Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice

Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat național 2016

Proba E. c)

Istorie

Varianta 9

Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; - profil teologic, toate specializările.

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.

SUBIECTUL I(30 de puncte)

Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:

A. „Preluarea conducerii Ministerului Industriei şi Comerţului de către secretarul general al Comitetului Central al partidului, Gheorghe Gheorghiu-Dej, la sfârşitul lunii noiembrie 1946 şi sporirea atribuţiilor acestui departament prin noile reglementări din 5 aprilie 1947, au conferit Partidului Comunist posibilitatea coordonării întregii politici economice a guvernului în direcţia anticapitalistă. Încă de la sfârşitul anului 1946 guvernul trecuse la aplicarea, din iniţiativa P.C.R., a unor măsuri radicale, de dirijare şi control a diverselor laturi ale activităţii social-economice, care ignorau sau încălcau principiile economiei de piaţă.

Adunarea Deputaţilor a adoptat Legea pentru etatizarea şi reorganizarea Băncii Naţionale a României. Cel mai important centru financiar şi singurul institut de emisiune [monetară] al ţării a devenit o pârghie importantă în activitatea de finanţare a ramurilor economiei naţionale, pentru a asigura controlul statului asupra tuturor instituţiilor bancare şi de credit, publice sau particulare, asupra creditului şi emisiunii de monedă. [...] Controlul şi intervenţia statului, a Partidului Comunist, au devenit, în a doua jumătate a anului 1947, multilaterale şi au cuprins principalele ramuri ale industriei a căror producţie era controlată în proporţii apreciabile, depăşind 50% din aceasta.”

(Istoria Românilor)

B. „Primele luni ale lui 1947, în special martie şi mai, au adus şi primele mari valuri de arestări [...]. Desfiinţarea partidelor istorice, în toamna aceluiaşi an, a dat startul pentru noile valuri, masive; dealtfel, în următoarele două decenii [...] se pot distinge două perioade de apogeu al terorii represive: una ce cuprinde anii 1947-1952 şi o a doua, paradoxală în aparenţă, pentru anii 1957-1959 – pentru că ea survine după moartea lui Stalin, în paralel cu o relaxare care se face simţită în toate democraţiile populare. [...] Acest val de duritate are propriile sale explicaţii: pe de o parte, grija lui Gheorghiu-Dej ca revolta maghiară din 1956 să nu contagieze şi societatea românească, pe de altă parte, grija aceluiaşi de a oferi Moscovei imaginea unui regim pe deplin stăpân pe situaţie, preocupare evidentă pentru Dej atât în pregătirea cât şi în continuarea retragerii de către sovietici, în 1958, a Armatei Roşii staţionate în România.

Privit retrospectiv [...] pare foarte clar că toate aceste arestări premeditate – motivate sau nu în temeiul legii – nu aveau atât rostul pedepsirii unui comportament politic oarecare – cu care Partidul Comunist nu putea fi de acord –, cât pe acela de a extermina, la propriu, adversarii (în sens larg) şi, mai ales, elita politică a României vechiului regim şi, odată cu aceasta, sistemul şi

3.Menţionaţi liderul politic şi formațiunea politică la care se referă atât sursa A, cât și sursa B.

6 puncte

4.Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că represiunea viza

5.Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul

6.Prezentaţi alte două practici politice din România postbelică, în afara celor la care se referă

7.Menţionaţi o caracteristică a acțiunilor desfășurate de regimul național-comunist din

Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:

„Constituţia a fost promulgată de Domnitorul Carol I la 30 iunie 1866 şi a intrat în vigoare la 1 iulie 1866, data publicării ei în Monitorul Oficial.

[...] Deşi ţara se găsea încă sub suzeranitatea Imperiului Otoman, căruia îi plătea tribut şi din care făcea parte nominal, totuşi niciuna din prevederile ei nu menţionează şi nici nu face cel puţin cea mai mică referire la această dependenţă. [...] «Art.1 – Principatele Unite Române constituiesc un singur stat indivizibil, sub denumirea de România.» Calificativul de indivizibil era un răspuns la insistenţa puterilor garante ca Principatele să se separe prin alegerea unui nou domn. De asemenea, denumirea de România, în contradicţie cu prevederile Convenţiunii de la Paris, [din 1858], sublinia hotărârea de a duce la îndeplinire toate doleanţele exprimate de Adunările Ad-Hoc.

Ca formă de guvernământ, România se transforma dintr-o monarhie electivă într-o monarhie ereditară (art. 82), ceea ce constituia încă o nesocotire a Convenţiunii de la Paris, dar corespundea cu doleanţa Adunărilor Ad-Hoc ca dinastia să fie nu numai străină, dar şi ereditară, pentru a evita declanşarea ambiţiilor dinastice la succesiunea Tronului. Se enunţa principiul că toate puterile emană de la naţiune (art.31) şi era dezvoltat principiul separaţiei puterilor în stat. Puterea executivă era încredinţată domnului (art.35), puterea legislativă în mod colectiv domnului şi Reprezentanţei Naţionale (art.32, alin. I), iar puterea judecătorească tribunalelor şi curţilor (art.36). Reprezentanţa Naţională se compunea din Senat şi Adunarea Deputaţilor (art.32, alin. II şi III), [...] .

Titlul II, «Despre drepturile românilor», prevedea cele mai largi libertăţi: libertatea conştiinţei, a presei, a învăţământului, a întrunirilor. Privilegiile şi titlurile de nobleţe străine erau desfiinţate (art.12). Inviolabilitatea persoanei şi a domiciliului erau garantate. Se interzicea pedeapsa cu moartea şi confiscarea averii. Se asigura secretul corespondenţei.”

3.Menţionaţi domnitorul statului român și legea fundamentală promulgată de acesta, la care se

4.Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la drepturile și libertățile cetățenești.

6 puncte

5.Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere despre prevederile referitoare la stat înscrise în

6.Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia implicarea românilor în „criza orientală”, după evenimentele la care se referă sursa, a avut consecințe favorabile

pentru statul român modern. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre participarea românilor la relațiile internaționale din secolele al XIV-lea – al XVI-lea, având în vedere:

-menționarea a două instituții centrale înființate în spațiul românesc și a două fapte istorice la care participă reprezentantul uneia dintre ele în secolul al XIV-lea;

-precizarea unei cauze a implicării spațiului românesc în relațiile internaționale din secolul al XIV-lea;

-prezentarea unui conflict desfășurat în relațiile internaționale din secolul al XV-lea la care participă românii;

-formularea unui punct de vedere referitor la participarea românilor prin acțiuni diplomatice în relaţiile internaţionale din secolul al XVI-lea şi susţinerea acestuia printr-un argument

istoric.

Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea eseului, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice

Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat național 2016

Proba E. c)

Istorie

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

Varianta 9

Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; - profil teologic, toate specializările.

Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.

Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem.

Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a punctajului total obținut pentru lucrare.

1.2 puncte pentru numirea oricărei instituții precizate în sursa A

2.2 puncte pentru precizarea, din sursa B, a oricărei informații referitoare la Armata Roșie

3.câte 3 puncte pentru menţionarea liderului politic şi a formațiunii politice la care se referă atât

4.3 puncte pentru scrierea, pe foaia de examen, a literei B, corespunzătoare sursei care susţine că represiunea viza adversarii regimului politic

5.7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect)

6.câte 1 punct pentru menţionarea oricăror alte două practici politice din România postbelică, în

7.4 puncte pentru menţionarea oricărei caracteristici a acțiunilor desfășurate de regimul național-comunist din România în relațiile internaționale din perioada „Războiului Rece“

1.2 puncte pentru numirea oricărui spațiu istoric precizat în sursa dată

2.2 puncte pentru precizarea secolului la care se referă sursa dată

3.câte 3 puncte pentru menţionarea a domnitorului statului român și a legii fundamentale

4.câte 3 puncte pentru menţionarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii referitoare la

5.4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere despre prevederile

referitoare la stat înscrise în legea fundamentală

câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii care susţin punctul

6.4 puncte pentru argumentarea afirmaţiei date prin prezentarea oricărui fapt istoric relevant și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (aşadar, ca urmare etc.)

-câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două instituții centrale înființate în spațiul

românesc(3px2=6p)

câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două fapte istorice la care participă

-2 puncte pentru precizarea oricărei cauze a implicării spațiului românesc în relațiile internaționale din secolul al XIV-lea

-2 puncte pentru menţionarea oricărui conflict desfășurat în relațiile internaționale din secolul al XV-lea la care participă românii

3 puncte pentru prezentarea conflictului menţionat, prin evidenţierea relaţiei istorice de cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/a unei caracteristici

1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/a unei caracteristici referitoare la conflictul menţionat

-1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la participarea românilor prin acțiuni diplomatice în relaţiile internaţionale din secolul al XVI-lea

4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (aşadar, ca urmare etc.)

Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:

-2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat

1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat

-1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)

-2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice

1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice

-1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu