E_c_istorie_2018_var_09_LRO

Ministerul Educaţiei Naţionale

Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat național 2018

Proba E. c)

Istorie

Varianta 9

Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; - profil teologic, toate specializările.

•Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

•Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.

SUBIECTUL I(30 de puncte)

Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:

A. „În ciuda relațiilor cu Viena, încordate nu numai din pricina Transilvaniei, dar și din cea a chestiunii Dunării și a raporturilor comerciale, guvernul lui I. C. Brătianu s-a apropiat treptat de Puterile Centrale, ajungându-se în 1883 la semnarea unui Tratat de alianță cu Austro-Ungaria, la care au aderat apoi Germania și Italia. Tratatul va fi reînnoit în 1892, 1902 și 1913; prevederile sale au fost păstrate secrete, cunoscute fiind doar de prim-miniștri. Ele nu au fost aduse niciodată în discuția parlamentului, de teama respingerii lui. În contextul internațional de după Tratatul de la Berlin, aderarea la Tripla Alianță a avut totuși unele efecte favorabile pentru că a scos România din izolarea diplomatică în care se găsea, i-a consolidat poziția în Europa de sud-est, aducându-i în același timp unele avantaje economice pe piața Europei centrale; în același timp însă, ea a stânjenit lupta pentru unificarea națională și a îngreunat ajutorul pe care regatul îl putea acorda oficial românilor ardeleni. [...]

În decembrie 1913, însuşi bătrânul rege Carol I declara ministrului Germaniei la Bucureşti că din cauza politicii naţionale austro-ungare «poporul român nu va merge alături de Austria în cazul

unui război [...]».”(V. Georgescu, Istoria românilor de la origini până în zilele noastre)

B. „Pentru români [...] era necesar [...] să se consolideze [...] statul român așa cum era el la 1878. Aceasta presupunea o perioadă de liniște. Privită sub acest raport [...] apropierea de Tripla Alianță oferea [...] o garanție mai puternică decât o alianță cu o singură mare putere. Apoi, din cele trei state membre ale acestui prim bloc politico-militar, cu Germania și Italia nu existau divergențe fundamentale. În sfârșit, apropierea era favorizată de importanți factori economici și politici. Relațiile comerciale ale României cu Austro-Ungaria și Germania erau deosebit de dezvoltate. [...] Schimbul s-a intensificat ca urmare a Convenției comerciale cu Austro-Ungaria, din 1875 [...]. Aceste relații erau de natură să determine anumite grupuri la acceptarea, dacă nu a unei alianțe, cel puțin a unei apropieri de Puterile Centrale. [...]

Carol I pornea de la ideea că orientarea spre Puterile Centrale trebuia să constituie un element de bază al politicii externe a României [...]. Importantele prerogative pe care i le acorda Constituția măreau ponderea puterii sale nu numai pe plan intern, ci și în politica externă. În condițiile în care alegerea sau menținerea unui ministru depindea, în mare măsură de voința regelui, Carol I avea la îndemână un însemnat mijloc de presiune asupra miniștrilor pentru imprimarea unei anumite

2.Precizaţi, din sursa B, o informație referitoare la relațiile economice ale statului român. 2 puncte

3.Menţionaţi regele României și alianța politico-militară, la care se referă atât sursa A, cât și sursa B.

6 puncte

4.Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că legea fundamentală

5.Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul

6.Prezentaţi două fapte istorice desfășurate de români pentru realizarea României Mari la

7.Menţionaţi o asemănare între două proiecte politice referitoare la statul român elaborate în

4 puncte

Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:

„[...] Perioada 1965-1974 a fost martora unor spectaculoase iniţiative diplomatice româneşti, care au adus Bucureştiului respectabilitate în ochii comunităţii internaţionale şi un statut special [...] în cadrul comunităţii socialiste. Conducători prestigioși, de Gaulle (1968), Nixon (1969), au venit în capitala română, aducând cu ei bunăvoinţa şi ajutorul economic al Occidentului; limitele toleranţei sovietice au fost deseori puse la încercare, românii [...] apropiindu-se de Iugoslavia, apărând până la capăt [...] dreptul comuniştilor cehoslovaci de a-şi pune în aplicare modelul dorit. România a fost de altfel singura membră a Pactului de la Varşovia care nu a participat la acțiunea din august 1968.

Apropierea de Bonn şi stabilirea de relaţii diplomatice cu Republica Federală [Germania]

(1967) într-un moment în care nicio ţară socialistă nu avea încă astfel de legături cu Occidentul, precum şi menţinerea de relaţii diplomatice cu Israelul implicat în Războiul de şase zile (1967) au fost şi ele atitudini singulare, curajoase, de natură a irita URSS. [...]

Comuniştii români au refuzat de asemenea, cu consecvenţă, să participe la manevrele militare ale Pactului de la Varşovia şi să îngăduie astfel de manevre pe teritoriul ţării, susţinând în paralel ideea desfiinţării simultane a blocurilor militare.

Orientarea diplomatică spre Apus a fost dublată de o restructurare a legăturilor comerciale externe: [...] tratativele pentru aderarea la GATT [Acordul General pentru Tarife şi Comerţ] au început în 1968 şi s-au încheiat în 1971; în acelaşi an începeau la Washington discuţiile privind aderarea la Fondul Monetar Internațional şi la Banca Mondială, România devenind membra celor două organizaţii în 1972; tot acum, delegaţii români cereau şi Pieţei Comune un regim preferenţial care le era acordat un an mai târziu (1973). Pentru a atrage capital, tehnologie și a-și asigura desfacerea produselor pe terțe piețe, guvernul a anunțat în 1971 înființarea de societăți mixte în care partea română urma să fie de 51%, restul, capital și profituri, revenind partenerului occidental. Până în 1973 fuseseră întemeiate 20 de astfel de societăți.”

3.Menţionaţi statul din Europa Occidentală şi o acțiune referitoare la acesta desfășurată de

5.Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la politica promovată de România în

6.Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia viața politică din România se caracterizează prin democrație în ultimul deceniu al secolului al XX-lea. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi

concluzia.)

SUBIECTUL al III-lea(30 de puncte)

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre spațiul românesc în contextul relațiilor internaționale din secolele al XV-lea – al XVIII-lea, având în vedere:

-precizarea unei instituții centrale din spațiul românesc, în secolul al XV-lea;

-menţionarea a două acțiuni diplomatice desfășurate de reprezentanți ai instituțiilor centrale din spațiul românesc extracarpatic în secolul al XV-lea și a câte unei trăsături a fiecăreia dintre aceste acțiuni;

-prezentarea unei acțiuni diplomatice din a doua jumătate a secolului al XVI-lea, referitoare la spațiul românesc;

-formularea unui punct de vedere referitor la implicarea românilor în relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XVII-lea - începutul secolului al XVIII-lea şi susţinerea

acestuia printr-un argument istoric.

Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Ministerul Educaţiei Naţionale

Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat național 2018

Proba E. c)

Istorie

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

Varianta 9

•Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.

•Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem.

•Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a punctajului total obținut pentru lucrare.

1.2 puncte pentru numirea oricărui document internațional precizat în sursa A

2.2 puncte pentru precizarea, din sursa B, a oricărei informații referitoare la relațiile economice ale statului român

3.câte 3 puncte pentru menţionarea regelui României și a alianței politico-militare, la care se referă

4.3 puncte pentru scrierea, pe foaia de examen, a literei B, corespunzătoare sursei care susţine că legea fundamentală stabilea prerogativele monarhului în politica externă

5.7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect)

6.câte 1 punct pentru menţionarea oricăror două fapte istorice desfășurate de români pentru

7.4 puncte pentru menţionarea oricărei asemănări între două proiecte politice referitoare la statul român elaborate în spațiul românesc, în prima jumătate a secolului al XIX-lea

1.2 puncte pentru numirea oricărui lider occidental precizat în sursa dată

2.2 puncte pentru precizarea secolului la care se referă sursa dată

3.câte 3 puncte pentru menţionarea statului din Europa Occidentală şi a oricărei acțiuni

4.câte 3 puncte pentru menţionarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii referitoare la

5.4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la politica

promovată de România în domeniul economic

câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii care susţin punctul

6.4 puncte pentru argumentarea afirmaţiei date prin prezentarea oricărui fapt istoric relevant și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (aşadar, ca urmare etc.)

-2 puncte pentru precizarea oricărei instituții centrale din spațiul românesc, în secolul al XV-lea

-câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două acțiuni diplomatice desfășurate de

reprezentanți ai instituțiilor centrale din spațiul românesc extracarpatic în secolul al XV-lea

-2 puncte pentru menţionarea oricărei acțiuni diplomatice din a doua jumătate a secolului al XVI-lea, referitoare la spațiul românesc

3 puncte pentru prezentarea acțiunii menţionate, prin evidenţierea relaţiei istorice de cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/a unei caracteristici

1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/a unei caracteristici referitoare la acțiunea menţionată

-1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la implicarea românilor în relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XVII-lea - începutul secolului al XVIII-lea

4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (aşadar, ca urmare etc.)

Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:

-2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat

1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat

-1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)

-2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice

1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice

-1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu