2007

"Scopul educatiei este acela de a
inlocui o minte goala cu una deschisa"
- Malcom
Acasa Subiecte
Proba Orala
Lb.Romana Engleza Franceza
Proba Scrisa
Proba A Proba C Proba D Proba E Proba F
Programa
Programe discipline
Rezolvari
Proba Orala
Lb.Romana Engleza Franceza
Proba Scrisa
Lb.Romana Matematica Geografia Romaniei Istoria Romanilor Economia Intreprinderi Economia Franceza Biologie
Suport
Romana
Limba Romana-utileIon Creanga -Basmul cult - Povestea lui Harap-AlbMihail Sadoveanu- Povestirea - Hanu AncuteiCostache Negruzzi- Nuvela istorica - Alexandru LapusneanulMircea Eliade - Nuvela fantastica - La TiganciMihai Eminescu-Nuvela fantastica - Sarmanul DionisIoan Slavici - Nuvela psihologica - Moara cu NorocIoan Slavici - Romanul traditional - MaraLiviu Rebreanu - Romanul obiectiv - IonCamil Petrescu - Romanul subiectiv - Ultima noapte de dragoste intaia..George Calinescu - Romanul realist - Enigma OtilieiMarin Preda - perioada postbelica - MorometiiI.L.Caragiale - Comedia - O scrisoare pierdutaCamil Petrescu - DramaVasile Alecsandri - pasoptismulMihai Eminescu - poezieGeorge Bacovia- simbolismVasile Voiculescu- traditionalismIon Pilat - traditionalismTudor Arghezi-modernismIon Barbu - modernismNichita Stanescu- neomodernism
Matematica Franceza Geografia Romaniei Istorie Marketing Economie
Calendar Articole Carti
Informatii
Sfaturi Practice
Evaluare Online
Geografie
Varianta 1 Varianta 2 Varianta 3 Varianta 4 Varianta 5 Varianta 6 Varianta 7 Varianta 8 Varianta 9 Varianta 10 Varianta 11 Varianta 12 Varianta 13 Varianta 14 Varianta 15 Varianta 16 Varianta 17 Varianta 18 Varianta 19 Varianta 20 Varianta 21 Varianta 22
Contact  

Reclama


Articole

Recomandari

Rezolvari- proba orala Limba Romana 2006 Ptint   Scade Mareste
34)Prezinta particularitati moderniste intr-o poezie studiata apartinand lui Arghezi


Modernismul constituie o orientare artistica opusa traditionalismului si care
include, prin extensie, o seama de curente literare novatoare: simbolismul,
expresionismul,dadaismul.Definit de criticul literar Eugen Lovinescu, modernisrnul inseamna
o „ruptura" fata de trecut si o innoire notabila, atat in privinta surselor de
inspiratie cat si in cea a tehnicilor poetice.
Astfel, orientarea spre actual si spre citadin, adancirea lirismului, o anume ambiguitate a
limbajului, innoirea metaforica, imaginile socante, versul liber constituie tot atatea
elemente ale modernismului.
Comentariul poeziei „Testament", de Tudor Arghezi, releva o mare bogatie de
idei, metafore indraznete si o viziune originala asupra succesiunii generatiilor
(elemente moderniste).
Noutatea viziunii asupra artei si a rolului poetului constituie elemente
moderniste. In strofa I opera este vazuta ca ..o treapta" in „marea trecere" universala, un
moment al progresului inceput in adancurile timpului originar, cand cei dintai strabuni sau
ridicat din golul preexistentei.
In strofa a II-a, „Cartea" devine „hrisovul vostru cel dintai", act al innobilarii
Ideea legaturii poetului cu stramosii este exprimata in metafora osemintelor „varsate" in
sufletul acestuia, intr-o contopire fara sfarsit.
In strofa a III-a, metafora: „Sudoarea muncii sutelor de ani" cumuleaza sirul de
opintiri existentiale ale strabunilor-tarani. In versurile 5 si 6 este indicat izvorul
limbajului poetic arghezian: graiul aspru, simplu, al „batranilor" tarani, caruia poetul ii da
noi straluciri. Tot aici, apare si sintagma „cuvinte potrivite". Aceasta il defineste pe autor
ca pe un artizan care „potriveste" cuvintele in vers, printr-o activitate migaloasa si grea,
desfasurata in „mii de saptamani". Cuvintele sunt „prefacute" „in versuri si-n icoane",
devenind arta. n versul al10-lea este enuntata estetica uratului: „Facui din zdrente
muguri si coroane" inseamna transformarea uratului in frumos, adica in poezie. Pe un
plan mai profund, uratul face parte dintre atributele lumii care si-a pierdut sacralitatea. in
acest sens, poetul devine un Creator care ii reda lumii frumusetea disparuta. Estetica
uratului este formulata si in doua versuri din strofa a IV-a:
„Din bube, mucegaiuri si noroi Iscat-am frumuseti si preturi noi"
In aceste versuri, tema eului poetic este tratata in spirit modernist: in ipostaza de
artizan, poetul zamisleste o alta „lume" decat cea traditionala, o „lume" a tuturor
cuvintelor (frumoase si urate).
Observam ca unii termeni capata semnificatii neobisnuite, contrastele sunt
izbitoare, iar sintaxa frazei poate fi rupta (elemente moderniste).