2007

"Scopul educatiei este acela de a
inlocui o minte goala cu una deschisa"
- Malcom
Acasa Subiecte
Proba Orala
Lb.Romana Engleza Franceza
Proba Scrisa
Proba A Proba C Proba D Proba E Proba F
Programa
Programe discipline
Rezolvari
Proba Orala
Lb.Romana Engleza Franceza
Proba Scrisa
Lb.Romana Matematica Geografia Romaniei Istoria Romanilor Economia Intreprinderi Economia Franceza Biologie
Suport
Romana
Limba Romana-utileIon Creanga -Basmul cult - Povestea lui Harap-AlbMihail Sadoveanu- Povestirea - Hanu AncuteiCostache Negruzzi- Nuvela istorica - Alexandru LapusneanulMircea Eliade - Nuvela fantastica - La TiganciMihai Eminescu-Nuvela fantastica - Sarmanul DionisIoan Slavici - Nuvela psihologica - Moara cu NorocIoan Slavici - Romanul traditional - MaraLiviu Rebreanu - Romanul obiectiv - IonCamil Petrescu - Romanul subiectiv - Ultima noapte de dragoste intaia..George Calinescu - Romanul realist - Enigma OtilieiMarin Preda - perioada postbelica - MorometiiI.L.Caragiale - Comedia - O scrisoare pierdutaCamil Petrescu - DramaVasile Alecsandri - pasoptismulMihai Eminescu - poezieGeorge Bacovia- simbolismVasile Voiculescu- traditionalismIon Pilat - traditionalismTudor Arghezi-modernismIon Barbu - modernismNichita Stanescu- neomodernism
Matematica Franceza Geografia Romaniei Istorie Marketing Economie
Calendar Articole Carti
Informatii
Sfaturi Practice
Evaluare Online
Geografie
Varianta 1 Varianta 2 Varianta 3 Varianta 4 Varianta 5 Varianta 6 Varianta 7 Varianta 8 Varianta 9 Varianta 10 Varianta 11 Varianta 12 Varianta 13 Varianta 14 Varianta 15 Varianta 16 Varianta 17 Varianta 18 Varianta 19 Varianta 20 Varianta 21 Varianta 22
Contact  

Reclama


Articole

Recomandari

Rezolvari variante2007 Limba Romana - Subiectul III - eseu Ptint   Scade Mareste
Varianta 20: Ioan Slavici- MARA


1.Încadrarea autorului în context:


Ioan Slavici este prozator ardelean, care face parte din familia marilor clasici, alături de Eminescu, Creangă şi Caragiale, creator al realismului social prin volumul “Novele din popor” şi prin romanul Mara, cel mai reuşit dintre cele şapte pe care le scrie, publicat mai întâi în presă în 1894, apoi în volum în 1906.


2. Tematica :


Romanul are o tematica socială prin prezentarea moravurilor târgului ardelenesc de la sfârşitul sec. al XIX-lea: acţiunea se petrece în mediul ardelenesc, între Radna şi Lipova, la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, când încep să se manifeste primele forme de economie capitalistă. Romanul va fi o frescă a moravurilor acestei lumi, în care vor triumfă binele, adevărul, cinstea.


3. Consideraţii generale despre operă:


Specie epică de dimensiuni considerabile, cu o acţiune complexă, dezvoltată pe mai multe fire narative (viaţa familiei Bârzovan, dragostea dintre Persida şi Naţl, maturizarea lui Trică), cu un numar mare de personaje, un conflict principal (între cele doua familii) şi mai multe conflicte secundare ( Mara – Hubăr, Hubăr – Hubăroaie), Mara se încadrează în categoria romanelor. Ca estetică, aparţine realismului, prin acţiunea proiectată în mediul rural sau în cel al târgului de provincie, personajele evoluând în strânsă legătură cu mediul social; nota moralizatoare a operei se regăseşte fie în mod direct, prin prezenţa pildelor şi a proverbelor ce caracterizează anumite situaţii, fie indirect, prin pedepsirea personajelor ce se îndepărtează de legile nescrise ale conduitei. La nivel naratologic, evenimentele sunt relatate la persoana a treia, naratorul fiind omniprezent şi omniscient, focalizarea zero şi internă, viziunea naratologică „din spate”, perspectivă auctorială.

Unii critici literari contestă titlul cărţii, preferând sugestia lui Nicolae Iorga (Copiii Marei), întrucât în economia romanului cel puţin destinul Persidei ocupă cele mai ulte pagini. Totuşi, titlul rămâne adecvat cel puţin în măsura în care Persida este o Mară juvenilă (Nicolae Manolescu), multe trăsături ale mamei regăsindu-se în structura interioară a fetei.

Complexitatea tematică a operei rezidă în coexistenţa mai multor aspecte generale: Mara nu este numai monografia târgului ardelenesc de la sfârşitul secolului al XIX-lea, ci mai ales un roman pe tema familiei prin prezentarea relaţiilor dintre familia Bârzovan şi cea a lui Hubăr, prin evoluţia relaţiilor dintre aceste familii, prin prezentarea altor cupluri, precum Marta-Boioacă, Hubăr-Hubăroaie.


4. Analiza relaţiei Naţl-Persida:


Protagoniştii romanului erotic provin din cele două familii între care se ţese un conflict social (din cauza diferenţei de statut), etnic (apartenenţe diferite, conflictul români-nemţi), religios (discrepanţa ortodoxism-catolicism). Drumul acestor familii se intersectează sub imperiul hazardului: vântul spărgând geamul mănăstirii minoriţilor, Persida şi Naţl se văd şi se îndrăgostesc la prima vedere. În ciuda prejudecăţilor comunităţii şi contrar eforturilor lor de a nu nesocoti aşteptările părinţilor, dragostea dintre Naţl şi Persida învinge conştiinţa datoriei, astfel încât ei se căsătoresc în secret şi fug la Viena. Tinerii rămân fideli moralităţii târgului, căci deşi se împotrivesc voinţei părinţilor, nu încalcă legea bisericească.

Ajunşi la Viena, plănuiesc să-şi deschidă o măcelărie, avânda aşadar spirit de iniţiativă şi dorinţa de a se integra social. Un rol important în declanşarea crizei cuplului îl au modelele comportamentale ale fiecăruia, preluate din familiile din care provin: Persida moşteneşte de la Mara răbdarea, putera, firea voluntară, perseverenţa, ambiţia, fidelitatea, conştiinţa datoriei, în timp ce Naţl a avut un tată ce a lăsat tot greul măcelăriei pe umerii soţiei, preferînd petrecerea şi jocul de cărţi; în familia Bârzovan echilibrul se menţine prin afecţiune, înţelegere, respect, iubire, pe când familia Hubăr este lipsită de comunicarea între soţi sau de gesturi de manifestare a afectului. Astfel, cei doi tineri preiau fiecare roluri înţelese în funcţie de aceste modele.

Naţl se crede inferior Persidei şi se închide în sine, apoi manifestă chiar violenţă (sparge uşa camerei în carese izolase Persida); simţind că soţia sa este măcinată de dorul de casă şi de sentimentul de vinovăţie faţă de Mara, Naţl pleacă de acasă, dar Persida îl aşteaptă, dovedind înţelepciune şi toleranţă. Revenind în ţară, se vor ocupa de birtul de la Sărărie, dar Naţl lasă totul pe umerii Persidei, sperând, cu laşitate, că ea îl va părăsi. În ciuda faptului că actele soţului devin tot mai degradante (cartofor, petrecăreţ, risipitor), Persida continuă să creadă în fondul său pozitiv, fiind convinsă că acesta este doar o criză de rătăcire temporară a lui Naţl. De aici rezultă frumuseţea morală a Persidei, ce întruchipează valorile ce stau la baza unei familii: iubirea, voinţa zămislirii, ordinea, conştiinţa datoriei.

Ceea ce coagulează familia este naşterea copilului şi aflarea de către Naţl a adevărului legat de Bandi şi de trecutul tatălui său. El înţelege pe de o parte eforturile făcute de tatăl său pentru a păstra intactă liniştea familiei, pe de altă parte importanţa asigurării unei atmosfere plăcute, bazate pe afecţiune şi încredre, pentru evoluţia normală a unui copil. Astfel, pentru Naţl căsnicia devine o asumare de responsabilităţi.

Naşterea copilului are şi rolul de a restabili echilibrul între cele două familii: mai tolerantă, Mara acceptă ca botezul să se facă în legea catolică.

Cuplul Naţl-Persida ilustrează iubirea-pasiune, care înfrânge toate prejudecăţile de ordin social, relogios şi etnic, precum şi factorii interiori ce periclitează temporar armonia cuplului.


5. Concluzii:


Prin prezentarea evoluţiei acestei familii, Slavici aduce indirect un elogiu valorilor morale ce asigură în mod necondiţionat întemeierea şi existenţa unei familii în societate.