2007

"Scopul educatiei este acela de a
inlocui o minte goala cu una deschisa"
- Malcom
Acasa Subiecte
Proba Orala
Lb.Romana Engleza Franceza
Proba Scrisa
Proba A Proba C Proba D Proba E Proba F
Programa
Programe discipline
Rezolvari
Proba Orala
Lb.Romana Engleza Franceza
Proba Scrisa
Lb.Romana Matematica Geografia Romaniei Istoria Romanilor Economia Intreprinderi Economia Franceza Biologie
Suport
Romana
Limba Romana-utileIon Creanga -Basmul cult - Povestea lui Harap-AlbMihail Sadoveanu- Povestirea - Hanu AncuteiCostache Negruzzi- Nuvela istorica - Alexandru LapusneanulMircea Eliade - Nuvela fantastica - La TiganciMihai Eminescu-Nuvela fantastica - Sarmanul DionisIoan Slavici - Nuvela psihologica - Moara cu NorocIoan Slavici - Romanul traditional - MaraLiviu Rebreanu - Romanul obiectiv - IonCamil Petrescu - Romanul subiectiv - Ultima noapte de dragoste intaia..George Calinescu - Romanul realist - Enigma OtilieiMarin Preda - perioada postbelica - MorometiiI.L.Caragiale - Comedia - O scrisoare pierdutaCamil Petrescu - DramaVasile Alecsandri - pasoptismulMihai Eminescu - poezieGeorge Bacovia- simbolismVasile Voiculescu- traditionalismIon Pilat - traditionalismTudor Arghezi-modernismIon Barbu - modernismNichita Stanescu- neomodernism
Matematica Franceza Geografia Romaniei Istorie Marketing Economie
Calendar Articole Carti
Informatii
Sfaturi Practice
Evaluare Online
Geografie
Varianta 1 Varianta 2 Varianta 3 Varianta 4 Varianta 5 Varianta 6 Varianta 7 Varianta 8 Varianta 9 Varianta 10 Varianta 11 Varianta 12 Varianta 13 Varianta 14 Varianta 15 Varianta 16 Varianta 17 Varianta 18 Varianta 19 Varianta 20 Varianta 21 Varianta 22
Contact  

Reclama


Articole

Recomandari

Rezolvari- proba orala Limba Romana 2006 Ptint   Scade Mareste
35. Prezinta particularitati moderniste intr-o poezie studiata, apartinand lui Ion Barbu.

Riga Crypto si lapona Enigel, de Ion Barbu
Poezia a apărut în vol. Joc secund (1930).
Poezia modernă barbiană are următoarele caracteristici:
- O trăsătură importantă a textului este muzicalitatea.
Poezia este o baladă cultă, prezentând elemente ale acesteia: un fir epic, prezenţa
dialogului, a personajelor. Are menirea de a încifra o experienţă, este o cântare iniţiatică.
Balada mai este numită şi cântec bătrânesc de nuntă. Tehnica folosită de poet este cea a
povestirii în ramă sau a povestirii în povestire. Povestea de dragoste neîmplinită a celor
două personaje este inserată în cadrul poveştii de iubire împlinite. Sunt două poveşti de
iubire. Menestrelul (trubadurul) este rugat să cânte o poveste de iubire, celebră. Primele
două catrene reprezintă rama. Spunerea cântecului presupune un anumit ritual, un spaţiu
izolat.
- Poezia cuprinde 2 simboluri antonimice:
Cele două personaje aparţin unor lumi diferite: Riga Crypto regnului vegetal, iar lapona
Enigel regnului uman. Poezia este o demonstraţie a ideii că nu este posibilă nuntirea unor
lumi diferite şi cu aspiraţii variate.
Poetul îşi alege personajele aparţinând unor regnuri diferite pentru a sugera
imposibilitatea dragostei lor şi totodată antiteza dintre cele două lumi.
Balada este o demonstraţie a ideii că raţiunea triumfă în final asupra iraţionalului.
Soarele simbolizează viaţa raţională, conştientă, stăpânită de un ideal înalt. Setea după
soare a laponei Enigel nu este altceva decât setea după ideal a omului.
Umbra simbolizează instinctul, obscuritatea din om.
Cele două personaje pot reprezenta dualitatea umană, o jumătate apolinică şi una
dionisiacă.
- Poezia lui Barbu tinde spre esenţe. Preferă să pună în centrul ei
problemele esenţiale şi nu cele care te exprimă pe tine (obiectivitate, impersonalizare).
Poezia se vrea a fi «un mod impersonal al Lirei.»-obiectivă şi muzicală
- Poezia se înscrie în lirismul obiectiv = un discurs liric prin care poetul îşi
exprimă sentimentele prin intermediul unor măşti sau al unor personaje lirice
(lirismul măştilor – poetul nu-şi exprimă în mod direct sentimentele, ci prin
intermediul unor măşti străine; în cazul poeziei de mai sus, Barbu vorbeşte şi sub
masca laponei Enigel şi sub cea a lui Riga Crypto; eroii sunt voci ale poetului).