Lacustra, de George Bacovia
Titlu: Titlul poeziei este simbolic. Lacustra reprezenta o locuinta primitiva, din
paleolitic, temporara si nesigura, construita pe apa si sustinuta de patru piloni. Podul care
pastra legatura cu lumea terestra era noaptea tras la mal pentru a-i proteja pe locuitorii
casei de pericolul lumii exterioare. Titlul sugereaza faptul ca eul poetic este supus in
permanenta pericolului agresiunii din partea lumii exterioare, de care se izoleaza,
devenind in felul acesta un insingurat, un prizonier al propriei lumi.
Secvente poetice:
Strofa I exprima, in mod simbolic, dezagregarea materiei, sub actiunea unei ploi
permanente: ”De-atatea nopti aud plouand”. Caderea ploii actioneaza hipnotic asupra
somnului fiintei si a lumii.
Strofa a doua: Starea de nevroza, de iritare, provocata in prima strofade plansul si
dezagregarea materiei, se coreleaza cu spaima, sentimente generate de pericolul iminent:
„In spate ma izbeste-un val”.
Strofa a treia amplifica starea de angoasa, de neliniste, de singuratate a poetului,
prin regresiunea in „golul istoric” al inceputurilor lumii: Pe-acelasi vremuri ma
gasesc”.Dezagregarea se extinde la nivelul intregului univers, „pilotii grei” ai lumii
launtrice prabusindu-se sub actiunea distrugatoare a apei.
Strofa a patra o reia simetric pe prima, in afara de versul al doilea, care se
realizeaza ca o prelungire a primului catren: „Tot tresarind, tot asteptand”. Accentul cade
pe planul subiectiv, trecandu-se de la universal la individual.