Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice

Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat național 2016

Proba E. c)

Istorie

Varianta 5

Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; - profil teologic, toate specializările.

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.

SUBIECTUL I(30 de puncte)

Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:

A. „La 11/23 februarie 1866, în urma loviturii de stat, [Alexandru Ioan] Cuza este obligat să abdice şi să plece în exil. Se constituie o locotenenţă domnească, formată din trei persoane, generalul Nicolae Golescu, Lascăr Catargiu şi colonelul Nicolae Haralambie, care reia vechea doleanţă a Adunărilor Ad-Hoc de a aduce pe tron un prinţ străin dintr-o dinastie domnitoare din Europa apuseană.[...]

După validarea mandatelor deputaţilor, în şedinţa din 1 Mai 1866, Adunarea Constituantă proclamă, cu 109 voturi pentru şi 6 abţineri, pe principele Carol Ludovic de Hohenzollern-Sigmaringen principe ereditar al României sub numele de Carol I şi, ca răspuns la obiecţiile puterilor garante, exprimă totodată voinţa nestrămutată a naţiunii de a rămâne pururi unită, sub acest principe străin şi cu o monarhie ereditară [...].

La mai puţin de două luni de la depunerea jurământului noului domn, la 29 iunie/11 iulie 1866, Adunarea Constituantă votează şi adoptă o nouă constituţie, inspirată din Constituţia belgiană din 7 februarie 1831, una din cele mai liberale din Europa, adaptată de însăşi naţiunea română, prin reprezentanţii ei aleşi prin vot liber şi secret, la realităţile vieţii româneşti.”

(E. Focşeneanu, Istoria constituţională a României (1859-1991))

B. „Revizuirea Constituţiei la 19 iulie 1917, realizată în timpul Primului Război Mondial, era oricum [...] incompletă şi imperfectă. Se impunea o revizuire în condiţii de lucru normale pentru a da o formă juridică adecvată din punct de vedere constituţional textelor care, din motive de oportunitate socială, economică şi politică, cuprindeau şi prevederi de lege ordinară [...], dar şi pentru punerea de acord a vechilor texte reglementând votul cenzitar, care nu fuseseră revizuite în 1917, cu principiile noi ale votului universal cuprinse în articolele 57 şi 67, revizuite în 1917.

Osimplă revizuire a Constituţiei apărea însă insuficientă după unirea cu Vechiul Regat a trei provincii româneşti, Basarabia [...], Bucovina [...] şi Transilvania [...]. Nu se putea repeta procedeul de la 8 iunie 1884, când, printr-un simplu articol adiţional (numerotat 133), s-a dispus aplicarea Constituţiei [din 1866] prin legi speciale în teritoriul alipit. Situaţia era cu totul alta. Dobrogea alipită în 1878, era o provincie mică, compusă din numai două judeţe [...]. Cele trei provincii noi aveau, la un loc, un teritoriu şi o populaţie mai mari decât cele ale Vechiului Regat şi nu se puteau extinde pur şi simplu efectele pactului fundamental asupra unor cetăţeni noi care nu luaseră parte la încheierea lui, deoarece Constituţia din 1866 reprezenta voinţa numai a locuitorilor din Ţara Românească şi din Moldova.”

4.Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că noua constituție este

5.Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa B, precizând rolul

6.Prezentaţi alte două fapte istorice care au contribuit la dezvoltarea statului român modern în a

7.Menţionaţi o caracteristică a proiectelor politice elaborate în spațiul românesc în prima jumătate

4 puncte

Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:

„România, desigur, făcea parte din Biroul Comunist de Informaţii (Cominform), pe care Stalin îl crease în octombrie 1947 pentru a lua locul Cominternului [...] ca un nou instrument al controlului politic asupra membrilor blocului sovietic. De asemenea, Stalin a propus coordonarea economică în cadrul blocului prin intermediul Consiliului de Ajutor Economic Reciproc (CAER), pe care l-a înfiinţat în 1949. Câţiva ani aveau să mai treacă până când efectele sale depline asupra independenţei economice a României şi a altor ţări din blocul sovietic au devenit clare. O reglementare formală asemănătoare a chestiunilor militare a avut loc abia după moartea lui Stalin din 1953, în primul rând fiindcă acesta nu considera necesar un tratat, de vreme ce sovietizarea armatelor din blocul sovietic decurgea conform planului. Însă în 1955, succesorul lui Stalin, Nichita Hruşciov, a decis că era necesară o reacţie adecvată faţă de NATO, mai ales după aderarea Germaniei de Vest. Pactul de la Varşovia, pe care l-a iniţiat, a plasat forţele armate ale României în cadrul structurii sale şi a oferit Moscovei puterea de decizie.

Liderii sovietici au analizat în permanenţă loialitatea comuniştilor români în toate aceste iniţiative, iar Gheorghiu-Dej a avut grijă să se conformeze curentelor politice fluctuante de la Moscova. [...] În cazul rupturii dintre liderul Iugoslaviei, I. B. Tito şi Stalin din 1948, Gheorghiu-Dej a reacţionat prompt şi fără echivoc, exprimându-şi devotamentul faţă de Stalin. Discursul său împotriva lui Tito şi a conducătorilor Partidului Comunist din Iugoslavia, pe care i-a numit spioni şi asasini, rostit în cadrul şedinţei [...] din noiembrie 1949, fusese scris în realitate de Comisia pentru Afaceri Externe din cadrul Comitetului Central al Partidului Comunist Sovietic. Mai târziu, când reconcilierea a devenit o politică sovietică, Gheorghiu-Dej a primit călduros o delegaţie iugoslavă la

3.Menţionaţi liderul sovietic şi organizaţia militară iniţiată de acesta, la care se referă sursa dată.

5.Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la relaţiile statului român cu

6.Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia o practică politică adoptată în România în perioada național-comunismului reflectă regimul totalitar. (Se punctează

prezentarea unui fapt istoric relevant şi utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.)

SUBIECTUL al III-lea(30 de puncte)

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc în secolele al IX-lea – al XVI-lea, având în vedere:

-menționarea a câte două autonomii locale din spaţiul românesc intracarpatic, respectiv din spațiul românesc extracarpatic, atestate în secolele al IX-lea – al XIII-lea;

-precizarea unei instituții centrale înființate în spațiul românesc în secolul al XIV-lea;

-prezentarea unui fapt istoric la care participă reprezentantul unei instituții politice centrale din spațiul românesc extracarpatic în secolul al XV-lea;

-formularea unui punct de vedere referitor la rolul unei instituții centrale din spațiul românesc

în relațiile internaționale din secolul al XVI-lea şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.

Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea eseului, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice

Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat național 2016

Proba E. c)

Istorie

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

Varianta 5

Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; - profil teologic, toate specializările.

Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.

Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem.

Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a punctajului total obținut pentru lucrare.

1.2 puncte pentru numirea conflictul politico-militar precizat în sursa B

2.2 puncte pentru precizarea, din sursa A, a oricărei informații referitoare la locotenența domnească

3.câte 3 puncte pentru menţionarea fiecărui spaţiu istoric din sursa A, respectiv din sursa B

(3px2=6p)

4.3 puncte pentru scrierea, pe foaia de examen, a literei A, corespunzătoare sursei care susţine că noua constituție este adoptată după depunerea jurământului de către domn

5.7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect)

6.câte 1 punct pentru menţionarea oricăror alte două fapte istorice care au contribuit la

dezvoltarea statului român modern în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în afara celor din

7.4 puncte pentru menţionarea oricărei caracteristici a proiectelor politice elaborate în spațiul românesc în prima jumătate a secolului al XIX-lea

1.2 puncte pentru numirea organizației economice precizate în sursa dată

2.2 puncte pentru precizarea secolului la care se referă sursa dată

3.câte 3 puncte pentru menţionarea liderului sovietic şi a organizaţiei militare iniţiate de acesta,

4.câte 3 puncte pentru menţionarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii referitoare la

5.4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la relaţiile

statului român cu Iugoslavia

câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii care susţin punctul

6.4 puncte pentru argumentarea afirmaţiei date prin prezentarea oricărui fapt istoric relevant și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (aşadar, ca urmare etc.)

Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice

Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

-câte 3 puncte pentru menţionarea fiecăreia dintre cele două autonomii locale din spaţiul

românesc intracarpatic, respectiv din spațiul românesc extracarpatic, atestate în secolele al

-2 puncte pentru precizarea oricărei instituții centrale înființate în spațiul românesc în secolul al XIV-lea

-2 puncte pentru menţionarea oricărui fapt istoric la care participă reprezentantul unei instituții politice centrale din spațiul românesc extracarpatic în secolul al XV-lea

3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menţionat, prin evidenţierea relaţiei istorice de cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/a unei caracteristici

1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/a unei caracteristici referitoare la faptul istoric menţionat

-1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la rolul unei instituții centrale din spațiul românesc în relațiile internaționale din secolul al XVI-lea

4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (aşadar, ca urmare etc.)

Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:

-2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat

1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat

-1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)

-2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice

1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice

-1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu