Ministerul Educaţiei Naţionale

Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat național 2018

Proba E. c)

Istorie

Varianta 3

Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; - profil teologic, toate specializările.

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.

A.„Închegate în lupta împotriva dominaţiilor străine, cele două state române, Ţara Românească şi Moldova, au fost permanent silite să-şi apere existenţa împotriva marilor puteri vecine. [...] Acţiunea domnilor şi a forţelor care cooperau cu ei la elaborarea politicii externe a urmărit, în special, să găsească în alianţele încheiate sprijin împotriva puterilor hegemonice cele mai ameninţătoare, pentru ca [...] să poată asigura un grad cât mai înalt de autonomie ţărilor lor. Alianţele lui Basarab, Nicolae Alexandru şi ale unora dintre urmaşii lor cu puterile nord-balcanice au avut ca obiectiv principal contrabalansarea puterii Regatului ungar, în acea vreme forţa politică cea mai ameninţătoare pentru Ţara Românească.

Cu Mircea [cel Bătrân], efortul de îndiguire a hegemonismului* Regatului ungar [...] s-a extins spre nord şi s-a manifestat prin alianţa cu Moldova şi Polonia. Pentru a susține lupta împotriva puterii otomane, care a devenit în zilele lui principala primejdie pentru Ţara Românească, Mircea a reluat legăturile cu Ungaria, sprijinul cel mai important în lupta cu Imperiul

*supremație politică a unui stat asupra altor state

B. „În faţa ameninţării pe care o constituise tendinţa de dominaţie a regatului angevin [Ungaria], Moldova [...] lui Laţcu şi, poate, înainte chiar, a lui Bogdan, s-a orientat spre Polonia şi, prin mijlocirea ei, spre papalitate. Stabilirea legăturilor directe cu papalitatea a fost prima manifestare cunoscută a politicii externe a Moldovei în căutarea unui sprijin pentru efortul de a-şi consolida independenţa. Cu Petru Muşat, cu întregirea Moldovei în direcţia gurilor Dunării şi a Mării Negre, orizontul politicii externe a ţării se lărgeşte considerabil. Din 1387, odată cu omagiul domnului faţă de Vladislav Jagiello, regele Poloniei, Moldova îşi fixează, ceea ce avea să rămână timp de un secol opţiunea sa principală de politică externă, alianţa cu Polonia, determinată precumpănitor de primejdia restaurării dominaţiei ungare. [...]

Şi în cazul Moldovei vremea celei mai remarcabile afirmări a puterii ei militare a coincis cu cea mai largă acţiune diplomatică, cea [...] din timpul lui Ştefan cel Mare. Preluând domnia în condiţii grele create de pretendenţi şi facţiuni boiereşti, larg întreţinute din afară de Ungaria şi Polonia, Ştefan a căutat, în prima fază a domniei, sprijin în Regatul polon. Odată angajat însă în lupta cu Imperiul otoman el şi-a extins considerabil legăturile externe, trecând peste ceea ce fusese până atunci tendinţa puterilor suzerane de a interzice ţării relaţiile diplomatice cu alte puteri.”

(Ş. Papacostea, Geneza statului în evul mediu românesc)

4.Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că spaţiul românesc a

5.Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul

6.Prezentaţi două fapte istorice la care participă reprezentantul unei instituţii centrale din spaţiul

7.Menţionaţi o asemănare între două autonomii locale din secolele al XI-lea – al XIII-lea.

4 puncte

Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:

„Două au fost concesiile majore făcute de anglo-americani [lui Stalin]: recunoașterea [...] anexiunilor făcute [...] în anii 1939-1940 și acceptarea principiului ca URSS să dețină o zonă de siguranță [...] la frontierele sale vestice. [...] La începutul anului 1945, ca urmare a înaintării Armatei Roșii și a concesiilor făcute de Churchill și Roosevelt, Stalin realizase obiectivele fixate: recunoaşterea achiziţiilor teritoriale [...] şi crearea unei zone de control [...]. Care era intenţia dictatorului sovietic în privinţa regimului din ţările incluse în acest spaţiu? Răspunsul este oferit de Stalin însuşi în discuţiile, din aprilie 1945, cu delegaţia comuniștilor iugoslavi condusă de I. B. Tito: «[...] Fiecare impune propriul său sistem social până unde înaintează armatele sale». [...]

Evoluţiile internaţionale care au dus la constituirea blocului sovietic [...] s-au reflectat şi repercutat şi în situația Partidului Comunist din România [...]. La reintrarea în viața politică [...] Partidul Comunist din România număra cel mult 5000 de membri și simpatizanți. [...] Fără cel de al Doilea Război Mondial, mai exact spus fără ocupaţia sovietică, el nu ar fi avut niciodată ocazia de

ajuca un rol în viaţa publică a ţării [...]. Prezenţa Armatei Roşii pe teritoriul României şi actul de la 23 august 1944 au scos Partidul Comunist din ilegalitate – şi din anonimat – şi l-au propulsat în arena politică. [...] După reintrarea sa în legalitate, Partidul Comunist din România, ca de altfel toate partidele comuniste din ţările incluse în zona de securitate a URSS, a trebuit să-şi încadreze acţiunile în strategia şi tactica [...] de la Moscova.

În funcţie însă de forţa lor şi de gradul de participare a Armatei Roşii la accesul lor la putere, comuniștii au încercat să acţioneze şi independent, potrivit intereselor lor specifice. Din acest ultim punct de vedere, comuniștii iugoslavi, care creaseră, doar prin mijloacele lor, noile structuri de putere, aveau manifestări de insubordonare [...] față de Moscova.”

(F. Constantiniu, De la Războiul Fierbinte la Războiul Rece)

Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:

1.Numiţi conflictul politico-militar desfășurat în cadrul relațiilor internaționale, precizat în sursa

3.Menţionaţi conducătorul sovietic și o concesie făcută acestuia de către liderii anglo-americani,

5.Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la Partidul Comunist din România,

6.Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia statul român se implică în „Războiul Rece“, în perioada național-comunismului. (Se punctează prezentarea unui fapt

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre formarea și consolidarea statului român (secolul al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea), având în vedere:

-menţionarea a două proiecte politice referitoare la statul român modern elaborate în secolul al XIX-lea și a câte unei caracteristici a fiecăruia dintre acestea;

-precizarea unei cauze a adoptării Constituției din 1866;

-prezentarea unei consecințe din a doua jumătate a secolului al XIX-lea a participării României la relațiile internaționale;

-formularea unui punct de vedere referitor la evoluția statului român în primele trei decenii ale secolului al XX-lea şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.

Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea eseului, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant şi utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Ministerul Educaţiei Naţionale

Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat național 2018

Proba E. c)

Istorie

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

Varianta 3

Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; - profil teologic, toate specializările.

Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.

Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem.

Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a punctajului total obținut pentru lucrare.

1.2 puncte pentru numirea oricărui conducător politic din spațiul românesc precizat în sursa A

2.2 puncte pentru precizarea, din sursa B, a oricărei informații referitoare la Ştefan cel Mare

3.câte 3 puncte pentru menţionarea fiecărui stat medieval la care se referă atât sursa A cât şi

4.3 puncte pentru scrierea, pe foaia de examen, a literei B, corespunzătoare sursei care susţine că spaţiul românesc a stabilit relaţii diplomatice cu papalitatea

5.7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect)

6.câte 1 punct pentru menţionarea oricăror două fapte istorice la care participă reprezentantul

7.4 puncte pentru menţionarea oricărei asemănări între două autonomii locale din secolele al XI-lea – al XIII-lea

1.2 puncte pentru numirea conflictului politico-militar desfășurat în cadrul relațiilor internaționale, precizat în sursa dată

2.2 puncte pentru precizarea secolului la care se referă sursa dată

3.câte 3 puncte pentru menţionarea conducătorului sovietic și a oricărei concesii făcută acestuia

4.câte 3 puncte pentru menţionarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii referitoare la

5.4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la Partidul

Comunist din România

câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii care susţin punctul

6.4 puncte pentru argumentarea afirmaţiei date prin prezentarea oricărui fapt istoric relevant și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (aşadar, ca urmare etc.)

-câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două proiecte politice referitoare la statul român modern elaborate în secolul al XIX-lea și a oricărei caracteristici a fiecăruia dintre acestea

(3px4=12p)

-2 puncte pentru precizarea oricărei cauze a adoptării Constituției din 1866

-2 puncte pentru menţionarea oricărei consecințe din a doua jumătate a secolului al XIX-lea a participării României la relațiile internaționale

3 puncte pentru prezentarea consecinței menţionate, prin evidenţierea relaţiei istorice de cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/a unei caracteristici

1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/a unei caracteristici referitoare la consecința menţionată

-1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la evoluția statului român în primele trei decenii ale secolului al XX-lea

4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (aşadar, ca urmare etc.)

Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:

-2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat

1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat

-1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)

-2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice

1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice

-1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu