E_c_istorie_2017_var_04_LRO

Ministerul Educaţiei Naţionale

Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat național 2017

Proba E. c)

Istorie

Varianta 4

Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; - profil teologic, toate specializările.

•Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

•Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.

SUBIECTUL I(30 de puncte)

Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:

A. „Din primăvara anului 1857, în Moldova, Costin Catargiu, ministrul de Interne al caimacamului, a trecut la acţiuni dure împotriva mişcării unioniste [...]. Manifestaţiile erau interzise, se efectuau nu numai destituiri de funcționari, dar şi arestări în rândul militanţilor unionişti, exista o adevărată atmosferă de teroare [...], iar, în paralel cu blocarea activităţii unioniştilor, se desfăşura o campanie de strângere silită a semnăturilor pe petiţii separatiste. Pentru a pune capăt acestei stări de lucruri a fost trimisă la Bucureşti o delegaţie [...] care s-a bucurat de o întâmpinare entuziastă din partea locuitorilor Țării Românești. Sosiţi la Bucureşti, ei au determinat Comisia de informare a puterilor garante, ai cărei membrii îşi începuseră activitatea în Principate, să delege o parte din membrii ei să viziteze Moldova.

Prezenţa comisarilor a dezvăluit forţa mişcării unioniste în Moldova, mii de oameni ieşindu-le în întâmpinare. [...] Cu steaguri tricolore, manifestând entuziasm, [...] moldovenii şi-au dezvăluit măsura în care erau susținătorii programului unionist. Sub această impresie şi asaltaţi de reclamații, comisarii au cerut caimacamului Vogoridi să pună capăt acţiunilor împotriva cărora

protestele fuseseră unanime. ”(Istoria românilor)

B. „În Țara Românească caimacamul Alexandru Ghica a acceptat, deși nu cu plăcere, înființarea de cluburi politice, ca în timpul revoluției din 1848 [...] Dorinţa de a participa la consultarea electorală era unanimă, deoarece pe această cale putea fi demonstrată puterilor garante adeziunea la cauza Unirii şi a constituirii statului modern. [...] În aceeaşi măsură cu interesul general care se manifesta faţă de alegerile ce urmau să aibă loc, caimacamul Ghica îşi dezvăluia anumite reticenţe faţă de radicalizarea atmosferei preelectorale. Era temător ca iniţiativa să nu fie preluată de revoluţionarii de la 1848 şi din această cauză a căutat să întârzie cât mai mult reîntoarcerea fruntaşilor exilaţi [...]. Dar, în acelaşi timp, Ghica a refuzat să devină un instrument antiunionist al Imperiului Otoman. El era un sincer partizan al unirii cu Moldova, sperând însă că, în condiţiile în care proiectul aducerii unui prinţ străin nu avea sorţi de reuşită, el avea să fie beneficiarul situaţiei, devenind domn al ambelor ţări. [...] În vara anului 1857, ultimii fruntaşi paşoptişti s-au reîntors în ţară [...]. Aceşti fruntaşi radicali au preluat [...] conducerea mişcării

2.Precizaţi, din sursa A, o informație referitoare la membrii Comisiei de informare a puterilor

4.Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că manifestațiile mișcării

5.Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa B, precizând rolul

6.Prezentaţi două acțiuni desfășurate de statul român modern în relațiile internaționale din a doua

7.Menţionaţi o asemănare între două măsuri adoptate de statul român în politica internă, în a

Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:

„În prima jumătate a anilor ’70 a fost dezvoltată strategia politicii externe elaborată anterior, dar i-au fost aduse anumite modificări, în sensul că s-au făcut eforturi pentru îmbunătăţirea relaţiilor cu ţările din blocul sovietic şi în special cu URSS [...]. În această perioadă, principalele ţeluri ale politicii externe româneşti au fost obţinerea de credite şi tehnologie din Occident, creşterea rolului ţării pe arena internaţională [...] şi căutarea unor pieţe de desfacere pentru mărfurile româneşti. În plus, se urmăreau întărirea poziţiei lui Ceauşescu în ţară şi peste hotare şi prezentarea lui ca un partener serios al celor mai importanţi politicieni din lume. Prima ofensivă diplomatică a fost îndreptată spre Răsărit. Pentru a ameliora relaţiile cu Moscova, atât Ceauşescu, cât şi cei alături de care exercita puterea la Bucureşti au început să se întâlnească mai des cu delegaţii Uniunii Sovietice. [...] Vizita lui Ceauşescu în China din 1971 a dus la o nouă perioadă de răcire a relaţiilor româno-sovietice. La întoarcerea din R.P.Chineză, Ceauşescu a făcut o escală în URSS, dar nu s-a bucurat de o primire călduroasă.

Impunerea unui plan accelerat de industrializare a obligat România să caute variante de colaborare economică cu ţările CAER [Consiliul de Ajutor Economic Reciproc], întrucât începuse să aibă probleme cu găsirea pieţelor de desfacere pentru produsele proprii [...].

La fel de importante în această perioadă erau relaţiile cu ţările occidentale. A fost astfel continuată politica de deschidere, în special faţă de Statele Unite şi RFG [Republica Federală Germania]. După vizita lui Nixon la Bucureşti din 1969 şi a lui Ceauşescu la Washington din anul următor, relaţiile cu Statele Unite au căpătat o nouă dinamică, permiţând României, între altele, accesul în organizaţiile comerciale internaţionale. Au fost de asemenea intensificate schimburile economice reciproce, s-au dezvoltat relaţiile comerciale, schimburile tehnologice şi culturale. [...] În relaţiile cu RFG s-a ajuns la o înţelegere în problema emigrării persoanelor de naţionalitate germană domiciliate pe teritoriul României.”

3.Menţionaţi organizaţia economică internațională și un motiv al colaborării României cu aceasta,

4.Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la relațiile României cu URSS.

6 puncte

5.Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la relațiile României cu țările

6.Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia practicile politice utilizate în

România, în perioada stalinismului, au caracter totalitar. (Se punctează prezentarea unui fapt

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre diplomație în Evul Mediu şi la începuturile modernităţii, având în vedere:

-menționarea a două aspecte referitoare la o acțiune diplomatică la care participă românii în secolul al XIV-lea;

-menționarea a două acțiuni diplomatice desfășurate de români în secolul al XV-lea și precizarea unei asemănări între acestea;

-prezentarea unei acțiuni diplomatice la care participă un conducător din spațiul românesc în secolul al XVI-lea;

-formularea unui punct de vedere referitor la diplomația promovată de spațiul românesc în

secolele al XVII-lea – al XVIII-lea şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.

Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea eseului, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant şi utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Ministerul Educaţiei Naţionale

Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat național 2017

Proba E. c)

Istorie

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

Varianta 4

•Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.

•Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem.

•Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a punctajului total obținut pentru lucrare.

1.2 puncte pentru numirea marii puteri precizate în sursa B

2.2 puncte pentru precizarea, din sursa A, a oricărei informații referitoare la membrii Comisiei de informare a puterilor garante

3.câte 3 puncte pentru menţionarea fiecăreia dintre cele două țări române la care se referă atât

4.3 puncte pentru scrierea, pe foaia de examen, a literei A, corespunzătoare sursei care susţine că manifestațiile mișcării unioniste erau interzise

5.7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect)

6.câte 1 punct pentru menţionarea oricăror două acțiuni desfășurate de statul român modern în

7.4 puncte pentru menţionarea oricărei asemănări între două măsuri adoptate de statul român în politica internă, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea

1.2 puncte pentru numirea conducătorului politic al României precizat în sursa dată

2.2 puncte pentru precizarea secolului la care se referă sursa dată

3.câte 3 puncte pentru menţionarea organizaţiei economice internaționale și a oricărui motiv al

4.câte 3 puncte pentru menţionarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii referitoare la

5.4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la relațiile

României cu țările occidentale

câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii care susţin punctul

6.4 puncte pentru argumentarea afirmaţiei date prin prezentarea oricărui fapt istoric relevant și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (aşadar, ca urmare etc.)

-câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două aspecte referitoare la o acțiune

-câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două acțiuni diplomatice desfășurate de români

2puncte pentru precizarea oricărei asemănări între acțiunile diplomatice menționate

-2 puncte pentru menţionarea oricărei acțiuni diplomatice la care participă un conducător din spațiul românesc în secolul al XVI-lea

3 puncte pentru prezentarea acțiunii menţionate, prin evidenţierea relaţiei istorice de cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/a unei caracteristici

1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/a unei caracteristici referitoare la acțiunea menţionată

-1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la diplomația promovată de spațiul românesc în secolele al XVII-lea – al XVIII-lea

4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (aşadar, ca urmare etc.)

Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:

-2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat

1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat

-1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)

-2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice

1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice

-1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu