Ministerul Educaţiei Naţionale

Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat național 2019

Proba E. c)

Istorie

Varianta 6

Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; - profil teologic, toate specializările.

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.

SUBIECTUL I(30 de puncte)

Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:

A. „La preluarea puterii, Ceaușescu era hotărât să meargă mult mai departe decât predecesorul său în distanțarea de Moscova. De la prima vizită la Moscova (1965), spre surprinderea gazdelor [...] Ceaușescu a cerut restituirea tezaurului dus la Moscova în 1916-1917 [...].

Individualizarea României în cadrul blocului sovietic s-a conturat şi mai viguros în 1967, datorită celor două demersuri care au plasat-o în centrul atenției internaționale. Primul a fost refuzul de a se conforma consemnului Moscovei – urmat de toate celelalte țări ale Pactului de la Varșovia – de a rupe relațiile diplomatice cu Israelul în urma [...] «Războiului de șase zile» din iunie 1967. Cel de al doilea a fost recunoașterea RFG [Republica Federală Germania] şi vizita lui Willy Brandt, pe atunci vicecancelar şi ministru de externe, în România, în timp ce țările subordonate Uniunii Sovietice nu recunoșteau decât RDG [Republica Democrată Germană]. [...] Mai puțin spectaculoase, dar tot atât de importante, au fost progresele intervenite în raporturile româno-americane. În timp ce fostul vicepreședinte al SUA, Richard Nixon, fusese tratat cu ostentativă nepăsare la Moscova fiindcă era considerat un exponent al antisovietismului, Ceaușescu l-a primit la București cu toate

B. „Confruntați cu măsurile severe de austeritate pe care le-a introdus Ceaușescu pentru a plăti datoria externă a României, cei mai mulți dintre români au început să se întrebe dacă autonomia merita sacrificiul. Întrebarea s-a pus și mai des după ce Mihail Gorbaciov a ajuns lider de partid, în martie 1985. În momentul vizitei lui Gorbaciov, în mai 1987, s-a produs o remarcabilă întoarcere de 180 de grade în perceperea de către români a Uniunii Sovietice și a relațiilor acesteia cu regimul de la București. [...] Într-un discurs transmis în direct, în timpul vizitei sale la București, la 26 mai 1987, Gorbaciov a prezentat românilor conceptele sale - «perestroika» și «glasnost»* - și, prin acesta, a criticat implicit rezistența lui Ceaușescu față de reformă. În iulie 1988, entuziasmul pentru reformă putea fi văzut în cozile ce s-au format în fața agenției sovietice «Aeroflot» din București, unde bucureștenii erau lăsați să intre câte cinci deodată nu ca să cumpere bilete de avion, ci ca să primească gratuit exemplare ale versiunii în limba română ale raportului liderului sovietic la cea de-a XIX-a Conferință a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice [...]. Ceaușescu și-a reafirmat angajamentul față de planificarea economică centralizată rigidă și, în cuvântarea rostită la 14 decembrie 1987 [...], a subliniat că mecanismele de piață erau incompatibile cu societatea comunistă.”

* perestroika-restructurare; glasnost - transparență

(M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, S.Papacostea, P.Teodor, Istoria României)

3.Menţionaţi liderul politic și un spațiu istoric la care se referă atât sursa A, cât și sursa B. 6 puncte

4.Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că românii își manifestă

5.Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul

6.Prezentaţi alte două practici politice utilizate de regimul totalitar din România postbelică, în

7.Menţionaţi o asemănare între acțiunile desfășurate în România, în ultimul deceniu al

Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:

„Anul 1848 a fost numit «primăvara popoarelor», deoarece din Franța și Italia până în Polonia […], forțele revoluționare s-au ridicat la luptă contra vechilor regimuri, contra spiritului conservator, contra opresiunii străine, a absolutismului, pentru democrație și constituție etc. […]

Românii, trăind în două țări autonome diferite și în mai multe provincii ocupate de austrieci, ruși sau turci, nu au avut practic posibilitatea să organizeze o singură revoluție românească la 1848 [...].

În Moldova, revoluția a pornit în martie 1848 printr-o adunare la Iași, unde s-a formulat și programul destul de moderat, spre a nu da ocazie să intervină trupele ruse, care așteptau la Prut. Conducătorii revoluției în Moldova au fost Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu, Alecu Russo, Alexandru Ioan Cuza și alții. Acțiunea lor a fost pentru moment oprită de domnitor, mulți dintre revoluționarii moldoveni fiind obligați să fugă în Transilvania, unde au participat la marea adunare românească de aici, de la Blaj, sub influența căreia au făcut un nou program, mult mai curajos, în mai 1848, la Brașov. În acest program, revoluționarii moldoveni cereau împărțirea pământului la țărani și unirea Țării Românești și Moldovei. Alți revoluționari moldoveni, în frunte cu Mihail Kogălniceanu, s-au refugiat în Bucovina [...], unde elaborează un nou program, și el cu cereri revoluționare, care ar fi schimbat din temelii soarta românilor, cum ar fi unirea Principatelor și emanciparea țăranilor.

Revoluționarii din Țara Românească au fost mai bine organizați și au reușit să cucerească puterea [...]. Revoluția a început [...] la Islaz, în 9 iunie 1848. Aici s-a format primul guvern revoluționar, compus din Ion Heliade Rădulescu, Ștefan Golescu, Christian Tell și alții, și s-a prezentat în fața poporului o proclamație care era de fapt programul revoluției. Revoluționarii au pornit spre București, unde, sub presiunea poporului, domnul a abdicat (a părăsit tronul), iar puterea a fost preluată de guvernul revoluționar [...].”

(I. A. Pop, Istoria ilustrată a românilor pentru tineri)

Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:

1.Numiţi spațiul istoric în care se organizează „marea adunare românească“, precizat în sursa dată.

3.Menţionaţi denumirea dată anului 1848 și un motiv al acordării acestui nume, la care se referă

4.Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la evenimentele din Țara Românească.

6 puncte

5.Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la programele revoluționarilor

6.Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia implicarea României în

„criza orientală“ a influențat evoluția statului român. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre spațiul românesc în Evul Mediu, având în vedere:

-precizarea unei autonomii locale din spațiul românesc, din secolele al IX-lea – al XIII-lea;

-menţionarea a două asemănări între autonomiile locale din spațiul românesc, din secolul al XI-lea – prima jumătate a secolului al XIII-lea;

-prezentarea unui fapt istoric din secolul al XIV-lea care a contribuit la constituirea unui stat în spațiul românesc;

-menţionarea a două acțiuni la care participă românii în prima jumătate a secolului al XV-lea, în cadrul relațiilor internaționale;

-formularea unui punct de vedere referitor la implicarea românilor în relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XV-lea şi susținerea acestuia printr-un argument istoric.

Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Ministerul Educaţiei Naţionale

Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat național 2019

Proba E. c)

Istorie

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

Varianta 6

Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; - profil teologic, toate specializările.

Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.

Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem.

Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a punctajului total obținut pentru lucrare.

1.2 puncte pentru răspunsul: Pactul de la Varșovia. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

2.2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: vizita lui Gorbaciov în România, în mai 1987, Ceaușescu

și-a reafirmat angajamentul față de planificarea economică centralizată rigidă și, în cuvântarea rostită la 14 decembrie 1987 [...], a subliniat că mecanismele de piață erau incompatibile cu societatea comunistă etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).

3.câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: Ceaușescu, România/București/Uniunea Sovietică. Se

punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în

4.3 puncte pentru scrierea literei B

5.7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect)

Exemple: Cauză: datorită celor două demersuri care au plasat-o în centrul atenției internaționale

și efect: Individualizarea României în cadrul blocului sovietic s-a conturat şi mai viguros în 1967.

SAU Cauză: fiindcă era considerat un exponent al antisovietismului și efect: Richard Nixon, fusese tratat cu ostentativă nepăsare la Moscova etc.

6.câte 1 punct pentru menționarea oricăror alte două practici politice utilizate de regimul totalitar

câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărei practici politice menționate - o scurtă expunere în care

7.4 puncte pentru menţionarea oricărei asemănări între acțiunile desfășurate în România, în ultimul deceniu al secolului al XX-lea

Exemple: consolidează democrația, vizează respectarea drepturilor cetățenești etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

1.2 puncte pentru răspunsul: Blaj/Transilvania. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

2.2 puncte pentru răspunsul: al XIX-lea Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

3.3 puncte pentru răspunsul: «primăvara popoarelor»

3 puncte pentru menționarea oricărui motiv al acordării acestui nume

Exemple: deoarece din Franța și Italia până în Polonia […], forțele revoluționare s-au ridicat la luptă contra vechilor regimuri, deoarece forțele revoluționare s-au ridicat la luptă pentru democrație și constituție etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).

4.câte 3 puncte pentru menţionarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii la evenimentele

cucerească puterea; Revoluția a început [...] la Islaz, în 9 iunie 1848, s-a format un guvern revoluționar etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din

sursă/menționare sau în enunț).

Ministerul Educaţiei Naţionale

Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

5.4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la

programele revoluționarilor moldoveni

câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii care susţin punctul

de vedere formulat(3px2=6p) Exemple: Revoluționarii moldoveni au elaborat programe care cuprind obiective naționale. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: În acest program, revoluționarii moldoveni cereau împărțirea pământului la țărani și unirea Țării Românești și Moldovei și Alți revoluționari moldoveni, în frunte cu Mihail Kogălniceanu, s-au refugiat în Bucovina [...], unde elaborează un nou program, și el cu cereri revoluționare, care ar fi schimbat din temelii soarta românilor, cum ar fi unirea Principatelor SAU Programele revoluționarilor moldoveni au fost influențate de contextul istoric. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: În Moldova, revoluția a pornit în martie 1848 printr-o adunare la Iași, unde s-a formulat și programul destul de moderat, spre a nu da ocazie să intervină trupele ruse, care așteptau la Prut și mulți dintre revoluționarii moldoveni fiind obligați să fugă în Transilvania, unde au participat la marea adunare românească de aici, de la Blaj, sub influența căreia au făcut un nou program, mult mai curajos, în mai 1848, la Brașov etc. Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7

puncte) se acordă răspunsului care cuprinde atât punctul de vedere, cât și informațiile/informația. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile/informația.

6.4 puncte pentru argumentarea afirmaţiei date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de exemplu: obținerea/recunoașterea independenței României, Tratatul de la București din 1913 etc. ) prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (aşadar, astfel etc.)

-2 puncte pentru precizarea oricărei autonomii locale din spațiul românesc, din secolele al IX-lea – al XIII-lea (de exemplu: voievodatul lui Gelu, autonomia locală condusă de Litovoi etc.)

-câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două asemănări între autonomiile locale din spațiul românesc, din secolul al XI-lea – prima jumătate a secolului al XIII-lea (de exemplu: au

contribuit la constituirea statelor medievale, au conducători cu atribuții militare, administrative,

-2 puncte pentru menţionarea oricărui fapt istoric din secolul al XIV-lea care a contribuit la constituirea unui stat în spațiul românesc (de exemplu: obținerea independenței Țării Românești față de Ungaria în 1330, formarea instituțiilor centrale etc.)

3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric și se utilizează relația cauză-efect

1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la faptul istoric

-câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două acțiuni la care participă românii în prima jumătate a secolului al XV-lea, în cadrul relațiilor internaționale (de exemplu: Tratatul încheiat

între Moldova și Polonia la începutul secolului al XV-lea, participarea lui Iancu de Hunedoara la

-1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la implicarea românilor în relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XV-lea (de exemplu: Românii se implică în relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XV-lea prin politica antiotomană., Românii participă, prin diplomație, la relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XV-lea. etc.)

4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia

(așadar, astfel etc.)

Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:

-2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat

1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat

-1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)

-2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice

1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice

-1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu