Examenul de bacalaureat naţional 2020 Proba E. a)

Limba şi literatura română


Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocațională – Profilul pedagogic


Varianta 6

SUBIECTUL I (50 de puncte)

Citeşte următorul fragment:


Dar paserile cele mai curioase și mai caracteristice ale regiunii ce ne ocupă sunt pinguinii. Aceste paseri au pierdut principala însușire a paserilor, căci aripele lor sunt transformate în vâsle ce pot servi la înot și nu pot servi la zbor. Două specii mai ales își împart domnia acestor țări [...]. Pinguinul antarctic, o pasăre ca la 60 de centimetri înălțime, face un mic cuib de pietricele la care clocește două ouă; la fiecare familie, tatăl și mama veghează cu îngrijire pe cei doi copii ai lor și duc crunt război și mare sfădălie* cu familiile vecine. E vorba ca fiecare să-și apere locușorul ocupat pentru stabilirea gospodăriei și acest lucru, ca în familiile omenești, nu se execută fără larmă. Pinguinul papuan, mai isteț, pune în practică principiul asociațiunei, căci toți copiii unui oraș sunt strânși la un loc într-un soi de pension și sunt supravegheați de câțiva adulți ce joacă rolul guvernantelor. Din timp în timp, aceste guvernante se schimbă, pe când alți adulți se ocupă cu hrana copiilor.

Și foci am găsit în strâmtoarea lui De Gerlache și, mai ales, o specie numită foca lui Weddell. Un punct asupra căruia se atrăsese atenția noastră era prezența balenelor france, a acelor animale ce se vânează cu atâta destoinicie în mările Nordului; dar n-am văzut balene de acest soi. Alți cetacei* erau foarte numeroși și reprezentați prin două specii, mai ales megaptere*, de 14 ori 15 metri lungime, și balenoptere, de peste 20 de metri.

La 12 februarie am părăsit strâmtoarea De Gerlache și ne-am îndreptat spre sud. Am văzut Țara lui Graham, dar nu ne-am putut apropia de ea din cauza ghețurilor. La 16 februarie, un pământ muntos și întins apăru înspre sud; era, fără îndoială, Țara lui Alexandru I, dar încercările noastre de a aborda pe ea au fost zadarnice. Lanuri întinse de gheață se înșirau unul lângă altul așa de strânse, încât nu era chip de pătruns printre ele; ba chiar încercările noastre au avut ca urmare ca „Belgica” să fie prinsă timp de două zile, fără a putea face vreo mișcare. Ieșiți în sfârșit în marea liberă din nou, ne-am îndreptat spre sud, ocolind câmpiile de gheață.

La 28 februarie, o cumplită furtună de nord desfăcu puțin sloii banchizei; căi și lacuri de apă liberă se arătară în lanul înghețat. Împinsă cu o forță teribilă, „Belgica” porni spre sud, lunecând cu repezime pe căile deschise, făcându-și drum cu forța unde sloii erau prinși și astfel am înaintat aproape 100 de mile în interiorul banchizei. Dar a doua zi furtuna se potoli, încetul cu încetul câmpiile de gheață se apropiară, apa liberă dispăru și atunci furăm prinși pentru 13 luni în ghețurile australe.

Emil Racoviță, Expedițiunea antarctică belgiană

*sfădălie – (regionalism) discuție aprinsă, ceartă

*cetaceu – ordin de mamifere acvative care cuprinde cele mai mari animale actuale, cu corpul de forma unui peşte şi cu membrele anterioare transformate în lopeţi; animal care face parte din acest ordin

*megapter – mamifer de mari dimensiuni


  1. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe, cu privire la textul dat.

    1. Indică sensul din text al secvenței pune în practică. 6 puncte

    2. Menționează o consecință a adaptării pinguinilor la mediu, așa cum reiese din textul dat. 6 puncte

    3. Precizează tipul de mamifere pe care Emil Racoviță mărturisește că nu l-a văzut în expediția sa, în ciuda așteptărilor, justificându-ți răspunsul cu o secvență din text. 6 puncte

    4. Explică motivul pentru care „Belgica” nu poate acosta la țărmul Țării lui Alexandru I. 6 puncte

    5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, asemănările dintre comunitățile de pinguini și cele umane, așa cum rezultă din textul dat. 6 puncte

  2. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă omul poate sau nu să înfrunte fenomenele naturii, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din volumul Expedițiunea antarctică belgiană de Emil Racoviţă, cât și la experiența personală sau culturală. 20 de puncte

În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:

Notă

Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.

Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).

Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).

În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.