E_c_istorie_2020_var_model+barem

Ministerul Educaţiei Naţionale

Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat național 2020

Proba E. c)

Istorie

MODEL

Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; - profil teologic, toate specializările.

•Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

•Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.

SUBIECTUL I(30 de puncte)

Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:

A. „Conflictul dintre domnitori și boieri a dominat dezvoltarea politică internă a Principatelor o bună parte din secolul al XVII-lea. [...] O provocare atât pentru domnitori, cât și pentru boieri era extinderea așezărilor grecilor [...] în ambele Principate. Nou-veniții, care își foloseau rețelele de protectori financiari și politici de la Constantinopol, au cumpărat moșii, dobândind astfel statut de boieri, și au pătruns în scurt timp în instituțiile politice. Boierii români au dat dovadă de o solidaritate remarcabilă și au combătut această competiție pentru pământ și funcții. [...]

La jumătatea secolului, doi domnitori – Matei Basarab în Valahia (1632-1654) și Vasile Lupu în Moldova (1634-1653) – au consolidat puterile domnești. Ei și-au atins scopul prin metode diferite. Matei Basarab a consolidat puterea centrală cooperând cu boierii din Țara Românească. Le-a [...] câștigat sprijinul pentru propriile proiecte, îngăduindu-le să participe mai mult la conducerea țării prin convocări frecvente ale Adunărilor de Stări. [...] În schimb, Vasile Lupu a stabilit un regim autoritar ca instrument necesar realizării ambițiilor sale de a domni asupra ambelor Principate și de a fi principalul protector al Răsăritului ortodox. S-a aliat cu clasele superioare grecești și și-a asigurat avantajul economic al acestora încurajându-le să cumpere sate și încredințându-le colectarea și

B. „Războiul care a izbucnit odată cu asediul Vienei de către otomani în 1683 și care s-a încheiat cu Pacea de la Karlowitz în 1699 a afectat profund Principatele. [...] Implicațiile [...] acestor evenimente nu i-au ocolit pe domnitorii și pe boierii din Moldova și Valahia. Domnitorul Șerban Cantacuzino (1678-1688) din Țara Românească a încercat [...] să se separe de Imperiul Otoman printr-un pact de alianță cu Austria. Cu toate acestea, era precaut în fața planurilor Austriei de expansiune la sud de Carpați [...], cultivând [...] relații mai apropiate cu Rusia ca o contrapondere față de Austria. A murit înainte să fie semnat tratatul cu Austria, însă urmașul său, Constantin Brâncoveanu (1688-1714), i-a continuat inițiativa. La început [...] a fost convins că doar Imperiul Otoman oferea Țării Românești cea mai bună garanție a existenței sale ca stat de sine stătător. Drept urmare, s-a folosit de grupurile de interese ale sultanului pentru a-și menține integritatea teritorială și, nu mai puțin important, pentru a-și asigura propriul mandat, chiar în timp ce negocia cu austriecii și cu rușii schimbarea statutului juridic al Principatului.”

(K. Hitchins, Scurtă istorie a României)

3.Menţionaţi cele două state românești la care se referă atât sursa A, cât și sursa B. 6 puncte

4.Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că domnul instaurează

5.Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa B, precizând rolul

6.Prezentaţi alte două fapte istorice referitoare la implicarea românilor în relațiile internaționale de la sfârșitul Evului Mediu și începuturile modernității, în afara celor la care se referă sursele A și B.

6 puncte

7.Menţionaţi o caracteristică a unei instituții centrale din spațiul românesc, la sfârșitul

Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:

„Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) [...] n-a fost numai simbolul unei biruințe a poporului român, dar și unul din principalii făuritori ai statului român modern. Convenția de la Paris din august 1858, prin care [...] s-au stabilit bazele organizării politico-administrative moderne a Principatelor Române, întemeiase paradoxal viața politică a celor două Principate pe prevederi electorale reacționare de natură să frâneze procesul de modernizare a statului și instituțiilor sale; numărul de alegători era restrâns la câteva mii de oameni, în cea mai mare parte aparținând categoriilor privilegiate. Ca urmare, în cele două Principate s-a creat o complicată situație politică internă, a avut loc o continuă înfruntare între majoritatea reacționară a Adunărilor, care nu se baza pe voința poporului, ci pe prevederile electorale, impuse din afară și potrivnice progresului și Guvernele care se străduiau a concretiza programul de înnoire a țării. [...]

În primii ani ai Domniei, eforturile lui Alexandru Ioan Cuza și ale colaboratorilor săi apropiați au fost concentrate în direcția desăvârșirii actului istoric de la 24 ianuarie 1859 când a avut loc dubla alegere. Ei au făcut totul ca această realizare a românilor să nu rămână un moment izolat, ci să marcheze un proces accelerat de dezvoltare a statului național nou creat. În septembrie 1859, [...] s-a recunoscut [...] dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, însă această decizie a Conferinței de la Paris nu a fost un dar, ci în largă măsură efectul unei activități diplomatice neobosite, sprijinită de întreaga națiune română. [...] Cuza a obținut, la sfârșitul anului 1861, recunoașterea desăvârșirii unificării politico-administrative a Principatelor. Pe data de 22 ianuarie 1862 s-a format primul Guvern unitar, iar două zile mai târziu s-a deschis Adunarea [...], în cadrul căreia, pentru întâia oară, deputații munteni și cei moldoveni s-au găsit strânși la un loc. Unirea devenise astfel [...] o realitate solidă și definitivă.”

3.Menţionaţi domnitorul român și un eveniment desfășurat în anul 1859, la care se referă sursa

4.Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la instituțiile formate în 1862. 6 puncte

5.Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la Convenția din 1858, susţinându-l

6.Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia un proiect politic, elaborat

anterior evenimentelor la care se referă sursa dată, a contribuit la constituirea statului român modern. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre România în secolul al XX-lea, având în vedere:

-prezentarea unui fapt istoric referitor la România, desfășurat în primele două decenii ale secolului al XX-lea;

-menționarea a două consecințe ale Constituției din 1923;

-menționarea câte unei cauze a adoptării Constituției din 1938, respectiv Constituției din 1948;

-precizarea unei asemănări între Constituția din 1952 și Constituția din 1965;

-formularea unui punct de vedere referitor la participarea României la relațiile internaționale

din a doua jumătate a secolului al XX-lea şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric. Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Ministerul Educaţiei Naţionale

Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

•Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.

•Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem.

•Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a punctajului total obținut pentru lucrare.

1.2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Șerban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

2.2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Boierii români au dat dovadă de o solidaritate remarcabilă și au combătut această competiție pentru pământ și funcții., Boierii se află în conflict cu domnitorii în secolul al XVII-lea. etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).

3.câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: Valahia/Țara Românească, Moldova. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)

4.3 puncte pentru scrierea literei A

5.7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect)

Exemple: Cauză: La început [...] a fost convins că doar Imperiul Otoman oferea Țării Românești

cea mai bună garanție a existenței sale ca stat de sine stătător și efect: Drept urmare, s-a folosit de

grupurile de interese ale sultanului pentru a-și menține integritatea teritorială. SAU Cauză: pentru

a-și menține integritatea teritorială și efect: s-a folosit de grupurile de interese ale sultanului etc.

6.câte 1 punct pentru menționarea oricăror alte două fapte istorice referitoare la implicarea

românilor în relațiile internaționale de la sfârșitul Evului Mediu și începuturile modernității, în

afara celor la care se referă sursele A și B(1px2=2p) Exemple: Tratatul de la Alba Iulia din 1595, Bătălia de la Giurgiu (1595), Tratatul de la Luțk încheiat la începutul secolului al XVIII-lea etc.

câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui fapt istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt

7.4 puncte pentru menționarea oricărei caracteristici a unei instituții centrale din spațiul românesc, la sfârșitul secolului al XIV-lea și în secolul al XV-lea Exemple: reprezentantul Domniei se implică în acțiuni cu caracter antiotoman, Domnia colaborează cu Sfatul domnesc și cu Biserica etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

1.2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Paris, Principatele Române, Principate. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

2.2 puncte pentru răspunsul: al XIX-lea Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

3.3 puncte pentru răspunsul: Alexandru Ioan Cuza/Al. I. Cuza/Cuza

3 puncte pentru menționarea oricărui eveniment desfășurat în anul 1859 Exemple: la 24 ianuarie 1859 când a avut loc dubla alegere, dubla alegere a lui Al. I. Cuza a fost recunoscută în Conferința de la Paris etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).

4.câte 3 puncte pentru menţionarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii referitoare la

instituțiile formate în 1862(3px2=6p)

Exemple: Pe data de 22 ianuarie 1862 s-a format primul Guvern unitar, sunt instituții unice, două zile mai târziu s-a deschis Adunarea [...], în cadrul căreia, pentru întâia oară, deputații munteni și cei moldoveni s-au găsit strânși la un loc etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).

Ministerul Educaţiei Naţionale

Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

5.4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la Convenția din 1858

câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii care susţin punctul

de vedere formulat(3px2=6p) Exemple: Convenția din 1858 a avut consecințe în plan politic pentru Principate. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: numărul de alegători era restrâns la câteva mii de oameni, în cea mai

mare parte aparținând categoriilor privilegiate și în cele două Principate s-a creat o complicată situație politică internă, a avut loc o continuă înfruntare între majoritatea reacționară a Adunărilor,

care nu se baza pe voința poporului, ci pe prevederile electorale, impuse din afară și potrivnice progresului și Guvernele care se străduiau a concretiza programul de înnoire a țării SAU Convenția din 1858 influențează negativ dezvoltarea Principatelor Române. Informațiile care susțin punctul de

vedere sunt: întemeiase paradoxal viața politică a celor două Principate pe prevederi electorale reacționare de natură să frâneze procesul de modernizare a statului și instituțiilor sale și în cele două Principate s-a creat o complicată situație politică internă, a avut loc o continuă înfruntare între majoritatea reacționară a Adunărilor, care nu se baza pe voința poporului, ci pe prevederile electorale, impuse din afară și potrivnice progresului și Guvernele care se străduiau a concretiza

programul de înnoire a țării etc. Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului care cuprinde atât punctul de vedere, cât și informațiile/informația. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile/informația.

6.4 puncte pentru argumentarea afirmaţiei date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de exemplu: un program din cadrul Revoluției din 1848-1849, Rezoluțiile Adunărilor ad-hoc din 1857 etc. ) prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (aşadar, astfel etc.)

-2 puncte pentru menţionarea oricărui fapt istoric referitor la România, desfășurat în primele două decenii ale secolului al XX-lea (de exemplu: participarea României la Primul Război Mondial începând cu 1916, realizarea României Mari în 1918 etc.)

3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric și se utilizează relația cauză-efect

1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la faptul istoric

-câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două consecințe ale Constituției din 1923 (de exemplu:

guvernarea pe baza principiului separării puterilor, egalitatea în drepturi pentru cetățeni, indiferent de origine etnică, de limbă sau de religie, regele Ferdinand I își exercită atribuțiile în limitele prevăzute de

-câte 3 puncte pentru menţionarea oricărei cauze a adoptării Constituției din 1938, respectiv Constituției din 1948 (de exemplu: legitimarea regimului politic instaurat de regele Carol al II-lea,

criza politică din România, respectiv modificarea formei de guvernământ prin instaurarea Republicii

-2 puncte pentru precizarea oricărei asemănări între Constituția din 1952 și Constituția din 1965 (de exemplu: au caracter totalitar, prevăd prerogativele Marii Adunări Naționale etc.)

-1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la participarea României la relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XX-lea (de exemplu: România participă la relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XX-lea prin acțiuni diplomatice., Participarea României la relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XX-lea, în perioada național-comunismului, evidențiază tendințele de distanțare față de URSS. etc.)

4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (așadar, astfel etc.)

Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:

-2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat

1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat

-1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)

-2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice

1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice

-1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu