Ministerul Educaţiei Naţionale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Examenul de bacalaureat naţional 2019
Proba E. a)
Limba şi literatura română
Varianta 6
Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic
•Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
•Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
1967
25 ianuarie
Am terminat volumul II din Moromeții, în planurile mele volumul IV dintr-o tetralogie* pe care aș fi dorit s-o intitulez Comedia țărănească. O primă schiță a acestui volum am scris-o în 1953, aproximativ
100de pagini abandonate după șase luni de chinuri – nu știam cum să scriu. Moromeții I nu apăruse, se afla uitat printre hârtiile mele sub forma unor scene nelegate prea bine între ele, dar unde se ghicea totuși un erou. Volumul II l-am scris tot cu două versiuni, din pricina cumplitului trac care mă paraliza la ideea de a continua un personaj intrat deja în familia literară a personajelor noastre de la Dinu Păturică la Ion. Ce mai puteam spune? Am vrut să descriu aventura unui tânăr împins de împrejurările postbelice în vâltoarea politică, până la eliminarea lui cu umbra înfrângerii, motivându-i apoi destinul, înfrângere care era și a tatălui lui, țăran tradițional scos cu violență dintr-un univers și niște valori patriarhale împreună cu o întreagă categorie. A ieșit un roman de 360 de pagini, scris din august 1965 până la 1 februarie 1966. L-am lăsat să se răcească și am scris după aceea Martin Bormann*, sub efectul voiajului făcut cu Eta în mai – iunie în Franța, apoi în Italia și Austria în octombrie și noiembrie 1965. În octombrie 1966, am recitit romanul după o pauză de 7–8 luni și nu mi-a plăcut [...].
Ca roman era lipsit de un fior tragic – eroul apare doar ca un înfrânt inadaptabil – lucru care m-a scos din sărite, fiindcă există în literatura noastră o galerie întreagă de astfel de eroi, pe care eu i-am detestat: Niculăiță Minciună, Radu Comşa din Întunecare de Cezar Petrescu etc., iar ca roman obiectiv era prea angajat de partea eroului, lipsindu-i firul pe care îl da cu ochi liniștit, descriind pasiunile umane şi existenţa.
Spre uimirea mea, însă, am descoperit totuși că eroul [...] era, de fapt, Niculae Moromete din volumul I și tatăl lui, mai bătrân, bineînțeles, și atunci tracul mi-a dispărut: aveam, prin urmare, puternic schițată, a doua viață a satului dunărean după război, cu eroii ei cu tot, firește, impunându-mi-se ca o realitate ideea că Moromete nu mai avea puterea să ocupe și de astă dată scena. [...] M-am apucat de scris prin noiembrie şi acum versiunea Moromeţii II este în liniile fundamentale terminată (550 de pagini). Am doar sentimentul unei relative dilatări faţă de volumul I, în favoarea însă a unei mai profunde analize.
Marin Preda, Jurnal intim
*tetralogie – serie de patru opere literare unite printr-o idee comună *Martin Bormann, dramă în trei acte, a apărut în 1968.
A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire
2.Menționează ţările pe care autorul le-a vizitat în compania Etei, așa cum reiese din textul dat. 6 puncte
3.Precizează ce intenționează autorul să surprindă în volumul al doilea al romanului Moromeții,
justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă din primul paragraf.6 puncte 4. Explică motivul pentru care tracul scriitorului a dispărut în timp ce scria volumul al doilea al romanului
Ministerul Educaţiei Naţionale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă realizarea unei creaţii valoroase implică sau nu un efort de durată, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din
volumul Jurnal intim de Marin Preda, cât și la experiența personală sau culturală.20 de puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a
două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente;14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de
exprimare, de ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea.6 puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.
Comentează, în minimum 50 de cuvinte, fragmentul de mai jos, evidenţiind relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice.
Amurg de zmeură pe munte, vara. În poala serii înroşite
Toţii rugii cerului şi-au scuturat povara: Mormanele răscoapte zac strivite.
Stă-n zare ciucur pârga* sângerie. Adulmecând din umbra lor adâncă, Ies urşii nopţii plini de lăcomie
Şi zmeura amurgului mănâncă.
V. Voiculescu, Amurg
*pârgă – fază de început a coacerii unor fructe, legume sau cereale
Notă
Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al III-lea(30 de puncte)
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularităţi de construcție a unui personaj dintr-un text narativ studiat, aparţinând lui Liviu Rebreanu sau lui G. Călinescu.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
–prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales;
–evidenţierea unei trăsături a personajului ales, prin două episoade/secvenţe comentate;
–analiza a două elemente de structură, de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru construcția personajului ales (de exemplu: acțiune, conflict, relaţii temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, instanțe ale comunicării narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj etc.).
Notă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.
Ministerul Educaţiei Naţionale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Examenul de bacalaureat naţional 2019
Proba E. a)
Limba şi literatura română
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Varianta 6
Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic
•Se punctează orice formulare/modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
•Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem.
•Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a punctajului total obţinut pentru lucrare.
1.indicarea sensului din text al secvenței date (de exemplu: Sensul secvenței este m-a enervat.) – 4 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării,
2.menționarea țărilor pe care autorul le-a vizitat în compania Etei (Țările vizitate sunt Franța, Italia și Austria.): răspuns integral – 4 puncte; răspuns parțial – 2 puncte; formularea răspunsului
3.precizarea intenției autorului privind volumul al doilea al romanului Moromeții (de exemplu: prezentarea experiențelor unui tânăr care trăiește în perioada postbelică etc.) – 2 puncte; justificarea răspunsului cu o secvență din text (Am vrut să descriu aventura unui tânăr împins de împrejurările postbelice în vâltoarea politică, [...] motivându-i apoi destinul etc.) – 2 puncte; formularea răspunsului
4.explicarea motivului pentru care tracul scriitorului a dispărut în timp ce scria volumul al doilea al romanului Moromeţii (de exemplu: constatarea de către scriitor a unor diferenţe faţă de volumul anterior: existenţa unui alt protagonist, evocarea unei alte perioade etc.) – 4 puncte (explicare nuanțată – 4 puncte; încercare de explicare – 2 puncte); formularea răspunsului în enunț – 1 punct;
5.prezentarea unei trăsături a lui Marin Preda, care se desprinde din textul dat (de exemplu: exigența, perfecționismul etc.): prezentare adecvată şi nuanţată – 4 puncte; abordare schematică,
ezitantă – 2 puncte; încercare de prezentare – 1 punct4 puncte
– respectarea precizării privind numărul de cuvinte – 1 punct; corectitudinea exprimării,
– câte 2 puncte pentru enunţarea oricăror două argumente adecvate opiniei formulate: enunțare clară,
‒câte 2 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre cele două argumente enunţate: dezvoltare clară, nuanţată – 2 p.; încercare de dezvoltare, schematism – 1 p.
2 x 2 puncte = 4 puncte
‒raportarea la text în dezvoltarea oricărui argument – 3 p.; raportarea la experiența personală sau
‒utilizarea corectă a conectorilor în argumentare: utilizare adecvată – 2 p.; utilizare parţial
‒respectarea normelor de exprimare (0–1 greşeli lexicale sau morfo-sintactice – 1 p.; 2 sau mai multe
‒respectarea normelor de ortografie şi de punctuaţie (0–1 greşeli ortografice şi de punctuaţie – 1 p.; 2
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.
Ministerul Educaţiei Naţionale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
•comentarea adecvată și nuanțată, prin evidențierea relației dintre ideea poetică și mijloacele artistice – 6 puncte
•comentarea textului, prin evidențierea ezitantă a relației dintre ideea poetică și mijloacele artistice – 3 puncte
•simpla precizare a ideii poetice/a mijloacelor artistice sau tendință de generalizare – 1 punct
–utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct (0 – 1 greşeli ortografice – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte); punctuaţia – 1 punct (0 – 1
greşeli de punctuaţie – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte)4 puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.
•prezentare adecvată şi nuanţată – 6 puncte
•prezentare ezitantă – 3 puncte
•prezentare schematică sau superficială – 1 punct
–evidenţierea unei trăsături a personajului ales prin două episoade/secvenţe comentate 6 puncte
•menţionarea oricărei trăsături a personajului ales – 2 puncte
•ilustrarea trăsăturii menţionate prin două episoade/secvenţe comentate – 2 puncte + 2 puncte = 4 puncte;
simpla numire a unor episoade/secvenţe sau tendinţa de rezumare – 1 punct + 1 punct = 2 puncte
− câte 3 puncte pentru analiza oricăror două elemente de structură, de compoziție şi de limbaj ale textului narativ studiat, semnificative pentru construcția personajului ales 2 x 3 puncte = 6 puncte
•analiza fiecărui element ales, justificând relevanța acestuia pentru construcția personajului –
3 puncte; abordarea schematică, fără justificarea relevanței – 1 punct
•relaţie adecvată între idei, între idei şi argumente, formulare de judecăţi de valoare relevante – 3 puncte
•relaţie parţial adecvată între idei, între idei şi argumente, formulare de judecăţi parţial relevante – 2 puncte
•schematism – 1 punct
−utilizarea limbii literare (stil şi vocabular potrivite temei, claritate a enunţului, varietate a lexicului,
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.
