e_c_istorie_2016_var_01_lro_ses_speciala_subiect-si

Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice

Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat național 2016

Proba E. c)

Istorie

Varianta 1

Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; - profil teologic, toate specializările.

•Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

•Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.

SUBIECTUL I(30 de puncte)

Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:

A. „După înlăturarea lui Cuza, se formează o locotenență domnească, cu rolul de a rezolva repede problemele tronului vacant, deoarece unele dintre puteri puneau unirea în pericol. Aducerea unui principe străin [...] era singura soluție viabilă. Astfel, la 10 mai 1866, în urma unui plebiscit, parlamentul proclamă solemn voința României de a rămâne unită, «având în fruntea sa, pe Carol I [...]».

Printre primele acte importante înfăptuite sub noul domn se numără promovarea unei constituții [...]. Constituția din 1866 se baza pe nevoile societății românești exprimate și în programul de la 1848, în Convenția de la Paris (1858) și în Statutul lui Cuza (1864), având ca model constituția belgiană. Se proclamau unele principii de bază [...], anume «libertățile și drepturile fundamentale ale cetățeanului», «suveranitatea națională», «separarea puterilor în stat», responsabilitatea miniștrilor, sistemul parlamentar bicameral, monarhia constituțională și ereditară [...]. Numele oficial al țării, consemnat în actul fundamental, era România. Suveranul avea mari atribuții în materie executivă, dar și legislativă. Puterea legislativă o avea totuși parlamentul, format din Senat și Camera Deputaților. Camera avea drept de autoconducere, de interpelare și de anchetă. [...] Constituția, nerecunoscând niciun fel de tutelă externă, a fost promulgată de domn

B. „Prin Decretul regal nr. 1045 din 27 februarie 1938, Carol al II-lea a promulgat noua Constituție. [...] Ea însemna ruperea pactului fundamental existent între națiune și monarhie, pact pe care îl enunțase Carol I în prima sa proclamație, după depunerea jurământului pe Constituția din 1 iulie 1866 [...] deoarece, pe de o parte, așa-zisa noua Constituție nu mai emana de la națiune, ci de la puterea executivă, iar pe de altă parte, pentru că nu s-a respectat modalitatea de revizuire a Constituției. [...] Separația puterilor în stat era în fapt desființată și se produce o concentrare masivă a puterii în mâinile regelui, care devine capul statului (art. 30). Puterea legislativă se exercită de rege prin reprezentațiunea națională (art. 31), iar puterea executivă este încredințată tot regelui care o exercită prin guvernul său (art. 32), preponderența regelui fiind clar formulată. [...] Regele putea convoca, închide, dizolva ambele Adunări sau numai una din ele [...] și le putea amâna lucrările [...].”

(E. Focșeneanu, Istoria constituțională a României (1859-1991))

3.Menţionaţi conducătorul statului român și legea fundamentală la care se referă atât sursa A, cât

4.Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că principiul separării

5.Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul

6.Prezentaţi două acțiuni desfășurate în statul român modern, anterioare evenimentelor

7.Menţionaţi o caracteristică a acțiunilor desfășurate de statul român modern în „criza

Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:

„În august 1948, legea pentru reforma învățământului a închis toate școlile străine, inclusiv acelea administrate de culte. S-au făcut epurări în rândurile profesorilor și studenților de la universități. […] Ministerul Învățământului a interzis folosirea unor materiale didactice și a autorizat manuale încorporând precepte marxist-leniniste. Marxism-leninismul, în interpretarea lui Stalin, a devenit obligatoriu de la școala secundară în sus, predarea religiei a fost total interzisă. […]

La începutul anului 1949, au fost înfiinţate două structuri principale ale Securităţii din Republica Populară Română. La 23 ianuarie, a fost creată Direcţia Generală a Miliţiei, chemată să înlocuiască Poliţia şi Jandarmeria, iar la 7 februarie au fost create trupele de securitate. Ambele organisme au fost plasate sub autoritatea Ministerului de Interne. Printre îndatoririle Miliţiei era şi aceea de a emite permise de şedere, ceea ce îi facilita sarcina de reglementare a mişcării populaţiei, de monitorizare a suspecţilor şi de pregătire a deportărilor. […] Principalele îndatoriri ale trupelor de securitate erau menţinerea ordinii publice în centrele industriale şi înăbuşirea oricărei rezistenţe faţă de măsurile guvernamentale, precum colectivizarea, confiscarea de bunuri şi proprietăţi. […] Un cadru legal pentru acţiunile Securităţii, ale Miliţiei şi trupelor de securitate a fost oferit de un nou sistem de justiţie, a cărui principală caracteristică era subordonarea faţă de Partidul Muncitoresc Român şi de stat. […]

Supunerea față de Moscova […] a fost însoțită de o supunere la nivel de partid. Consolidarea puterii lui Gheorghiu-Dej depindea de măsura în care reușea să nu dea stăpânilor săi sovietici vreun motiv să-i pună sub semnul întrebării loialitatea.”

3.Menţionaţi formațiunea politică și forma de organizare a statului român, precizate în sursa dată.

5.Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la rolul structurilor înființate în

6.Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia România se implică în

relațiile internaționale, în perioada „Războiului Rece‟. (Se punctează prezentarea unui fapt

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre participarea românilor la relațiile internaționale din Evul Mediu şi de la începuturile modernității, având în vedere:

-precizarea unui stat care a influenţat participarea românilor la relațiile internaționale din secolul al XIV-lea;

-menţionarea a două cauze ale implicării spațiului românesc în relaţiile internaţionale din secolul al XV-lea și a două acţiuni diplomatice la care participă românii în această perioadă;

-prezentarea unui fapt istoric desfășurat de un stat medieval românesc în relațiile internaționale din secolul al XVI-lea, în cadrul conflictelor militare;

-formularea unui punct de vedere referitor la politica promovată de români în relațiile diplomatice de

la începuturile modernității şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.

Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea eseului, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant şi utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice

Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat național 2016

Proba E. c)

Istorie

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

Varianta 1

•Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.

•Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem.

•Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a punctajului total obținut pentru lucrare.

1.2 puncte pentru numirea oricărui spațiu istoric precizat în sursa A

2.2 puncte pentru precizarea, din sursa B, a oricărei informații referitoare la atribuțiile regelui

3.câte 3 puncte pentru menţionarea conducătorului statului român și a legii fundamentale la

4.3 puncte pentru scrierea, pe foaia de examen, a literei B, corespunzătoare sursei care susţine că principiul separării puterilor în stat este desființat

5.7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect)

6.câte 1 punct pentru menţionarea oricăror două acțiuni desfășurate în statul român modern,

7.4 puncte pentru menţionarea oricărei caracteristici a acțiunilor desfășurate de statul român modern în „criza orientală‟ din a doua jumătate a secolului al XIX-lea

1.2 puncte pentru numirea oricărui lider politic precizat în sursa dată

2.2 puncte pentru precizarea secolului la care se referă sursa dată

3.câte 3 puncte pentru menţionarea formațiunii politice și a formei de organizare a statului

4.câte 3 puncte pentru menţionarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii referitoare la

5.4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la rolul

structurilor înființate în 1949

câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii care susţin punctul

6.4 puncte pentru argumentarea afirmaţiei date prin prezentarea oricărui fapt istoric relevant și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (aşadar, ca urmare etc.)

-2 puncte pentru precizarea oricărui stat care a influenţat participarea românilor la relațiile internaționale din secolul al XIV-lea

-câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două cauze ale implicării spațiului românesc în

relaţiile internaţionale din secolul al XV-lea și a oricăror două acţiuni diplomatice la care

-2 puncte pentru menţionarea oricărui fapt istoric desfășurat de un stat medieval românesc în relațiile internaționale din secolul al XVI-lea, în cadrul conflictelor militare

3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menţionat, prin evidenţierea relaţiei istorice de cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/a unei caracteristici

1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/a unei caracteristici referitoare la faptul istoric menţionat

-1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la politica promovată de români în relațiile diplomatice de la începuturile modernității

4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (aşadar, ca urmare etc.)

Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:

-2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat

1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat

-1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)

-2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice

1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice

-1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu