Ministerul Educaţiei Naţionale

Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat național 2019

Proba E. c)

Istorie

Varianta 7

Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; - profil teologic, toate specializările.

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.

SUBIECTUL I(30 de puncte)

Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:

A. „La sud de Carpați, voievodul român Litovoi încearcă în 1277 să se emancipeze de sub suzeranitatea maghiară. Nu reușește. Tentativa este reluată de voievodul Basarab [...], care pune bazele unui stat cu reședința la Curtea de Argeș (vestigiile palatului domnesc se mai văd şi astăzi). Regele Carol Robert [...] al Ungariei [...] nu acceptă emanciparea statului lui Basarab, întrucât putea fi o barieră în calea expansiunii maghiare spre Dunăre şi Balcani. În fruntea armatei sale, Carol Robert trece Carpații şi pătrunde în Ţara Românească. Ca urmare, Basarab, potrivit Cronicii de la Viena [...], îi oferă 7 000 de mărci de argint (circa 74 kg de aur), Banatul de Severin [...], în schimbul retragerii. Carol Robert nu acceptă. Dar, lipsită de posibilități de aprovizionare, armata maghiară e nevoită să se retragă. E momentul când Basarab o surprinde [...] la Posada [...]. Aici, între 9 şi 12 noiembrie 1330, armata maghiară suferă o grea înfrângere, descrisă în Cronica de la Viena [...]. Această victorie asigură existența neatârnată a noului stat, Ţara Românească [...].”

(I. Bulei, O istorie a românilor)

B.„În Moldova [...] s-au purtat mai întâi lupte [...] împotriva tătarilor, pentru a-i îndepărta de granița Carpaților. Ungurii şi românii au trecut munții, i-au învins pe tătari, iar regele Ungariei, mulţumit de serviciile unuia dintre voievozii din Maramureș, pe nume Dragoș, îl lasă stăpân peste un teritoriu în Moldova [...]. Dragoş este deci la început în fruntea a ceea ce se numea, în termeni feudali, o «marcă» a Regatului ungar la răsărit de Carpaţi. Întâmplarea face însă că la foarte puțini ani după această stabilire a lui Dragoş în Moldova, un voievod, tot din Maramureş, [...] voievodul Bogdan, se revoltă împotriva regelui Ungariei, trece în Moldova şi îi alungă pe descendenții lui Dragoş. De-acum începe o nouă dinastie, a Bogdăneştilor – li s-a spus, în istoriografia modernă, Muşatini [...].

Şi iată, descendenții lui Bogdan devin adevărații întemeietori ai [...] Moldovei. Primul nucleu al noului stat a fost pe râul Moldova, de unde numele păstrat de țară, iar capitala la Baia. A doua capitală a fost la Suceava. Extinderea autorității voievodului asupra formațiunilor care existau mai înainte s-a făcut treptat, dar destul de repede, astfel că din anii 1390 domnul de la Suceava se intitula «stăpân până la mare» [...].”

3.Menţionaţi câte un voievod aflat în conflict cu regele Ungariei, la care se referă sursa A,

4.Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că voievodul își extinde

5.Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul

6.Prezentaţi două acţiuni diplomatice din secolele al XV-lea – al XVI-lea, referitoare la spaţiul

7.Menţionaţi o caracteristică a unei instituții centrale din spațiul românesc extracarpatic în secolul

Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:

„În 1946-1947, comuniștii români au beneficiat de pe urma falsului pluralism al regimului Petru Groza. Ca rezultat al presiunilor occidentale, partidele istorice au fost reprezentate în guvern, pentru o scurtă perioadă de timp, la un nivel relativ minor. Atât liderul țărănist Iuliu Maniu, cât și liderul liberal Dinu Brătianu au înțeles că prietenii lor occidentali îi abandonau treptat. [...] Deși, în esență, comuniștii controlau guvernul, strategia lor era orientată spre controlul total al societății, iar simpla existență a partidelor politice tradiționale, așa-numite istorice, era un obstacol pe drumul lor spre puterea absolută. Partidele istorice reprezentau o formă de opoziție oficială față de comuniști și prin urmare ele trebuiau distruse. [...] Primul pas către instaurarea dictaturii proletariatului a fost făcut în iulie 1947, odată cu dizolvarea Partidului Național Țărănesc (PNȚ). Ultima lovitură dată opoziției a venit pe data de 30 decembrie 1947, când regele Mihai I a fost forțat să abdice [...].

În sfera economică, era vorba despre transformarea unei economii bazate pe piață, aflată în proprietate privată, într-o economie planificată de la centru, aflată în proprietatea statului. [...] Mișcarea decisivă a constituit-o Legea din 11 iunie 1948, care prevedea naționalizarea întreprinderilor industriale, a băncilor, a societăților de asigurare, a minelor și a societăților de transport și care, în viziunea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român (P.M.R.), urma să rezolve contradicția rezultată din faptul că, deși își asumase puterea politică, clasa muncitoare nu putea să controleze economia. [...]

Tendința conducătorilor comuniști români părea să fie aceea de a face din România spațiul afirmării culturii proletare. [...] Din punctul de vedere al partidului, poporul nu are nevoie de produsele artistice burgheze. Proza, poezia, teatrul, critica, istoria literară, științele au dreptul să ființeze numai cu condiția adoptării ideologiei comuniste, iar artei, în general, nu i se permite să existe în afara

3.Menţionaţi măsura legislativă și o caracteristică a acesteia, precizate în sursa dată. 6 puncte

5.Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la viața politică din perioada 1946-1947,

6.Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia România participă la relațiile internaționale, în perioada stalinismului. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluția statului român modern, având în vedere:

-precizarea unui factor intern sau extern care a contribuit la întemeierea statului român modern, în a doua jumătatea a secolului al XIX-lea;

-menţionarea a două acțiuni din plan intern și a două acțiuni din plan extern prin care s-a consolidat statul român modern în ultimele patru decenii ale secolului al XIX-lea;

-prezentarea unui fapt istoric prin care se urmărește realizarea României Mari, desfășurat în cadrul relațiilor internaționale;

-formularea unui punct de vedere referitor la democrația din România Mare şi susţinerea

acestuia printr-un argument istoric.

Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Ministerul Educaţiei Naţionale

Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat național 2019

Proba E. c)

Istorie

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

Varianta 7

Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; - profil teologic, toate specializările.

Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.

Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem.

Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a punctajului total obținut pentru lucrare.

1.2 puncte pentru răspunsul: Țara Românească. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

2.2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: regele Ungariei, mulţumit de serviciile unuia dintre voievozii din Maramureș, pe nume Dragoș, îl lasă stăpân peste un teritoriu în Moldova, conduce o «marcă» la răsărit de Carpaţi etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).

3.câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: Litovoi/Basarab, Bogdan. Se punctează orice mod de

4.3 puncte pentru scrierea literei B

5.7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect)

Exemple: Cauză: întrucât putea fi o barieră în calea expansiunii maghiare spre Dunăre şi Balcani

și efect: Regele Carol Robert [...] al Ungariei [...] nu acceptă emanciparea statului lui Basarab.

SAU Cauză: În fruntea armatei sale, Carol Robert trece Carpații şi pătrunde în Ţara Românească.

și efect: Ca urmare, Basarab, potrivit Cronicii de la Viena [...], îi oferă 7 000 de mărci de argint (circa 74 kg de aur), Banatul de Severin [...], în schimbul retragerii. etc.

6.câte 1 punct pentru menționarea oricăror două acţiuni diplomatice din secolele al XV-lea – al XVI-lea,

referitoare la spaţiul românesc(1px2=2p) Exemple: Tratatul lui Alexandru cel Bun cu Polonia din 1402, Tratatul încheiat între Moldova și Polonia la sfârșitul secolului al XV-lea, Tratatul de la Alba Iulia din 1595 etc.

câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărei acţiuni diplomatice menționate - o scurtă expunere în

7.4 puncte pentru menţionarea oricărei caracteristici a unei instituții centrale din spațiul românesc extracarpatic în secolul al XVIII-lea

Exemple: la începutul secolului al XVIII-lea instituțiile își mențin caracteristicile din Evul Mediu, domnii sunt numiți de sultan în perioada regimului fanariot etc. Se punctează orice mod de

1.2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Petru Groza/Groza, Iuliu Maniu/Maniu, Dinu Brătianu/Brătianu, Mihai I Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

2.2 puncte pentru răspunsul: al XX-lea Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

3.3 puncte pentru răspunsul: Legea din 11 iunie 1948/Legea din 1948 3 puncte pentru menționarea oricărei caracteristici a acesteia

Exemple: prevedea naționalizarea întreprinderilor industriale, a băncilor, a societăților de asigurare, a minelor și a societăților de transport, urma să rezolve contradicția rezultată din faptul că, deși își asumase puterea politică, clasa muncitoare nu putea să controleze economia etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).

4.câte 3 puncte pentru menţionarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii referitoare la

Ministerul Educaţiei Naţionale

Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Exemple: Tendința conducătorilor comuniști români părea să fie aceea de a face din România spațiul afirmării culturii proletare; Proza, poezia, teatrul, critica, istoria literară, științele au dreptul să ființeze numai cu condiția adoptării ideologiei comuniste, în viziunea partidului poporul nu avea nevoie de arta burgheză etc. Se punctează orice mod de redactare a

răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).

5.4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la viața

politică din perioada 1946-1947

câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii care susţin punctul

de vedere formulat(3px2=6p) Exemple: Viața politică din perioada 1946-1947 avea drept obiectiv înlăturarea opoziției. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Partidele istorice reprezentau o formă de opoziție oficială față de comuniști și prin urmare ele trebuiau distruse. și Ultima lovitură dată opoziției a venit pe data de 30 decembrie 1947, când regele Mihai I a fost forțat să abdice SAU Viața politică din perioada 1946-1947 se caracterizează prin acțiuni care au vizat desființarea partidelor istorice. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Partidele istorice reprezentau singura formă de opoziție oficială față de comuniști și prin urmare ele trebuiau distruse. și Primul pas către instaurarea dictaturii proletariatului a fost făcut în iulie 1947, odată cu dizolvarea Partidului Național Tărănesc (PNȚ). etc. Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se

acordă răspunsului care cuprinde atât punctul de vedere, cât și informațiile/informația. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile/informația.

6.4 puncte pentru argumentarea afirmaţiei date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de exemplu: participă la înființarea Consiliului de Ajutor Economic Reciproc (CAER), este stat fondator al Organizației Tratatului de la Varșovia în 1955 etc. ) prin precizarea a două

informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (aşadar, astfel etc.)

-2 puncte pentru precizarea oricărui factor intern sau extern care a contribuit la întemeierea statului modern român, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea (de exemplu: elaborarea proiectelor politice referitoare la statul român modern în 1857, implicarea Marilor Puteri în rezolvarea situației românilor etc.)

-câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două acțiuni din plan intern și a oricăror două acțiuni din plan extern, prin care s-a consolidat statul român modern în ultimele patru decenii ale secolului al XIX-lea (de exemplu: reformele realizate în timpul domniei lui Al. I. Cuza (1859-1866), adoptarea Constituției din 1866, proclamarea Regatului în 1881 și participarea la „criza orientală‟

din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, obținerea independenței de stat în 1878, aderarea la

-2 puncte pentru menţionarea oricărui fapt istoric prin care se urmărește realizarea României Mari, desfășurat în cadrul relațiilor internaționale (de exemplu: încheierea convențiilor cu Antanta în 1916, participarea la Primul Război Mondial (1914-1918) etc. )

3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric și se utilizează relația cauză-efect

1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la faptul istoric

-1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la democrația din România Mare (de exemplu: Practicile politice utilizate în România Mare au contribuit la consolidarea democrației., Prevederile constituționale reflectă caracteristicile democrației din România Mare. etc.)

4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea

conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (așadar, astfel etc.)

Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:

-2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat

1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat

-1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)

-2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice

1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice

-1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu