Ministerul Educaţiei Naţionale

Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat național 2018

Proba E. c)

Istorie

Varianta 2

Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; - profil teologic, toate specializările.

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.

SUBIECTUL I(30 de puncte)

Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:

A. „Când izbucneşte revoluţia la Paris, în februarie 1848, unii dintre tinerii revoluționari, cum sunt fraţii Brătianu, se află la Paris. Se întorc [...] în ţară, unde domneau, la Bucureşti, Gheorghe Bibescu, iar, la Iaşi, Mihai Sturdza, şi încep să comploteze pentru a răsturna aceste guverne sau pentru a impune domnului reforme democratice. În martie 1848, se pregăteşte un complot în Moldova, dar este descoperit şi imediat înăbuşit de Mihai Vodă Sturdza. Unii sunt închişi, alţii reuşesc să fugă în străinătate, astfel încât revoluţia din Moldova este neizbutită din capul locului. În Ţara Românească în schimb, unde exista de altfel o burghezie mai dezvoltată decât în Moldova, tineretul revoluţionar reuşeşte să mobilizeze populaţia, să meargă până şi la sate [...]. Începe o adevărată revoluţie, cu Proclamaţia de la Islaz (9 iunie 1848); se întinde apoi la Bucureşti, unde se impune domnului Bibescu o proclamaţie pentru a face schimbări [...]. Vodă Bibescu, dându-şi seama că există riscul unei intervenţii străine pentru a înăbuşi această mişcare, după două zile abdică şi pleacă în străinătate. Timp de trei luni va rezista un guvern condus de aceşti tineri

B. „Eşecul revoluţiei [de la 1848] a lăsat nerezolvate două probleme fundamentale ale făuririi naţiunii române – Unirea Principatelor şi Independenţa. Totuşi, [...] paşoptiştii aveau să realizeze recunoaşterea de facto a uneia cât şi a celeilalte de către Marile Puteri. Unioniştii români, cum erau denumiţi partizanii dobândirii statutului de naţiune de sine stătătoare, şi-au susţinut fără încetare cauza, dar, moderaţi de experienţa revoluţiei, au folosit tactul în tratativele cu Marile Puteri.

Criza relaţiilor internaţionale, care a dus la Războiul Crimeii, a oferit unioniştilor deschiderea căutată. [...]. Prin Tratatul de la Paris din 1856, care a pus capăt Războiului Crimeii, puterile au subscris la două cerinţe exprimate de mult timp de către intelectualii şi politicienii români. În primul rând, au aşezat Moldova şi Ţara Românească sub protecţia lor colectivă, descurajând prin aceasta vreo intervenţie viitoare rusă şi otomană şi cerând Austriei să-şi retragă armata de ocupaţie aflată acolo din 1854 şi, în al doilea rând, au recunoscut dreptul românilor înșiși de a avea un cuvânt de spus în legătură cu stabilirea formei de guvernământ. Oferindu-li-se o astfel de ocazie, majoritatea românilor n-au mai lăsat niciun dubiu în privinţa dorinţei lor de unire

3.Menţionaţi cele două state româneşti la care se referă atât sursa A, cât şi sursa B. 6 puncte

4.Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că românii sunt implicați

5.Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul

6.Prezentaţi alte două fapte istorice referitoare la consolidarea statului român modern,

7.Menţionaţi o constantă în desfășurarea acțiunilor la care participă românii la începutul

Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:

„Insuccesul suferit în iunie 1462 nu l-a făcut pe Ștefan cel Mare să abdice de la planul de încorporare a cetății Chilia la Moldova, cum fusese în timpul domniei lui Alexandru cel Bun și până în anul 1448, deoarece dacă rămânea în afara Moldovei putea fi oricând atacată de turci. [...] Supărarea regelui Ungariei [Matei Corvin] a crescut și din cauza incursiunilor făcute sau ordonate de Ștefan în Transilvania, cu scopul de a-l captura pe Petru Aron. [...] Cucerirea Chiliei de domnul Moldovei a fost considerată de regele Matei ca [...] un act de agresiune împotriva regatului său și ca o lovitură grea dată comerțului făcut de părțile răsăritene ale Ungariei. [...]

Atent la mișcările forțelor armate otomane, Ștefan cel Mare [...] a menținut [...] cele mai strânse relații posibile cu Transilvania, în special cu orașele principale, ca Brașovul și Bistrița, din și prin care își putea procura armament și mai ales arme de foc.

Polonii i-au promis ajutor militar împotriva oricărui dușman, dar numai după depunerea omagiului personal. Domnitorul Ștefan cel Mare s-a declarat de acord cu prestarea acestei forme de omagiu [...] la care oficialitățile polone în frunte cu regele, țineau foarte mult, fiindcă potrivit normelor și practicii feudale, fără «închinarea personală» niciuna din părți nu se considera obligată să respecte clauzele tratatelor încheiate. [...] Regele [Poloniei] Cazimir al IV-lea și-a luat obligația ca să-l sprijine cu toate forțele sale împotriva oricărui dușman și în special împotriva turcilor și tătarilor. Ajutorul polon promis împotriva dușmanilor Moldovei a fost inexistent, fiindcă Polonia se

3.Menţionaţi cetatea cucerită de domnul Moldovei și un motiv al acestei acțiuni, la care se referă

5.Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la relațiile politice stabilite între

6.Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia reprezentantul unei instituții politice centrale din spațiul românesc se implică în relațiile internaționale din secolele al XVII-lea – al XVIII-lea prin acțiuni militare sau diplomatice. (Se punctează

prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre totalitarism în Europa şi în România, în perioada postbelică, având în vedere:

-precizarea unei ideologii totalitare care există în Europa și în România în perioada postbelică;

-menţionarea a două practici politice totalitare utilizate în România postbelică și a câte unei caracteristici a fiecăreia dintre aceste practici;

-prezentarea unui fapt istoric referitor la participarea României la Războiul Rece, în perioada stalinismului;

-formularea unui punct de vedere referitor la atitudinea României în relațiile internaționale

din perioada național-comunismului şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.

Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Ministerul Educaţiei Naţionale

Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat național 2018

Proba E. c)

Istorie

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

Varianta 2

Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; - profil teologic, toate specializările.

Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.

Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem.

Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a punctajului total obținut pentru lucrare.

1.2 puncte pentru numirea oricărui conducător politic din spaţiul românesc precizat în sursa A

2.2 puncte pentru precizarea, din sursa B, a oricărei informații referitoare la Tratatul de la Paris

3.câte 3 puncte pentru menţionarea fiecăruia dintre cele două state româneşti la care se referă

4.3 puncte pentru scrierea, pe foaia de examen, a literei B, corespunzătoare sursei care susţine că românii sunt implicați în tratative cu Marile Puteri

5.7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect)

6.câte 1 punct pentru menţionarea oricăror alte două fapte istorice referitoare la consolidarea

statului român modern desfășurate în secolul al XIX-lea, în afara celor la care se referă sursa

7.4 puncte pentru menţionarea oricărei constante în desfășurarea acțiunilor la care participă românii la începutul secolului al XX-lea pentru realizarea României Mari

1.2 puncte pentru numirea oricărui domn al Moldovei precizat în sursa dată

2.2 puncte pentru precizarea secolului la care se referă sursa dată

3.câte 3 puncte pentru menţionarea cetății cucerite de domnul Moldovei și a oricărui motiv al

4.câte 3 puncte pentru menţionarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii referitoare la

5.4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la relațiile

politice stabilite între Moldova și Polonia

câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii care susţin punctul

6.4 puncte pentru argumentarea afirmaţiei date prin prezentarea oricărui fapt istoric relevant și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia

(aşadar, ca urmare etc.)

-2 puncte pentru precizarea unei ideologii totalitare care există în Europa și în România

-câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două practici politice totalitare utilizate în România postbelică și a oricărei caracteristici a fiecăreia dintre aceste practici

(3px4=12p)

-2 puncte pentru menţionarea oricărui fapt istoric referitor la participarea României la Războiul Rece, în perioada stalinismului

3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menţionat, prin evidenţierea relaţiei istorice de

cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/a unei caracteristici

1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/a unei caracteristici referitoare la faptul istoric menţionat

-1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la atitudinea României în relațiile internaționale din perioada național-comunismului

4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea

(deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (aşadar, ca urmare etc.)

Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:

-2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat

1punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat

-1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)

-2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice

1punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice

-1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu