Ministerul Educaţiei Naţionale

Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat național 2017

Proba E. c)

Istorie

Varianta 9

Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; - profil teologic, toate specializările.

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.

SUBIECTUL I(30 de puncte)

Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:

A. „Tratatul de la Paris, [...] semnat la 30 martie 1856, a influențat în mod decisiv dezvoltarea politică a Moldovei și a Țării Românești. Cu toate că au rămas sub suzeranitatea otomană, țările beneficiau, de data aceasta, de protecția colectivă a Puterilor [...]. Toți semnatarii, inclusiv Imperiul Otoman, au recunoscut independența administrativă a Principatelor, dreptul fiecăruia de a deține o armată națională, de a emite legi și de a se angaja în mod liber în comerțul cu alte state. Puterile [...] au creat o comisie specială de investigații și au dat instrucțiuni ca aceasta să se ducă la București pentru a culege informații și a formula recomandări cu privire la forma viitoare de guvernământ a Principatelor. Îndepărtându-se în mod izbitor de la modul lor obișnuit de a trata Principatele, Puterile au prevăzut alegerea unei adunări consultative speciale, o așa numită adunare ad-hoc, în fiecare Principat, menită să facă cunoscută opinia publică cu privire la toate problemele importante. Toate informațiile adunate în felul acesta urmau să fie prezentate unei conferințe a puterilor, la Paris [...].

Tratatul [...] a marcat un progres semnificativ în ambele direcții. Tratatul a redefinit relația dintre Puteri și Imperiul Otoman prin abordarea problemelor românești ca distincte de alte aspecte ale Chestiunii Orientale, ceea ce a subminat pretențiile că Principatele ar fi părți integrante ale

Imperiului Otoman.”(K. Hitchins, Românii 1774-1866)

B. „În 1858, cele șapte mari puteri s-au întrunit iarăși la Paris, într-o conferință, pentru a lua în discuție dorința de unire a românilor, exprimată prin adunările ad-hoc, dar nu a pus-o în practică [...]. Totuși, puterile au adoptat o convenție, în care se exprimau următoarele decizii: formarea din cele două țări a unei uniuni numite «Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești», cu autonomie garantată în mod colectiv de cele șapte mari puteri, suzeranitatea turcă rămânând doar formală, Principatele urmau să aibă fiecare câte un domn [...], câte o adunare legislativă, câte un guvern și câte o capitală; două instituții centrale, una cu rolul de a alcătui proiecte de legi comune și alta ca for judecătoresc suprem al ambelor țări, luau ființă la Focșani [...]. Acest act nici nu înfăptuia unirea, dar nici nu o împiedica în mod expres.

Noii domni urmau să fie aleși de către adunări elective, întrunite la Iași și la București, în ianuarie 1859. [...] Primii au ales moldovenii la Iași, la 5 ianuarie 1859, anume pe colonelul Alexandru Ioan Cuza, fruntaș de la 1848 [...]. Partida națională a stabilit că, pentru înfăptuirea unirii, la București trebuia desemnat neapărat alesul Moldovei. La 24 ianuarie, [...] adunarea l-a ales domn al Țării

3.Menţionaţi cele două Principate Române, la care se referă atât sursa A, cât și sursa B.

6 puncte

4.Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că marile puteri au

5.Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa B, precizând rolul

6.Prezentaţi două măsuri adoptate în statul român modern, în primul deceniu după evenimentele

7.Menţionaţi o asemănare între două acțiuni desfășurate de România în cadrul „crizei orientale

4 puncte

Ștefan cel Mare s-a impus cu dificultate la tron, fiindcă avea inamici chiar între membrii familiei sale, dornici de putere și avea dușmani între boieri. Cu tenacitate, el a învins toate opozițiile [...] și și-a consolidat domnia. A mărit domeniul domnesc, a întărit Sfatul Țării, a dezvoltat orașele și a pregătit bine armata. A asigurat funcționarea și prosperitatea economiei și, mai ales, a negoțului și i-a răsplătit pe cei credincioși cu slujbe și moșii [...].

Nici în exterior nu era înconjurat de prieteni. [...] Domnul a folosit cu dibăcie rivalitatea ungaro-polonă pentru a asigura independența țării. Inițial, s-a recunoscut vasal al regelui polon și, în paralel, s-a confruntat militar cu Ungaria, a cărei oaste a învins-o, la Baia, în 1467. Nu mult după aceasta, regele Ungariei a înțeles că este mai bine să aibă un aliat în Ștefan cel Mare, iar relațiile dintre cele două țări s-au îmbunătățit. Între Moldova și Ungaria s-au încheiat tratate de alianță, ca între două țări creștine [...]. Spre finalul secolului [...], Polonia a devenit agresivă, voind să impună pe tronul Moldovei un prinț polon. Dar oastea polonă invadatoare a fost învinsă de moldoveni în 1497, la Codrii Cosminului, iar după aceasta, și între Polonia și Moldova s-a încheiat un tratat de alianță.

Mai dificile și mai complicate au fost raporturile cu Poarta [...]. Ștefan a plătit un timp tributul, dar s-a pregătit de luptă [...]. El a încheiat alianțe, a făcut planuri, a încercat să atragă de partea sa și Valahia [...]. Când totul era pregătit, domnul a refuzat plata tributului, după care sultanul a trimis contra Moldovei o armată de 120000 de oameni (din care făcea parte și oastea Țării Românești). Ștefan, cu vreo 40000 de oameni, plus câteva mii de ardeleni și de polonezi, a reușit să obțină marea victorie de la Vaslui, la 10 ianuarie 1475. După bătălie, domnul român a trimis o [scrisoare] [...] către toți monarhii creștini din Europa, prin care aducea la cunoștință

3.Menţionaţi domnul Moldovei și o cauză a conflictului cu otomanii, precizate în sursa dată.

6 puncte

4.Menţionaţi, din sursa dată, două informații referitoare la măsurile adoptate de către domn în

5.Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la relațiile Moldovei cu Polonia și

6.Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia românii se implică prin

diplomație în relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XVI-lea. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant şi utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.)

SUBIECTUL al III-lea(30 de puncte)

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre naţional-comunism şi democrație în România, având în vedere:

-precizarea legii fundamentale din perioada naţional-comunismului și menționarea a două cauze ale adoptării acesteia;

-prezentarea unui fapt istoric referitor la implicarea României în relaţiile internaţionale, în timpul naţional-comunismului;

-menţionarea a două cauze ale înlăturării național-comunismului din România;

-formularea unui punct de vedere referitor la democrația instaurată în România la sfârșitul secolului al XX-lea şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.

Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea eseului, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant şi utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Ministerul Educaţiei Naţionale

Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat național 2017

Proba E. c)

Istorie

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

Varianta 9

Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; - profil teologic, toate specializările.

Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.

Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem.

Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a punctajului total obținut pentru lucrare.

1.2 puncte pentru numirea domnului ales în Principate, precizat în sursa B

2.2 puncte pentru precizarea, din sursa A, a oricărei informații referitoare la Imperiul Otoman

3.câte 3 puncte pentru menţionarea fiecăruia dintre cele două Principate Române, la care se

4.3 puncte pentru scrierea, pe foaia de examen, a literei A, corespunzătoare sursei care susţine că marile puteri au hotărât alegerea câte unei adunări consultative speciale în fiecare Principat

5.7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect)

6.câte 1 punct pentru menţionarea oricăror două măsuri adoptate în statul român modern, în

7.4 puncte pentru menţionarea oricărei asemănări între două acțiuni desfășurate de România în cadrul „crizei orientaledin a doua jumătate a secolului al XIX-lea

1.2 puncte pentru numirea luptei antiotomane precizate în sursa dată

2.2 puncte pentru precizarea secolului la care se referă sursa dată

3.câte 3 puncte pentru menţionarea domnului Moldovei și a oricărei cauze a conflictului cu

4.câte 3 puncte pentru menţionarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii referitoare la

5.4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la relațiile

Moldovei cu Polonia și Ungaria

câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii care susţin punctul

6.4 puncte pentru argumentarea afirmaţiei date prin prezentarea oricărui fapt istoric relevant și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (aşadar, ca urmare etc.)

-2 puncte pentru precizarea legii fundamentale din perioada naţional-comunismului

câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două cauze ale adoptării legii fundamentale

-2 puncte pentru menţionarea oricărui fapt istoric referitor la implicarea României în relaţiile internaţionale, în timpul naţional-comunismului

3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menţionat, prin evidenţierea relaţiei istorice de cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/a unei caracteristici

1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/a unei caracteristici referitoare la faptul istoric menţionat

-câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două cauze ale înlăturării național-comunismului

-1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la democrația instaurată în România la sfârșitul secolului al XX-lea

4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (aşadar, ca urmare etc.)

Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:

-2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat

1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat

-1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)

-2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice

1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice

-1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu