel:
1. b; 2. b; 3. c; 4. c; 5. c; 6. d; 7. b; 8. d; 9. b; 10. a.
Total 20 puncte
II. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element
solicitat), astfel:
1. Stânca-Costești; 2. Arad, Bistrița, Slatina; 3. cel mai jos
(0,52 m altitudine medie) și mai nou
uscat al României; relief în continuă formare (Insula Sacalin
înaintează, în medie, cu 150 m/ an);
relieful pozitiv este reprezentat de grinduri (continentale,
fluviale, fluvio-maritime), ostroave și
insule; 4. petrol și gaze asociate; 5. Târgu-Jiu, Râmnicu-Vâlcea.
Total 10 puncte
III. Se acordă 12 puncte (câte două puncte pentru fiecare
deosebire corectă), astfel:
a. 4 p pentru două deosebiri între clima unității marcate cu G
(Podișului Someșan) și
clima unității marcate cu I (Podișului Bârladului); câte 2 p
pentru fiecare deosebire enunțată
corect, dintre următoarele: precipitații medii anuale: în unitatea
G precipitațiile sunt mai
mari cantitativ (aduse de Vânturile de Vest-600-700 mrti) decât în
unitatea I unde se
înregistrează 500-600 mm; influență climatică: în unitatea G,
oceanică, în unitatea I, de
ariditate;
b. 4 p pentru două deosebiri între relieful unității marcate cu E (Subcarpaților
Getici) și
relieful unității marcate cu J (Podișului Dobrogei de Sud) câte 2
p pentru fiecare deosebire
enunțată corect: altitudini: altitudinile medii sunt mai mari în
Podișul Getic (400-500 m)
decât în Podișul Dobrogei de Sud (sub 100 m); geneza: Podișul
Getic s-a format prin
acumularea de materiale piemontane peste un fundament cristalin și
înclinate ușor spre
sud, iar Podișul Dobrogei de Sud prin ample procese de sedimentare
a unui fundament
cutat și faliat rezultând o structură tabulară cu ușoare boltiri
și îmbrăcată la începutul
cuaternarului, în timpul glaciațiunii, cu un strat de loess
străpuns pe alocuri de rocile
calcaroase;
c 4 p pentru două asemănări între clima unității de relief marcate
cu D (Grupa Nordică a Carpaților
Orientali) și clima unității de relief marcate cu H (Grupa
Făgărașului) câte 2 p pentru fiecare
deosebire enunțate corect dintre următoarele: etaj climatic:
ambele unități de relief se încadrează la
etajul climatic alpin; temperatura medie anuală: în ambele unități
de relief se înregistrează aceeași
temperatură medie anuală, 0-6° C și sub 0° C; precipitații medii
anuale: în ambele unități de relief
cade aceeași cantitate de precipitații, 800-1200 mm;
Total 12 puncte
IV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor
elemente, referitoare la unitatea
notată cu A (Subcarpații Moldovei):
a) - s-au format prin cutarea și ridicarea sedimentelor neogene
din depresiunea tectonică
aflată la exteriorul Carpaților;
- altitudinea maximă de 911 m în Culmea Pleșului;
- se prezintă sub forma a trei depresiuni submontane, închise la
exterior de dealuri cu structură
cutată;
- prezintă procese gravitaționale pe versanți;
- sunt alcătuiți din roci sedimentare: pietrișuri, nisipuri,
argile, gresii, marne, calcare etc; (câte
un punct pentru oricare trei caracteristici); - 3 p
http://www.ebacalaureat.ro/
b) petrol și gaze asociate/ sare gemă și săruri de potasiu; - 2 p
c) etajul stejarului/ etajul fagului; - 1 p
d) clasa argiluvisolurilor/soluri brune; - 1 p
e) Cracau, Tazlău/ Trotuș, Bistrița; - 2 p
f) Onești/ Piatra Neamț; - 1 p
Total 10 puncte b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea
următoarelor elemente, referitoare la
unitatea notată cu C (Munții Apuseni):
a) - datorită altitudinilor sub 1900 m lipsesc urmele glaciare;
- varitatea deosebită a reliefului: relief pe roci vulcanice
(Munții Metaliferi), relieful carstic
(lapiezuri, polii, avenuri, peșteri, chei);
- sunt puternic fragmentați de numeroase văi, depresiuni
intramontane și depresiuni tip golf;
- sunt alcătuiți dintr-un mozaic de roci puternic tectonizate
(faliate, compartimentate,
decroșate); (câte un punct pentru oricare trei caracteristici); -
3 p
b) - Someșul Mic; Crișul Repede; Crișul Negru; Crișul Alb; - 2 p
c) - pe masive de calcar în depresiuni carstice; - 1 p
d) - podzolurile/spodosoluri; - 1 p
e) - bauxită, minereuri neferoase complexe, ape minerale, ape
termale, marmură. - 3 p
Total 10 puncte
V. Se acordă 16 puncte, astfel:
a. - relieful diferențiază caracteristicile climatice acestea
fiind diferite în funcție de
înălțime (temperatura scade cu înălțimea, iar precipitațiile cresc
cu înălțimea);
- relieful diferențiază caracteristicile climatice în funcție de
expunerea versanților
(temperaturile sunt mai ridicate pe versanții sudici, iar
precipitațiile sunt mai abundente pe
versanții expuși Vânturilor de Vest); - 4 p
b. -în zona montană regularizarea râurilor se face prin
construirea lacurilor hidroenergeŹ
tice, iar în zona de câmpie prin iazuri și heleștee pentru
irigații;
- în zona montană râurile au curgere rapidă datorită energiei
reliefului, iar în zona de
câmpie, datorită cursului lent, râurile sunt canalizate pentru a
fi ferite de inundații, unele
lunci desecate pentru a fi cultivate; - 4 p
c. - sporul natural este în prezent negativ;
- sporul migratoriu este în prezent negativ; - 4 p
d. - necesarul ridicat de energie electrică pentru țara noastră;
- pondere scăzută a hidrocentralelor și atomocentralelor. - 4 p
Total 16 puncte
VI. Se acordă 12 puncte astfel:
a. Sighișoara 90-100 mm în luna iunie - 2 p; Bârlad 60-65 mm în
luna iunie; - 2 p
b. Sighișoara 20-25 mm în luna noiembrie - 2 p; Bârlad 20-25 mm în
luna februarie; - 2 p
c- Sighișoara se află în zona cu influențe oceanice, iar Bârladul
în zona cu influențe
de ariditate; - 2 p
- Sighișoara se află la o altitudine mai mare decât Bârladul, iar
precipitațiile cresc cu
înălțimea. - 2 p
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA 88
I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect),
astfel:
1. c; 2. b; 3. c; 4. c; 5. a; 6. b; 7. b; 8. c; 9. a; 10. d.
Total 20 puncte
http://www.ebacalaureat.ro/
II. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element
solicitat), astfel:
1. Focșani, Reșița, Bistrița; 2. Someșul Mic; 3. petrol și gaze
asociate; 4. minereuri
de fier, marmură; 5. Olt, Dâmbovița.
Total 10 puncte
III. Se acordă 12 puncte din care:
a. 4 p pentru două deosebiri între clima unității marcate cu D
(Podișul Târnavelor) și
clima unității marcată cu G (Podișul Dobrogei de Sud); câte 2 p
pentru fiecare deosebire
enunțată corect dintre următoarele: etaj climatic: în unitatea D,
de dealuri și podișuri, în
unitatea G, de câmpie și coline joase; temperatura medie anuală:
în unitatea D, 8°C-10°C,
în unitatea G, 10°C -11°C și peste 11°C; precipitații medii
anuale: în unitatea D, 600-800
mm, în unitatea G, 350-400 mm; influența climatică: în unitatea D,
oceanică, în unitatea
G, de ariditate și pontică;
b. 4 p pentru două asemănări între relieful unității marcate cu A
(Subcarpații Getici) și
relieful unității marcate cu B (Subcarpații Moldovei); câte 2 p
pentru fiecare deosebire
enunțată corect, oricare dintre următoarele: ambele unități de
relief s-au format prin încrețirea
scoarței terestre; ambele unități de relief sunt alcătuite din
roci sedimentare: pietrișuri,
nisipuri, argile, marne, gresii, calcare; ambele unități de relief
prezintă depresiuni submontane;
ambele prezintă procese gravitaționale pe versanți;
c. 4 p pentru două deosebiri între clima unității marcate cu I
(Câmpia dintre Olt și
Argeș) și clima unității marcată cu J (Câmpia Someșului); câte 2 p
pentru fiecare deosebire
enunțată corect dintre următoarele: temperatura medie anuală: în
unitatea 1,10°C-11°C,
în unitatea J, 9°C-10°C; influența climatică: în unitatea I, de
tranziție, în unitatea J, oceanică;
vânturi: în unitatea I, austru, în unitatea J, Vânturile de Vest.
Total 12 puncte
IV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor
elemente, referitoare la unitatea
notată cu H (Grupa Centrală a Carpaților Orientali):
a) - s-a format prin încrețirea scoarței terestre și vulcanism;
- prezintă triplă zonalitate petrografică: roci vulcanice (în
vest), roci cristaline (în centru) și
fliș (în est);
- este dezvoltat relieful vulcanic, de conuri, cratere și
platouri;
- prezintă numeroase depresiuni, păsuri și trecători;
- înregistrează altitudini maxime de 2100 m, în Munții Călimani;
(câte un punct pentru oricare
trei caracteristici); - 3 p
b) - lacuri de crater vulcanic, lacuri de baraj natural/ lacuri
antropice; -2 p
c) - soluri brune și brune acide/ clasa cambisoluri; podzoluri,
clasa spodosoluri; -2 p
d) - cărbuni, ape minerale, cupru, roci de construcție. - 3 p
Total 10 puncte b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea
următoarelor elemente, referitoare la
unitatea notată cu C (Podișul Getic):
a) - s-a format prin acumularea de materiale piemontane peste un
fundament cristalin;
- este alcătuită din pietrișuri (de Cândești), nisipuri, argile și
marne;
- este o unitate cu relief tipic piemontan, cu versanți afectați
de torenți și alunecări de teren;
- prezintă văi însoțite de lunci și terase, dezvoltate mai ales în
partea sudică; (câte un punct
pentru oricare trei caracteristici); - 3 p
b) - etaj climatic de dealuri cu influențe de tranziție și
submediteraneene; - 2 p
c) - etajul pădurilor de stejar; -1 p
d) - soluri brun-roșcate/ clasa argiluvisoluri; - 1 p
http://www.ebacalaureat.ro/
e) - petrol și gaze asociate/ cărbuni (lignit); - 2 p
f) - sat liniar/ sat răsfirat pe versanți. - 1 p
Total 10 puncte
V. Se acordă 16 puncte, astfel:
a. - diferențieri regionale și locale în alcătuirea, fragmentarea,
înclinarea suprafețelor;
- producerea unei diversități de procese (dezagregări, prăbușiri,
alunecări de teren,
eroziune și acumulare fluviatilă)- 4 p;
b. - temperatura medie anuală scade cu altitudinea conform gradientului
termic, ce se
modifică în înălțime deoarece atmosfera se încălzește începând din
partea inferioară;
- temperaturile medii din Câmpia Română sunt de 10-11°C iar în
zona alpină din
Munții Făgăraș temperaturile medii anuale sunt de sub - 2° C - 4 p
(se acceptă și alte
explicații plauzibile);
c. - datorită prezenței suprafețelor acvatice fenomenele climatice
sunt deosebite, aici
înregistrându-se cea mai mare cantitate de precipitații în timp de
24 ore;
- suprafață acvatică poate ajunge în diferite perioade la o mare
extindere limitând
grindurile doar la 13% din suprafața totală a deltei - 4 p (se
acceptă și alte precizări
plauzibile);
d. - alunecările de teren/ Subcarpații de Curbură;
- prăbușiri și căderi de stânci/ Carpații Meridionali-Valea
Oltului - 4 p (se acceptă și
alte exemple plauzibile).
Total 16 puncte
VI. Se acordă 12 puncte astfel:
a. Satu Mare 80-85 mm în luna iunie - 2 p; Suceava 80-85 mm în
luna iunie; - 2 p
b. Satu Mare 35-40 mm în lunile februarie și martie - 2 p; Suceava
10-15 mm în luna
februarie; - 2 p
c. Stația de la Satu Mare este situată mai la vest, precipitațiile
scăzând treptat spre
est unde se află stația de la Suceava; - 2 p
d. Satu Mare 55-60 mm; Suceava 35-40 mm. - 2 p
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA 89
I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect),
astfel:
1.c; 2. d; 3. c; 4. a; 5. c; 6. b; 7. b; 8. b; 9. d; 10. d.
Total 20 puncte
II. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element
solicitat), astfel:
1. Delta Dunării este cel mai recent pământ românesc, o câmpie în
formare prin aluvionare; este
alcătuită din nisipuri și mâluri; uscatul este reprezentat prin
grinduri și ostroave; 2. Deva, Bârlad,
Bistrița, Oradea; 3. glaciar/ pe masiv de sare; 4. Someșul Mic, Argeș,
Ialomița;
Total 10 puncte
III. Se acordă 12 puncte din care:
a. 4 p pentru două deosebiri între clima unității marcate cu B
(Dealurile Silvaniei) și
clima unității marcată cu I (Subcarpații Curburii); câte 2 p
pentru fiecare deosebire enunțată
corect, dintre următoarele: temperatura medie anuală: în unitatea
B 9°C-11°C, în unitatea
1,6°C-10°C; influența climatică: în unitatea B, oceanică, în
unitatea I, de ariditate; vânturi:
în unitatea B, Vânturile de Vest, în unitatea I, crivățul;
b. 4 p pentru două asemănări între relieful unității marcate cu A
(Grupa Parâng) și
relieful unității marcate cu D (Grupa Nordică a Carpatilor
Orientali) câte 2 p pentru fiecare
asemănare enunțată corect, dintre următoarele: ambele unități s-au
format prin încrețirea
http://www.ebacalaureat.ro/
scoarței terestre; ambele unități prezintă munți cristalini;
ambele unități prezintă forme de
relief glaciar; în ambele unități altitudinile trec de 2000 m;
c. 4 p pentru două deosebiri între clima unității marcate cu F
(Masivul Dobrogei de
Nord) și clima unității marcate cu G (Câmpia Transilvaniei); câte
2 p pentru fiecare deosebire
enunțată corect dintre următoarele: temperatura medie anuală: în
unitatea F, 10°C-11°C,
în unitatea G, 8°C-10°C; precipitații medii anuale: în unitatea F,
400-500 mm, în unitatea
G, 600-700 mm; influența climatică: în unitatea F, de ariditate și
pontică, în unitatea G,
oceanică;
Total 12 puncte
IV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor
elemente, referitoare la unitatea
notată cu E (Câmpia de Vest la sud de Mureș):
a) - s-a format prin sedimentarea și colmatarea lacului Panonic;
- prezintă porțiuni joase (sub 100 m), ce formează treapta joasă
și porțiuni înalte (peste 100
m) care formează treapta înaltă;
- văile râurilor din câmpii joase sunt largi cu maluri joase;
- prezintă straturi slab înclinate către vest - formate din
nisipuri, mâluri, pietrișuri peste care sa
depus loess (câte un punct pentru oricare trei caracteristici); -
3 p
b) etajul climatic de câmpie, influență climatică submediteraneeană;
- 2 p
c) clasa solurilor molice/ cernoziomuri; - 1 p
d) petrol și gaze asociate; - 2 p
e) inundații, înclinarea redusă a Câmpiei de Vest și pânza
freatică aproape de suprafața scoarței
terestre determină inundații și înmlaștiniri. - 2 p
Total 10 puncte
b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente,
referitoare la unitatea notată cu H
(Munții Banatului):
a) - sunt formați din toate tipurile genetice de roci dispuse
mozaicat;
- sunt munți scunzi cu altitudini max. de 1446 m în Munții
Semenic;
- fac parte din Carpații Occidentali, formați în timpul orogenezei
alpine, prin încrețirea
scoarței;
- prezența reliefului carstic (chei, peșteri); (câte un punct
pentru oricare trei caracteristici); - 3
p
b) etajul climatic montan, influență climatică submediteraneeană;
- 2 p
c) Caras, Nera, Cerna; - 2 p
d) zona de pădure/ păduri de stejar, fag; - 1 p
e) Reșița, industria siderurgică. - 2 p
Total 10 puncte
V. Se acordă 16 puncte astfel:
a. - relieful provoacă o schimbare a condițiilor climatice în
raport cu înălțimea,
temperatura scade, precipitațiile cresc determinând o etajare
climatică;
- felul vegetației se schimbă pe măsură ce crește altitudinea,
zona montană fiind favorabilă
pășunilor și fânețelor;
- fragmentarea reliefului împiedică practicarea lucrărilor
agricole; - 4 p
b. - reprezintă avuția națională a agriculturii;
- ele oferă produse pentru hrana oamenilor, animalelor și materii
prime industriei; - 4 p
c. - în Subcarpații Moldovei temperaturile scad cu înălțimea, iar
precipitațiile cresc cu
altitudinea în apropiere de zona montană. în Podișul Moldovei,
influențele climatice de
ariditate, de continentalism accentuat, determinând ierni foarte
reci, veri fierbinți și secetă
http://www.ebacalaureat.ro/
frecventă;
- rețeaua hidrografică din Subcarpații Moldovei este strâns legată
de Șiret, iar cea din
Podișul Moldovei este tributară Șiretului și Prutului; - 4 p
d. - perturbări în educarea copiilor și în relațiile dintre soți;
- prelungirea artificială și ineficientă a duratei zilei de lucru prin
transportul dus-întors,
în cazul deplasărilor zilnice. - 4 p
Total 16 puncte
VI. Se acordă 12 puncte astfel:
a. între 95-100 mm la stația Zalău în luna iunie; - 2 p
100 mm la stația Târgu Neamț în luna iulie; - 2 p
b. între 35- 40 mm la stația Zalău în luna februarie; - 2 p
între 15-20 mm la stația Târgu Neamț în luna februarie; - 2 p
c. influențe climatice oceanice la stația Zalău spre deosebire de
cele de ariditate la
stația Târgu Neamț; - 2 p
d. stația Zalău 35- 40 mm; stația Târgu Neamț 30-35 mm. - 2 p
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
OM
VARIANTA 90
I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect),
astfel:
1.c; 2. d; 3. d; 4. d; 5. d; 6. d; 7. d; 8. d; 9. d; 10. c.
Total 20 puncte
II. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element
solicitat), astfel:
1. Bega, Prut; 2. minereuri neferoase, roci de construcție, ape
minerale; 3. relieful înclină de la
nord-vest la sud-est; 4. Oradea, Alba-lulia, Bacău; 5. păduri de
stejar.
Total 10 puncte
III. Se^cordă 12 puncte din care:
a. 4 p pentru două deosebiri între clima unității marcate cu B
(Dealurile Silvaniei) și
clima unității marcate cu G (Câmpia Jijiei); câte 2 p pentru
fiecare deosebire enunțată
corect dintre următoarele: precipitații medii anuale: în unitatea
B, 600-800 mm, în unitatea
G, 500 - 600 mm; vânturi: în unitatea B, Vânturile de Vest, în
unitatea G, crivățul; influența
climatică: în unitatea B, oceanică, în unitatea G, de ariditate;
b. 4 p pentru două deosebiri între relieful unității marcate cu I
(Subcarpatii Getici) și
relieful unității marcate cu J (Grupa Nordice a Carpaților
Orientali); câte 2 p pentru fiecare
deosebire enunțată corect dintre următoarele: în Grupa Nordică a
Carpațior Orientali,
culmile muntoase sunt dispuse paralel, pe trei șiruri cu roci
vulcanice, cristaline și
sedimentare, pe când în Subcarpatii Getici se remarcă rocile
friabile pe care pot să apară
intense procese de eroziune și alunecări; altitudinile sunt mai
ridicate în Carpații Orientali
(2303 m), față de cele din Subcarpatii Getici (1018 m); în Grupa
Nordică a Carpațior
Orientali se întâlnesc forme de relief glaciar, în Subcarpatii
Getici se întâlnesc procese
gravitaționale: ravenări, torențializări, alunecări de teren;
c. 4 p pentru două deosebiri între clima unității marcate cu A
(Delta Dunării) și clima
unității marcate cu F (Podișul Getic); câte 2 p pentru fiecare
deosebire enunțată corect
dintre următoarele: etaj climatic: în unitatea A, deltaic, în
unitatea F, de dealuri și podiș;
temperatura medie anuală: în unitatea A, 10°C-11°C, în unitatea F,
8°C-10°C; precipitații
medii anuale: în unitatea A, 350-400 mm, în unitatea F, 500-700
mm; influențe climatice:
în unitatea A, de ariditate și pontice, în unitatea F, de
tranziție și submediteraneene;
http://www.ebacalaureat.ro/
Total 12 puncte
IV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente
referitoare la unitatea
notată cu D (Podișul Dobrogei):
a) - Podișul Dobrogei este cel mai complex sub aspect geologic și
ca relief și cuprinde:
munți joși hercinici (Macin), podișuri cu vechi curgeri de lavă
(Niculițel), podișuri calcaroase
(Babadag), dealuri și depresiuni cu pedimente și inselberguri
(Dealurile Tulcei și Depresiunea
Nalbant), podișuri de peneplenă retezată în șisturi verzi (Podișul
Casimcei), podișuri
structurale dezvoltate pe calcare orizontale (Dobrogea se Sud);
- altimetric, Dobrogea de Nord este cea mai înaltă (467m), dar are
și altitudini de sub 100 m;
- prezintă relief carstic: polii și peșteri;
- prezintă relief litoral cu faleze, plaje, cordoane litorale etc;
(câte un punct pentru oricare trei
caracteristici); - 3 p
b) influențe climatice pontice, de ariditate; - 2 p
c) tipuri genetice de lacuri: limane fluviale și maritime, lagune;
- 3 p
d) Constanța, Tulcea. - 2 p
Total 10 puncte
b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente
referitoare la unitatea notată cu H
(Câmpia Olteniei):
a) - relieful său este de câmpie cu terase și lunci, acoperite
parțial cu dune;
- prezintă și câmpuri piemontane prelungite din Podișul Getic
(Câmpia Romanați);
- este partea cea mai îngustă a Câmpiei Române;
- este modelată pe argile, pietrișuri și nisipuri; (câte un punct
pentru oricare trei caracteristici);
- 3 p
b) etaj climatic de câmpie și influențe climatice
submediteraneene; - 2 p
c) molisoluri/ cernoziom levigat; - 1 p
d) Jiul, Oltul (Oltețul); - 2 p
e) Craiova, industria constructoare de mașini. - 2 p
Total 10 puncte
V. Se acordă 16 puncte astfel:
a. - climatul este mai secetos, iar râurile scad mult în timpul
verii;
- iazurile sunt folosite pentru irigații sau piscicultura; - 4 p
b. - se află în sectorul Dunării maritime, unde albia fluviului se
lărgește și se adâncește
permițând vapoarelor de tonaj mijlociu să ancoreze și să descarce
minereurile aduse pe
calea apei (bauxita): poziția pe malurile Dunării a înlesnit
activitatea portuară (șantier
naval, conserve de pește); - 4 p
c. - este partea cea mai joasă din teritoriul României, cu
altitudini de până la 12 m;
uscatul reprezintă 13% din suprafața sa, cea mai mare parte fiind
ocupată de mlaștini,
lacuri, gârle și ape permanente (stuf, papură, rogoz, pâlcuri de
salcie, plop, arin, pe grinduri
păduri de stejar numite hasmacuri").
- Solurile sunt neevoluate: nisipoase și aluvionare; - 4 p
d. - prezintă masivitate redusă (puternic fragmentați), datorită
culoarelor de vale, a
depresiunilor-golf care pătrund adânc între culmile muntoase;
- sunt alcătuiți dintr-un mozaic de roci", fapt care
determină varietatea reliefului și a
peisajelor; fiind înconjurați de ținuturi joase apar foarte
înalți. - 4 p
Total 16 puncte
VI. Se acordă 12 puncte astfel:
a. între 40-45 mm la stația Constanța în luna iunie; - 2 p
http://www.ebacalaureat.ro/
între 60-65 mm la stația Cernavodă în luna iunie; - 2 p
b. între 20-25 mm la stația Constanța în luna martie; - 2 p
între 25-30 mm la stația Cernavodă în luna martie; - 2 p
c influențele climatice de ariditate; - 2 p
d. Constanța 30-35 mm; Cernavodă 45-50 mm. - 2 p
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte +10 puncte din oficiu
VARIANTA 91
I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect),
astfel:
1.c; 2. c; 3. d; 4. b; 5. b; 6. d; 7. b; 8. b; 9. c; 10. a.
Total 20 puncte
II. Se acordă 10 puncte (câte 1 p pentru fiecare element
solicitat), astfel:
1. Mureș; 2. etajul climatic este de câmpie, cu nuanță excesivă
(sub 400 mm/ an
precipitații); temperaturile medii anuale sunt cuprinse între
10-11° C; 3. Bega, Prut, Crișul Negru;
4. bauxită, minereuri neferoase, ape minerale; 5. Alexandria.
Total 10 puncte
III. Se acordă 12 puncte din care:
a. 4 p pentru două deosebiri între clima unității marcate cu A
(Subcarpații Moldovei) și
clima unității marcate cu E (Delta Dunării); câte 2 p pentru
fiecare deosebire enunțată
corect dintre următoarele: etaj climatic: în unitatea A, de
dealuri și podișuri, în unitatea E,
deltaic; temperatura medie anuală: în unitatea A, 6°C-10°C, în
unitatea E, 10°C-11°C;
precipitații medii anuale: în unitatea A, 600-800 mm, în unitatea
E, 350-400 mm; influențe
climatice: în unitatea A, de ariditate, în unitatea E, de
ariditate și pontice;
b. 4 p pentru două asemănări între relieful unității marcate cu C
(Munții Apuseni) și
relieful unității marcate cu H (Grupa Făgăraș); câte 2 p pentru
fiecare deosebire enunțată
corect dintre următoarele: ambele unități de relief s-au format prin
încrețirea scoarței
terestre; ambele unități de reliefau în constituția litologică
șisturi cristaline; ambele unități
de relief prezintă noduri orohidrografice;
c. 4 p pentru două deosebiri între clima unității marcate cu F
(Subcarpații Getici) și
clima unității marcate cu J (Podișul Dobrogei de Sud); câte 2 p
pentru fiecare deosebire
enunțată corect dintre următoarele: etaj climatic: în unitatea F,
de dealuri și podișuri, în
unitatea J, de câmpie și coline joase; temperatura medie anuală:
în unitatea F, 6°C-10°C,
în unitatea J, 10°C-11°C și peste 11°C; precipitații medii anuale:
în unitatea F, 600-800 mm,
în unitatea J, 360-400 mm; influențe climatice: în unitatea F, de
tranziție și submediteraneene,
în unitatea J, de ariditate și pontice;
Total 12 puncte
IV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor
elemente, referitoare la unitatea
notată cu I (Podișul Bârladului):
a) - este format din roci sedimentare: nisipuri, pietrișuri,
argile, marne și calcare,
aplecate de la nord-vest spre sud-est;
- sunt prezente formele reliefului asimetric (cueste, văi
asimetrice);
- este format din suprafețe interfluviale largi (în Podișul
Central Moldovenesc), culmi înguste
și paralele înclinate către sud (Colinele Tutovei), un podiș mai
jos și mai neted în sud (Podișul
Covurlui);
- versanții mai înclinați sunt afectați de alunecările de teren;
(câte un punct pentru oricare trei
caracteristici); - 3 p
b) Bârlad, Vaslui; - 2 p
c) etaj climatic de dealuri joase, influență climatică de
ariditate; - 2 p
http://www.ebacalaureat.ro/
d) etajul silvostepei, etajul stejarului; - 2 p
e) brun-roșcate/ clasa argiluvisolurilor. - 1 p
Total 10 puncte b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea
următoarelor elemente referitoare la
unitatea notată cu D (Grupa Nordică a Carpaților Orientali):
a) - s-a format prin încrețirea scoarței terestre și vulcanism;
- prezintă o zonalitate litologică: în vest - roci vulcanice, în
centru - roci cristaline, în est - fliș;
- formează o grupă caracterizată printr-un accentuat paralelism al
culmilor, culmi distribuite
pe trei șiruri paralele (vulcanic, cristalin, fliș), cu orientare
NV~ SE;
- prezența reliefului glaciar în Munții Rodnei (2303 m) cu văi
glaciare, circuri glaciare, valuri
de moreneetc;
- relieful are o fragmentare mare datorită numărului mare de
depresiuni sau culoare de
vale; (câte un punct pentru oricare trei caracteristici); - 3 p
b) etaj climatic montan, influență climatică oceanică; - 2 p
c) Someșul Mare, Vișeu, Iza , Bistrița, Moldova, Suceava; - 3 p
d) lacuri pe masive de sare/ lac glaciar; - 1 p
e) păduri de conifere. - 1 p
Total 10 puncte
V. Se acordă 16 puncte astfel:
a. - Dobrogea este o întindere de uscat redusă între ape mari:
Marea Neagră și
Dunărea;
- au debite scăzute datorită cantităților modeste de precipitații
(sub 500 chiar
400 mm/ an) și străbat regiuni calcaroase unde apele se
infiltrează puternic; - 4 p
b. - relieful, prin altitudini, grad de fragmentare, impune
densități reduse ale populației,
sub media pe țară;
- activitățile umane favorizate de relieful Carpaților sunt
exploatarea lemnului și a
minereurilor, creșterea animalelor, turismul; - 4 p
c. - în Depresiunea colinară a Transilvaniei se întâlnesc lacuri
sărate în zona dealurilor
și depresiunilor submontane acolo unde își fac apariția cutele diapire
și unde au existat în
trecut faimoase exploatări de sare;
- iazurile au fost amenajate pentru reținerea apei și pentru
piscicultura în Câmpia
Transilvaniei datorită prezenței substratului argilos care reține
apa; - 4 p
d. - relieful determină zonalitatea altitudinală a vegetației;
- în Carpații Meridionali, altitudinile de peste 2000 m, determină
existența unei vegetații
etajate (zona pădurilor, zona alpină), în Depresiunea colinară a
Transilvaniei (zona păduŹ
rilor). - 4 p
Total 16 puncte
VI. Se acordă 12 puncte astfel:
a. - între 70-75 mm la stația Drobeta-Turnu-Severin în luna mai; -
2 p
- între 70-75 mm la stația Călărași în luna iunie; - 2 p
b. între 40- 45 mm la stația Drobeta -Turnu -Severin în luna
februarie; - 2 p
- între 30-35 mm la stația Călărași în luna februarie; - 2 p
c. influența climatică submediteraneeană; - 2 p
d. Drobeta-Turnu Severin 70-75 mm; Călărași 50-55 mm. - 2 p
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA 92
I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect),
astfel.
1. d; 2. a; 3. c; 4. b; 5. c; 6. c; 7. d; 8. a; 9. b; 10. d.
http://www.ebacalaureat.ro/
Total 20 putxîe
II. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element
solicitat}, astfel:
1. Moldova-Șiret;-1 p
2. oceanice; - 1 p
3. petrol și sare; - 2 p
4. Focșani, Sibiu; - 2 p
5. glaciar; -1 p
6. alunecări de teren; - 1 p
7. Buzău, Târnava Mare. - 2 p
Total 10 puncte
III. Se acordă 12 puncte din care:
a. 6 p pentru trei deosebiri între clima Podișului Dobrogei și
clima Grupei Nordice a
Carpaților Orientali (câte 2 p pentru fiecare deosebire enunțată
corect);
- precipitațiile medii anuale sunt mai ridicate în Grupa Nordică a
Carpaților Orientali (800-
1000-1200 mm), față de cele din Podișul Dobrogei (400- 500 mm);
- influențele climatice sunt oceanice în Carpații Orientali și de
ariditate în Dobrogea;
b. 4 p pentru două deosebiri între relieful Subcarpaților Getici
și relieful Grupei Nordice
a Carpaților Orientali (câte 2 p pentru fiecare deosebire enunțată
corect);
- altitudinea maximă în Subcarpații Getici se înregistrează în
Măgura Mățău-1018 m, pe când
în Grupa Nordică a Orientalilor maximă altitudinală este de 2303 m
în Munții Rodnei;
- prezența reliefului glaciar în Carpații Orientali, care lipsește
în Subcarpații Getici;
c. 2 p pentru o deosebire între vegetația Câmpiei de Vest și
vegetația Grupei Retezat-
Godeanu:
- în Câmpia de Vest specifică este silvostepa, față de vegetația
alpină din Grupa
Retezat-Godeanu.
Total 12 puncte
IV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente
legate de Grupa
Sudică a Carpaților Orientali:
a) trei caracteristici ale reliefului (câte 1 p pentru fiecare
element solicitat):
- face parte din Carpații Orientali, formați în timpul orogenezei
alpine, prin încrețirea scoarței
terestre;
- este o grupă formată din trei aliniamente structurale
direcționate NE-S-SV și curbat în
exterior;
- altitudinea maximă este 1954 m în Munții Ciucaș; - 3 p
b) Buzău, Oituz; - 2 p
c) etajul pădurilor de conifere/ podzol; - 2 p
d) Brașov; -1 p
e) păduri, roci de construcție. - 2 p
Total 10 puncte b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea
următoarelor elemente legate de Câmpia
de Vest:
a) trei caracteristici ale reliefului (câte 1 p pentru fiecare
element solicitat):
- este o unitate de relief formată în Cuaternar prin sedimentare,
cu ajutorul sedimentelor
cărate de râuri din munți;
- este formată din câmpii de glacis, câmpii de subsidență și
câmpii piemontane, altitudinea cea
mai mare este 174 m - Câmpia Vingăi;
- în Câmpia Cărei există și acumulări de nisip, cu dune, în
majoritate cultivate cu viță de vie; -
3 p
http://www.ebacalaureat.ro/
b) Crișul Alb, Crișul Negru, Crișul Repede; - 3 p
c) oceanică/ cernoziom;' - 2 p
d) petrol și gaze asociate. - 2 p
Total 10 puncte
V. Se acordă 16 puncte astfel:
a. - temperaturi medii anuale (11-12°C), precipitații sub 500 mm/
anual necesitând
irigații;
- influențe climatice de ariditate (est - europene) caracterizate
prin ierni reci (bate
Crivățul) și veri fierbinți cu perioade de secetă - 4 p;
b. - pe întinsul țării, cantitatea medie anuală de precipitații
este de 640 mm;
- relieful determină creșterea cantității de precipitații
proporțional cu înălțimea:
- la câmpie - 400-600 mm;
- deal - 600-800 mm;
■-munte- 800-1200mm;
- precipitațiile nu cad uniform: vara cade cam % din totalul
anual; iarna 1/5; primăvara
și toamna restul precipitațiilor; luna cea mai ploioasă este
iunie, cea mai uscată, februarie
-4p;
c. - temperatura apei: - la suprafață: - în funcție de anotimpuri:
vara 20-24°C; iarna în
jurde0°C;
-în adâncime: 8-9°C;
-salinitatea: - stratul de la suprafață, până la 180 m, are o
salinitate scăzuta - 17-18 %o, datorită
aportului de apă dulce;
- în adâncime salinitatea crește la 22 %o; aici apele sunt mai
dense, lipsesc curenții
verticali care să amestece straturile de apă și se formează gaze
toxice - 4 p;
d. - lacuri glaciare rezultate prin adunarea apei în circuri și
văi glaciare (Retezat,
Parâng, Făgăraș, Rodnei);
- lacuri vulcanice-Sfânta Ana, format în craterul masivului
vulcanic Ciomatu Mare - 4p.
Total 16 puncte
VI. Se acordă 12 puncte astfel:
a. între 246-250 m/s în luna aprilie; - 4 p
b. 50 m/s în luna septembrie; - 4 p
c. precipitații abundente/topirea zăpezii; - 1 p
d. precipitații reduse; -1 p;
e. februarie -170-175 m3/ s; noiembrie - 75-80 m3/s. - 2 p
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA 93
Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect),
astfel:
1.c; 2.d; 3.b; 4.c; 5.b; 6.b; 7.a; 8.a; 9.b; 10.c.
Total 20 puncte
II. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element
solicitat), astfel:
1. Baia Mare, Ploiești, Botoșani, Drobeta Turnul Severin; - 4 p
2. submeditereaneană; -1 p
3. huilă și minereuri complexe; - 2 p
4. secete datorită influențelor de ariditate; - 2 p
III. Se acordă 12 puncte din care:
http://www.ebacalaureat.ro/
a. 4 p pentru două deosebiri între clima Masivului Retezat-Godeanu
și clima Podișului
Bârladului (câte 2 p pentru fiecare deosebire enunțată corect);
- în Masivul Retezat-Godeanu este un climat montan pe când în
Podișul Bârladului este un
climat de dealuri; ,
- Masivul Retezat-Godeanu primește atât influențe climatice
meditereaneene cât și influențe
climatice oceanice, în timp ce Podișul Bârladului primește
influențe climatice de ariditate;
b. 4 p pentru două deosebiri între relieful Câmpiei Transilvaniei
și relieful Masivului
Retezat-Godeanu (câte 2 p pentru fiecare deosebire enunțată
corect);
- Câmpia Transilvaniei are un relief de dealuri joase pe când
Masivul Retezat-Godeanu are un
relief montan, masiv, puțin fragmentat de văi și depresiuni;
- relieful Câmpiei Transilvaniei este sculptat în roci sedimentare
moi (argile, marne), în timp
ce relieful Masivului Retezat-Godeanu este dezvoltat predominant
pe șisturi cristaline, granițe, și
numai pe margini pe calcare;
c. 4 p pentru două deosebiri între clima Subcarpaților Moldovei și
clima Subcarpaților
Getici (câte 2 p pentru fiecare deosebire enunțată corect);
- Subcarpații Moldovei primesc atât influențe de ariditate cât și
influențe scandinave-baltice,
pe când Subcarpații Getici primesc influențe de tranziție;
- în Subcarpații Moldovei cantitatea de precipitații este cuprinsă
între 600-700 mm/ an pe
când în Subcarpații Getici este de 700-800 mm/ an.
Total 12 puncte
IV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente
legate de Subcarpații
Moldovei:
a) trei caracteristici ale reliefului (cate 1 punct pentru fiecare
element solicitat):
- s-au format prin cutare;
- sunt alcătuiți din roci moi: pietrișuri, argile, nisipuri,
gresii;
- relieful este format dintr-un șir de depresiuni sinclinale
închise la exterior de dealuri
anticlinale - 3 p;
b) Moldova, Bistrița, Șiret; - 3 p
c) păduri de fag și carpen; - 1 p
d) sat răsfirat; - 1 p
e) roci de construcții, ape minerale. - 2 p
Total 10 puncte b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea
următoarelorelemente legate de Carpații
Maramureșului și ai Bucovinei:
a) trei caracteristici ale reliefului (câte 1 p pentru fiecare
element solicitat):
- s-au format prin cutare;
- sunt alcătuiți din roci vulcanice la vest, șisturi cristaline în
centru și fliș la est;
- cea mai mare depresiune este Depresiunea Maramureșului; - 3 p
b) lacuri glaciare; Bistrița.Tisa, Moldova; - 4 p
c) influențe scandinavo-baltice; -1 p
d) etajul coniferelor; - 1 p
e) mangan. - 1 p
Total 10 puncte
V. Se acordă 16 puncte astfel:
a. - Munții Apuseni au mai multe depresiuni bine populate;
- pantele reduse din interiorul munților favorizează locuirea
(satele risipite numite
crânguri); - 4 p
b. - alunecările de teren afectează suprafețe mari și au o
frecvență mai mare în
http://www.ebacalaureat.ro/
Subcarpați datorită substratului geologic (alternanțe de nisipuri,
gresii și argile);
- un rol important îl au și factorii declanșatorii (topirea
zăpezilor, ploile abundente,
seismele frecvente); - 4 p
c. în România tipurile de soluri variază în raport cu treptele de
relief:
- relieful are o alcătuire petrografică diversă (roca parentală)
- altitudinea reliefului impune o etajare pe verticală a
condițiilor biopedogenetice; - 4 p
d. Marea Neagră influențează caracteristicile economice ale zonei
de litoral:
- activitatea de comerț determină dezvoltarea sectoarelor
secundare și terțiare ale economiei
litorale;
- resursele de petrol și gaze favorizează industria extractivă. -
4 p
Total 16 puncte
VI. Se acordă 12 puncte astfel:
a. 7,4 °C la Suceava; - 2 p
b. 11,3°C la Constanța; - 2 p
c. 646 mm la Sibiu; - 2 p
d. relieful; - 2 p
e. influențele climatice diferite (de ariditate la Galați și
submediteraneene la Timișoara); -2 p
f. relieful de câmpie. - 2 p
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA 94
I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect),
astfel:
1.d; 2. a; 3. a; 4. d; 5. a; 6. c; 7. b; 8. c; 9. b; 10. c.
Total 10 puncte
II. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat),
astfel:
1. Olt; - 1 p
2. lac glaciar (Lacul Lala); - 1 p
3. Pod. Mehedinți; - 1 p
4. inundații; - 1 p
5. 4; - 1 p
6. Crișul Alb, Someș; - 2 p
7. Deva, Suceava, Slobozia. - 3 p
Total 10 puncte
III. Se acordă 12 puncte din care:
a. 6 p pentru trei deosebiri între clima Deltei Dunării și clima
Podișului Someșan (cate
2 p pentru fiecare deosebire enunțată corect):
- în Delta Dunării sunt influențe climatice de ariditate, pe când
în Podișul Someșan sunt
influențe oceanice;
- cantitatea de precipitații este de 350 mm/ an în Delta Dunării
pe când in Podișul
Someșan este de 600-700 mm/ an;
- temperatura medie anuală este de peste 11° C în Delta Dunării pe
când in Podișul
Someșan temperatura medie anuală este de 8-9 C;
b. 4 p pentru două asemănări între relieful Carpaților
Maramureșului și Bucovinei și
relieful Munților Banatului (câte 2 p pentru fiecare asemănare
enunțată corect):
- atât Carpații Maramureșului și ai Bucovinei cât și Munții
Banatului sunt alcătuiți din șisturi
cristaline, roci vulcanice și fliș;
- atât în Carpații Maramureșului și ai Bucovinei cât și în Munții
Banatului se găsesc
depresiuni tectonice;
http://www.ebacalaureat.ro/
c. 2 p pentru o asemănare între vegetația Câmpiei Banatului și
vegetația Câmpiei Olteniei:
- atât în Câmpia Banatului cât și în Câmpia Olteniei este
specifică vegetația de
silvostepă.
Total 12 puncte
IV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente
legate de Subcarpații
de Curbură:
a) trei caracteristici ale reliefului (câte 1 p pentru fiecare element
solicitat):
- s-au format prin cutare;
- relieful cuprinde două succesiuni de depresiuni închise de două
succesiuni de dealuri;
- altitudinea maximă 996 m (Măgura Odobești); - 3 p
b) climat de dealuri înalte; - 1 p
c) Buzău, Râmnicu Sărat, Prahova; - 3 p
d) păduri colinare de fag și carpen; - 1 p
e) soluri brune de pădure; -1 p
f) petrol; - 1 p;
b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente
legate de Câmpia Moldovei:
a) trei caracteristici ale reliefului (câte 1 p pentru fiecare
element solicitat):
- are altitudini de 200-300 m;
- înclinarea generală NV-SE;
- s-a format prin sedimentare; - 3 p
b) influențe climatice de ariditate; - 1 p
c) iazuri, jijia și Bahlui; - 3 p
d) silvostepă; - 1 p
e) molisoluri; - 1 p
f) lași. -1 p
Total 10 puncte
V. Se acordă 16 puncte astfel:
a. - ambele unități de reliefau munți de origine vulcanică care au
generat zăcăminte
de metale neferoase;
- în ambele unități de relief apar atât minereuri complexe (Cu,
Pb, Zn) cât și metale
prețioase (Au și Ag); - 4 p
b. - rețeaua hidrografică radiară a României este impusă de:
- dispunerea concentrică a treptelor de relief (munți, podișuri și
câmpii);
- prezența Depresiunii colinare a Transilvaniei în centrul țării;
4 p
c. - densitatea mai ridicată a populației din Depresiunea
Petroșani și Depresiunea
Brașov față de regiunile montane înconjurătoare se explică prin:
- gradul de favorabilitate ridicat al mediului de depresiune;
- dezvoltarea economiei și a infrastructurii în cele două
depresiuni; - 4 p
d.- învelișul pedogeografic al României se caracterizează printr-o
mare varietate impusă de:
- întinderea țării pe latitudine;
- marea diversitate a reliefului. - 4 p
Total 16 puncte
VI. Se acordă 12 puncte astfel:
a. rata bilanțului natural:
-în 1956-14,3 %o;
-în 1977-10,0 %o; -în 1992-(-0,2 %o); -în 1998- (-1,5 %o); -în
2004-(-1,9 %o)-3p;
b. diferența este de 16,2 %o; - 3 p
http://www.ebacalaureat.ro/
c. cea mai mare valoare a bilanțului natural în 1956, cel mai mic
în 2004; - 3 p
d. - tranziția economică;
- amânarea căsătoriilor de către tineri. - 3 p
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA 95
I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect),
astfel:
1. d; 2. c; 3. a; 4. d; 5. c; 6. a; 7. a; 8. c; 9. b; 10. b.
Total 20 puncte
II. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element
solicitat), astfel:
1. oceanică; -2p
2.12 - Constanța, 15 - Piatra Neamț, 18 - Vaslui; - 3 p
3. iazuri; - 1 p /
4. seisme. - 2 p
5. industria energetică și industria constructoare de mașini. - 2
p
Total 10 puncte
III. Se acordă 12 puncte din care:
a. 6 p pentru trei deosebiri între clima Deltei Dunării și clima
Subcarpaților de Curbură
(câte 2 p pentru fiecare deosebire enunțată corect);
- Delta Dunării are un climat de câmpie pe când Subcarpații de
Curbură au un climat de
dealuri înalte;
- în Delta Dunării temperatura medie anuală este de 11 ° C, pe
când în Subcarpații de Curbură
este de 8°-9°C;
- în Delta Dunării cantitatea de precipitații este sub 400 mm/ an,
pe când în Subcarpații de
Curbură este de 600-700 mm/ an;
b. 4 p pentru două asemănări între relieful Podișului Someșan și
relieful Podișului
Târnavelor:
- atât Podișul Someșan cât și Podișul Târnavelor s-au format prin
sedimentare;
- atât Podișul Târnavelor cât și Podișul Someșan au altitudini de
600-800 m;
c. 2 p pentru o deosebire între solurile Câmpiei Banatului și
solurile Carpaților MaramureŹ
șului și Bucovinei:
- în Câmpia Banatului sunt specifice solurile din clasa molisoluri
pe când în Carpații
Maramureșului și Bucovinei sunt specifice solurile podzolice și
solurile alpine acide (clasa
spodosoluri).
Total 12 puncte
IV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente
legate de Câmpia
Olteniei:
a. trei caracteristici ale reliefului (câte 1 p pentru fiecare element
solicitat):
- câmpie de terase ale Dunării;
- frecvența dunelor de nisip;
- văile prezintă lunci largi; - 3 p
b) climat de câmpie; -1 p
c) Jiu, Olt; - 2 p
d) silvostepa; -1 p
e) molisoluri; - 1 p f)Craiova; -1 p
g) ape subterane. -1 p f
Total 10 puncte
http://www.ebacalaureat.ro/
b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente
legate de Munții
Banatului:
a) trei caracteristici ale reliefului (câte 1 p pentru fiecare
element solicitat):
- alcătuiți din șisturi cristaline, roci vulcanice și fliș;
- altitudinea maximă 1446 m;
- s-a format în orogeneza carpatică; - 3 p
b) minereu de fier și huilă; - 2 p
c) influențe climatice submediteraneene; -1 p
d) Caras, Timiș; - 2 p
e) Reșița; - 1 p
f) Defileul Dunării. - 1 p
Total 10 puncte
V. Se acordă 16 puncte astfel:
a. - varietatea vegetației în Munții Apuseni este mai mare decât
în Depresiunea
colinară a Transilvaniei deoarece:
- în Munții Apuseni altitudinea reliefului condiționează etajarea
pe verticală a vegetației;
- fragmentarea mare a reliefului diversifică vegetația Munților
Apuseni; - 4 p
b. - populația României este răspândită neuniform în teritoriu
datorită:
- gradului de favorabilitate diferit al reliefului;
- nivelului diferit de dezvoltare economică a zonelor țării; - 4 p
c. - vegetația de stepă se dezvoltă în partea de est și sud-est a
României datorită:
- precipitațiilor scăzute cauzate de influențele climatice de
ariditate;
- poziției țării pe latitudine și altitudinii reliefului; - 4 p
d. - patru utilizări economice ale lacurilor din România:
- alimentarea cu apă a localităților;
- balneologie;
- irigații;
- turism. - 4 p
Total 16 puncte
VI. Se acordă 12 puncte astfel:
s. 19°C în lunile iutid și august; - 2 p
b. -5°C în lunile ianuarie și decembrie; - 2 p
'.-.. dominanta cerului senin (nebulozitate redusă); - 3 p
d: nebulozitate mare, vântul, masă de aer rece; - 2 p
© temperatura medie lunară se calculează prin însumarea
temperaturilor medii zilnice
din luna respectivă și împărțirea sumei la numărul de zile ale
lunii. - 3 p
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA 96
I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect),
astfel:
1.b; 2. a; 3. b; 4. c; 5. a; 6. d; 7. d; 8. c; 9. a; 10. a.
Total 20 puncte
II. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element
solicitat), astfel:
1. Munții Banatului; - 1 p
2.C;-1p
3. Prut, Crișul Repede, Olt, Mureș; - 4 p \
4. lignit, petrol; - 2 p
5. Munții Apuseni; - 1 p
http://www.ebacalaureat.ro/
6. Lacul Mangalia. - 1 p
Total 10 puncte
III. Se acordă 12 puncte din care:
a. 4 p pentru două deosebiri între clima Munților Apuseni și clima
Piemontului Getic
(câte 2 p pentru fiecare deosebire enunțată corect);
- Munții Apuseni primesc influențe climatice oceanice pe când
Piemontul Getic primește
influențe climatice de tranziție;
- cantitatea de precipitații în Munții Apuseni ajunge la 1400 mm/
an pe când în Piemontul
Getic precipitațiile sunt cuprinse între 600-800 mm/ an;
b. 4 p pentru două deosebiri ale reliefului Câmpiei Transilvaniei
și relieful Carpaților
Moldo-Transilvani (câte 2 p pentru fiecare deosebire enunțată
corect):
- Câmpia Transilvaniei are un relief de dealuri joase pe când
Carpații Moldo-Transilvani
au un relief montan;
- din punct de vedere petrografic Câmpia Transilvaniei este
alcătuită din roci moi
(nisipuri, argile, mame) pe când Carpații Moldo-Transilvani sunt
alcătuiți din șisturi cristaline,
roci vulcanice și fliș;
c. 4 p pentru două deosebiri între clima Câmpiei Transilvaniei și
clima Podișului Dobrogei
(câte 2 p pentru fiecare deosebire enunțată corect):
- Câmpia Transilvaniei primește influențe climatice oceanice pe
când Podișul Dobrogei
primește influențe climatice de ariditate;
- cantitatea de precipitații, în Câmpia Transilvaniei, este
cuprinsă între 600-700 mm/ an
pe când în Podișul Dobrogei este cuprinsă între 400-500 mm/ an.
Total 12 puncte
IV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente
legate de Podișul
Bârladului:
a) trei caracteristici ale reliefului (câte 1 p pentru fiecare
element solicitat):
- Podișul Bârladului are altitudinile cuprinse între 200-600 m;
- este alcătuit din roci sedimentare friabile (nisipuri, argile,
marne, gresii și mai rar
calcare);
- principalele subdiviziuni sunt: Podișul Central Moldovenesc,
Colinele Tutovei și
Dealurile Fălciului; - 3 p
b) influențe de ariditate; - 1 p
c) Șiret, Prut; - 2 p
d) silvostepă; - 1 p
e) Bârlad; - 1 p
f) roci de construcții, gaz metan. - 2 p
Total 10 puncte b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea
următoarelor elemente legate de Câmpia
Olteniei:
a) două trăsături ale reliefului (câte 1 p pentru fiecare element
solicitat):
- este o câmpie de terase;
- este fragmentată de văi largi; - 2 p
b) climat de câmpie, influențe climatice submediteraneene; - 2 p
c) Jiul, Oltul; - 2 p
d) silvostepă; - 1 p
e) soluri nisipoase; - 1 p
f) ape subterane; - 1 p
g) Craiova. - 1 p
http://www.ebacalaureat.ro/
Total 10 puncte
V. Se acordă 16 puncte astfel:
a. două cauze pentru care Delta Dunării are valori reduse ale
densității populației:
- condițiile restrictive ale mediului deltaic (suprafața de uscat
se reduce doar la grinduri);
- resursele de soluri limitate; - 4 p
b. - atât Carpații de Curbură cât și Subcarpții de Curbură s-au
format prin cutare;
- ambele forme de relief sunt dispuse în arc în zona de torsiune a
Carpaților și
Subcarpaților (există chiar și o zonă de interferență
Carpato-Subcarpatică); - 4 p
c. patru moduri de utilizare economică a râurilor din România:
- irigații;
- hidroenergie;
- alimentarea cu apă a localităților;
- transporturi fluviale; - p 4
d. hazardele naturale au diversitate mai mică în Câmpia Română
decât în Carpații
Meridionali deoarece:
- are altitudini reduse;
- relieful este slab înclinat. - 4 p
Total 16 puncte
VI. Se acordă 12 puncte astfel:
a. 60 mm în lunile iunie și iulie; - 2 p
b. 20 mm în luna februarie; - 2 p
c. aproximativ 15 mm; - 2 p
d. dinamică atmosferică; - 2 p
e. 40 mm; - 2 p
f. în trei luni (ianuarie, februarie, martie). - 2 p
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA 97
I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect),
astfel:
1.c; 2. d; 3. a; 4. a; 5. b; 6. d; 7. d; 8. c; 9. a; 10. b.
Total 20 puncte
II. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element
solicitat), astfel:
1. Râmnicu Vâlcea, industria chimică; - 2 p
2. Prut, lalomița.Tâmava Mare; - 3 p
3. gaz metan; - 1 p
4. minereuri neferoase și cărbuni; - 2 p
5. Piatra Neamț, Sibiu. - 2 p
Total 10 puncte
III. Se acordă 12 puncte din care:
a. 4 p pentru două asemănări între clima Câmpiei Banatului și
clima Câmpiei Olteniei:
- atât Câmpia Banatului cât și Câmpia Olteniei au un climat de
câmpie;
- atât Câmpia Banatului cât și Câmpia Olteniei au temperatura
medie anuală cuprinsă
între 10-11°C;
b. 4 p pentru două asemănări între relieful Munților Apuseni și
relieful Subcarpaților de
Curbură:
- ambele unități au masivitate redusă, fiind puternic fragmentate
de o mulțime de depresiuni
și culoare de vale;
- atât Munții Apuseni cât și Subcarpații de Curbură s-au format
prin cutare în timpul
orogenezei alpine;
http://www.ebacalaureat.ro/
c. 4 p pentru două asemănări între clima Carpaților
Moldo-Transilvani și clima Podișului
Dobrogei:
- atât Carpații Moldo-Transilvani cât și Podișul Dobrogei primesc
influențe climatice
de ariditate;
- atât în Podișul Dobrogei cât și pe versanții de est ai
Carpaților Molcjo-Transilvani
bate Crivățul.
Total 12 puncte
IV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente
legate de Podișul
Getic:
a) trei caracteristici ale reliefului (câte 1 p pentru fiecare
element solicitat):
- Podișul Getic este cel mai mare piemont din România care s-a
format prin depunerea
de pietrișuri și bolovănișuri rulate peste o suprafață ușor
înclinată;
- altitudinile depășesc 700 m în nord și coboară la 200 m în sud;
- principalele subunități ale podișului sunt separate de văile
fluviatile ale râurilor mari; - 3 p
b) Piemontul Strehaiei, Piemontul Oltețului; - 2 p
c) Olt, Jiu; - 2 p
d) păduri de gorun și carpen; - 1 p
e) lignit, bazinul Motru-Rovinari. - 2 p
Total 10 puncte
b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente
legate de Carpați
Moldo-Transilvani:
a) trei caracteristici ale reliefului (câte 1 p pentru fiecare
element solicitat):
- Carpații Moldo-Transilvani sunt alcătuiți din șisturi
cristaline, roci vulcanice și fliș;
- aici se găsește relieful vulcanic cel mai bine păstrat din
Carpații românești (conui vulcanice,
cratere);
- aici se găsesc cele mai mari chei din România (Cheile
Bicazului); - 3 p
b) Mureș, Bistrița; - 2 p
c) lacuri vulcanice, lacuri de baraj natural, lacuri antropice; -
3 p
d) roci de construcție, ape minerale. - 2 p
Total 10 puncte V. Se acordă 16 puncte astfel:
a. - Solurile din România au un caracter diversificat deoarece:
- condițiile de formare a acestora sunt diversificate (roci
variate, condiții de climă,
vegetația);
-relieful cu cele trei trepte altitudinale determină o etajare pe
verticală a solurilor; - 4 p
b. Dunărea are o importanță europeană deoarece:
- traversează de. la est la vest mai multe state europene;
- Dunărea împreună cu Canalul Dunăre-Rhin-Main și fluviul Rhin fac
legătura între Marea
Neagră și Marea Nordului, constituind principala axă economică a
continentului; - 4 p
c. - alături de populația românească majoritară trăiesc și alte
etnii: turci, tătari, ruși
lipoveni etc;
- fiecare etnie are tradiții culturale originale (limbă maternă,
cultură proprie); - 4 p
d. - cele două râuri au debite reduse;
- pantele acestor râuri sunt mici. - 4 p
Total 16 puncte
Vi. Se acordă 12 puncte astfel:
a. 325 m3/ s în lunile aprilie și mai; - 2 p
b. 75 m3/ s în ianuarie; - 2 p
http://www.ebacalaureat.ro/
c. primăvara (martie, aprilie, mai); topirea zăpezii; - 2 p
d. 250 m3/ s; - 3 p
e. în iulie 175m3în octombrie 125 m3. - 3 p
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA 98
I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect),
astfel:
1. c; 2. d; 3. d; 4. b; 5. d; 6. a; 7. d; 8. b; 9. c; 10. b.
Total 20 puncte
II. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element
solicitat), astfel:
1.14 - Olt, 18 - Timiș, 19 - Bistrița; - 3 p
2. 3 - lași, 4 - Timișoara, 5 - Vaslui, 9 - Slobozia; - 4 p
3. Delta Dunării; -1 p
4. alunecări de teren; - 1 p
5. influențe oceanice. - 1 p
Total 10 puncte
III. Se acordă 12 puncte din care:
a. 6 p pentru trei deosebiri între clima Subcarpatilor Moldovei și
clima Deltei Dunării (câte 2 p
pentru fiecare deosebire enunțată corect):
- Subcarpații Moldovei primesc influențe scandinavo-baltice și de
ariditate pe când Delta Dunării
primește influențe de ariditate și influențe pontice;
- în Delta Dunării temperatura medie anuală este de 11°C pe când
în Subcarpații
Moldovei este de 6°-8°C;
- în Delta Dunării cantitatea de precipitații este de sub 400 mm/
an pe când în Subcarpații
Moldovei este de 600-800 mm/ an.
b. 4 p pentru două deosebiri între relieful Subcarpatilor Moldovei
și relieful Subcarpatilor
Getici:
- atât Subcarpații Moldovei cât și Subcarpații Getici s-au format
prin cutare;
- atât în Subcarpații Getici cât și în Subcarpații Moldovei
relieful este format din
dealuri anticlinale care închid depresiuni sinclinaie;
c. 2 p pentru o deosebire între solurile Podișului Târnavelor și
solurile Carpaților de
Curbură:
- solurile din Podișul Târnavelor sunt mai fertile decât solurile
din Carpații de Curbură.
Total 12 puncte
IV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente
legate de Masivele Retezat-
Godeanu și Parâng:
a) trei caracteristici ale reliefului (câte 1 p pentru fiecare
element solicitat):
- sunt alcătuiți din șisturi cristaline și roci sedimentare pe
margini;
- au altitudini de peste 2500 m;
- au un relief glaciar bine dezvoltat; - 3 p
b) climat alpin; - 1 p
c) Lacul Bucura, râurile Olt și Jiu; - 3 p
d) etajul pădurilor de conifere, soluri brune acide montane; - 2 p
e) huilă, - 1 p
Total 10 puncte
b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente
legate de Câmpia de
Vest de la nord de râul Mureș:
a) trei caracteristici ale reliefului (câte 1 p pentru fiecare
element solicitat):
http://www.ebacalaureat.ro/
- relieful are o înclinare foarte redusă din care cauză râurile au
cursuri meandrate,
divagante;
- altitudinea medie de 100 m;
- genetic, se întâlnesc în acest sector câmpii de subsidență,
câmpii tabulare cu
acumulări de nisip și câmpii piemontane; - 3 p
b) influențe oceanice; - 1 p
c) Crișul Repede, Someșul; - 2 p
d) Oradea și Satu Mare; - 2 p
e) petrol și gaze asociate. - 2 p
Total 10 puncte
V. Se acordă 16 puncte astfel:
a. - deși în Câmpia Română relieful este favorabil populației,
condițiile climatice de
ariditate și secetele frecvente fac ca densitatea populației să
fie redusă;
- în Munții Banatului relieful este un factor restrictiv prin
altitudine și masivitate; - 4 p
b. - orașul Ploiești este cel mai important centru de prelucrare a
petrolului pentru că
are o veche tradiție în domeniu (prima rafinărie din lume a fost
amplasată aici), este legat
printr-o rețea de conducte cu principalele zone de extracție a
petrolului și dispune de cea
mai mare capacitate de rafinare și prelucrare chimică, în mai
multe rafinării și combinate
petrochimice; - 4 p
c. - la altitudini de peste 1800 m condițiile pedoclimatice se
schimbă brusc: viteza
vânturilor este mare și pot distruge arborii;
- solurile alpine au profilul foarte mic (sunt subțiri), iar pe
creste pot lipsi - 4 p;
d. - pe râurile din estul Câmpiei Române și pe râurile din Podișul
Dobrogei nu există amenajări
hidroenergetice pentru că acestea au debite foarte mici și pante
mici, fără potențial energetic
important. - 4 p
Total 16 puncte
VI. Se acordă 12 puncte astfel:
a. 22°C în iulie; - 2 p
b. -2°C în luna ianuarie; - 2 p
c. 26°C; - 2 p
d. 10C;-2p
e. se adună valorile medii lunare ale temperaturii aerului și suma
respectivă se împarte
la 12 (lunile anului); - 2 p
f. februarie și decembrie. - 2 p
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA 99
I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect),
astfel:
1.a;2. b; 3. d; 4. d; 5. a; 6. a; 7. c; 8. b; 9. c; 10. a.
Total 20 puncte
II. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element
solicitat), astfel:
1.13-Dâmbovița,19-Bistrița; - 2 p
2. fier și marmură; - 2 p
3. alunecări de teren; - 1 p
4.2-Craiova, 5-Vaslui, 7-Focșani, 9-Slobozia; - 4 p 5. Delta
Dunării.-1 p
Total 10 puncte
III. Se acordă 12 puncte din care:
a. 6 p pentru trei deosebiri între clima Câmpiei Crișurilor și a
Someșului și clima Masivelor
http://www.ebacalaureat.ro/
Retezat-Godeanu și Parâng;
- Câmpia Crișurilor și a Someșului are un climat de câmpie pe când
Masivele Retezat-
Godeanu și Parâng au un climat de munte;
- temperatura medie anuală este de 9-10°C în Câmpia Crișurilor și
a Someșului pe când
Masivele Retezat-Godeanu și Parâng au temperatura medie situată
între 0-6°C;
- cantitatea de precipitații este cuprinsă între 500-600 mm/an în
câmpie și de 800-1200 mm/an
în masivele montane;
b. 6 p pentru trei deosebiri între Podișul Tâmavelor și Carpaților
de Curbură:
- Podișul Tâmavelor s-a format prin sedimentare, iar Carpații de
Curbură s-au format prin
cutarea stratelor;
- altitudinile sunt cuprinse între 600-800 m în Podișul Tâmavelor
și de 800-1956 în Carpații
de Curbură;
- Podișul Tâmavelor este alcătuit din roci moi (nisipuri, argile,
luturi, marne) pe când Carpații
de Curbură sunt alcătuiți din roci dure (conglomerate, calcare,
gresii).
Total 12 puncte
IV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente
legate de Sectorul
central al Câmpiei Române:
a) trei caracteristici ale reliefului (câte 1 p pentru fiecare
element solicitat):
- relieful prezintă o înclinare de la nord la sud dar și de la
vest la est, fapt evidențiat de
cursurile unor râuri (Vedea, Argeș, Câlniștea);
- are trei tipuri genetice de câmpii: piemontane, tabulare și de
subsidențâ;
- în acest sector al câmpiei se găsesc numeroase crovuri și
găvane; - 3 p
b) valoarea temperaturii medii anuale este de 10-11 °C; - 1 p
c) Olt, Argeș; - 2 p
d) silvostepă; - 1 p
e) molisol; - 1 p
f) inundații; - 1 p
g) petrol. - 1 p
Total 10 puncte b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea
următoarelor elemente legate de Podișul
Sucevei:
a) două caracteristici ale reliefului (câte 1 p pentru fiecare
element solicitat):
- relieful este alcătuit dintr-o alternanță de dealuri înalte,
platouri structurale, depresiuni și văi
largi cu terase;
- s-a format prin depunerea unor strate de roci sedimentare peste
un fundament cristalin, rigid
și căzut în trepte spre sud; - 2 p
b) climat de dealuri și podișuri, influențe scandinavo-baltice; -
2 p
c) Suceava, Șiret; - 2 p
d) păduri colinare de fag și carpen; - 1 p
e) soluri cenușii; -1 p
f) roci de construcții; - 1 p
g) Suceava. - 1 p
Total 10 puncte
V. Se acordă 16 puncte astfel:
a. - relieful plan;
- solurile cu fertilitate mare; - 4 p
b. - infrastructură de transporturi;
- exploatarea resurselor de cărbuni; - 4 p
http://www.ebacalaureat.ro/
c. -transporturile maritime (prin portul Constanța se desfășoară
cea mai mare parte a
comerțului României);
- resursele de hidrocarburi exploatate de pe platforma
continentală; - 4 p
d. - influențe climatice de ariditate;
- frecvența maselor de aer tropical uscat. - 4 p
Total 16 puncte
VI. Se acordă 12 puncte astfel:
a. 70 mm în iunie; - 2 p
b. 30 mm în februarie; - 2 p
c. 20 mm; - 2 p
d. vara; - 2 p
e. influențele climatice; - 2 p
f. 40 mm. - 2 p
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA 100
I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect), astfel:
1. b; 2. d; 3. d; 4. a; 5. a; 6. a; 7. a; 8. a; 9. d; 10. b.
Total 20 puncte
II. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element
solicitat), astfel:
1. aur, argint; - 2 p
2.4-Olt, 5-Someș, 7-Tâmava Mare; - 3 p
3.9-Piatra. Neamț, 11-Alba lulia, 16-Reșița, 18-Satu Mare; - 4 p
4. păduri colinare de fag și carpen. -1 p.
Total 10 puncte
III. Se acordă 12 puncte din care:
a. 4 p pentru două deosebiri între relieful Câmpiei Transilvaniei
și relieful Masivului
Făgăraș (câte 2 p pentru fiecare deosebire enunțată corect):
- altitudinile în Câmpia Transilvaniei sunt de 400-500 m pe când
în Masivul Făgărașului
altitudinile depășesc 2500 m;
- Câmpia Transilvaniei s-a format prin sedimentare, pe când
Masivul Făgărașului s-a format
prin cutare în orogeneza carpatică;
b. 4 p pentru 2 deosebiri între clima Podișului Dobrogei de Sud și
clima Munților
Poiana Ruscăi:
- Munții Poiana Ruscăi primesc influențe climatice oceanice pe
când Podișul Dobrogei de Sud
primește influențe climatice de ariditate;
- Cantitatea de precipitații este cuprinsă între 800-1200 mm în
Munții Poiana Ruscăi și de
400-500 mm în Podișul Dobrogei de Sud;
c. 4 p pentru două deosebiri între clima Munților Apuseni și clima
Câmpiei Române
(sectorul dintre Olt și Argeș):
- Munții Apuseni au un climat montan, pe când Câmpia Română
(sectorul dintre Olt și Argeș)
are un climat de câmpie;
- Munții Apuseni primesc influențe climatice oceanice în timp ce
Câmpia Română (sectorul
dintre Olt și Argeș) are un climat de tranziție.
Total 12 puncte
IV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente
legate de Podișul
Sucevei:
a) două caracteristici ale reliefului (câte 1 p pentru fiecare
element solicitat):
http://www.ebacalaureat.ro/
- s-a format prin sedimentare;
- are altitudini cuprinse între 500-600 m, este alcătuit din roci
moi (nisipuri, argile, marne,
gresii); - 2 p
b) - etajul climatic de dealuri;
- primește influențe climatice scandinavo-baltice; - 2 p
c) - Suceava;
- Șiret; - 2 p
d)podzol;-1 p
e) inundațiile, datorită precipitațiilor bogate; - 2 p
f) Suceava. -1 p
Total 10 puncte
b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente
legate de Subcarpații de Curbură:
a) trei caracteristici ale reliefului (câte 1 p pentru fiecare
element solicitat):
- s-au format prin cutare;
- complexitatea reliefului este dată de altitudinile mari, care se
apropie de 1000 m, structura
întortocheată a depresiunilor și pătrunderea unor pinteni montani
în flișul subcarpatic;
- prezintă două șiruri de depresiuni, separate de două aliniamente
deluroase; - 3 p
b) influențe climatice de ariditate, etaj climatic de dealuri și
podișuri; - 2 p
c) lacuri antropice; - 1 p
d) etajul stejarului; - 1 p
e) soluri argiloiluviale; - 1 p
f) petrol, sare. - 2 p
Total 10 puncte
V. Se acordă 16 puncte astfel:
a. - Combinatul siderurgic Hunedoara este amplasat în apropierea
zăcămintelor de
l minereu de fier din Munții Poiana Ruscăi și a huilei din Valea
Jiului;
- Combinatul siderurgic Galați a fost amplasat pe Dunăre pentru a
înlesni transportul
j minereului de fier și a cărbunilor cocsificabili care provin din
import; - 4 p
b. - relieful înalt de peste 2000 m din Carpații Orientali a
determinat o dispunere
; etajată a formațiunilor vegetale;
- expoziția față de circulația maselor de aer (influențe oceanice,
scandinavo-baltice,
I de ariditate);
c- în Grupa Parâng fondul forestier este valorificat complex
(turistic, industrial, valori-i ficarea
fructelor de pădure, industria mobilei, cherestea, fond cinegetic)
datorită extensiunii [ mari a
pădurilor de foioase și conifere, pe când în Câmpia Olteniei sunt
areale de silvostepa [ și plantații de
salcâm de importanță mai redusă; - 4 p
d. - Marea Neagră este o mare relictă, de tip continental în care
se află două zone I distincte: o zonă
biotică de la suprafață până la 180 m adâncime și o zonă abiotică
de la ! 180 m până la cele mai
mari adâncimi;
- originalitatea Mării Negre este dată și de existența curenților
de compensație. - 4 p
Total 16 puncte
VI. Se acordă 12 puncte astfel:
a. 5 °C în luna iulie; - 2 p
b. -12 °Cîn luna februarie; - 2 p
c. amplitudinea termică 17 °C; - 2 p
d. temperatura medie anuală se calculează prin însumarea
temperaturilor medii lunare
I și împărțirea sumei la 12 luni; - 2 p
http://www.ebacalaureat.ro/
e. - avalanșe de zăpadă;
- accidente suferite de turiști; - 2 p
f. august 4,5 °C ; septembrie 3 ° C. - 2 p
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte +10 puncte din oficiu
http://www.ebacalaureat.ro/