Aci sosi pe vremuri, de Ion Pillat

Este un scriitor aparţinând perioadei tradiţionalismului interbelic. Principalul său volum de poezii este cel din 1923, Pe Argeş în sus, din care face parte şi textul Aci sosi pe vremuri.
Tematica este una tradiţională, cea a trecerii ireversibile a timpului fugit irreparabile tempus şi cealaltă este fortuna labilis (soartă schimbătoare). Poezia vorbeşte despre două poveşti de iubire, care sunt supuse aceleiaşi legi universale a trecerii implacabile a timpului.
Titlul conţine un adverb de loc (aci) şi o locuţiune adverbială de timp (pe vremuri). Spaţiul şi timpul nu sunt precizate cu exactitate, poetul ne introduce într-o atmosferă trecută, făcând legătura între timpul prezent (obiectiv) şi timpul amintirii (subiectiv). Adverbul de loc apare într-o formă populară.
Scriitorul continuă tradiţia lui Vasile Alecsandri prin practicarea unui pastel evoluat, ‘psihologic’. Pastelul la Ion Pillat este doar un pretext pentru meditaţia poetului asupra efemerităţii existenţei umane.
La nivel prozodic, poezia respectă canoanele clasice, fiind organizată în 19 distihuri şi un monovers final; rima împerecheată; măsura metrică de 13-14 silabe;
cultivarea universului rural: berlină, lanuri de secară, crinolina, câmpia, berzele;
tonul elegiac (trist);
Se remarcă predilecţia pentru simbol, clopotul este un motiv sacru, sunetul său amintind de fragilitatea existenţei umane şi de trecerea timpului.