2007

"Scopul educatiei este acela de a
inlocui o minte goala cu una deschisa"
- Malcom
Acasa Subiecte
Proba Orala
Lb.Romana Engleza Franceza
Proba Scrisa
Proba A Proba C Proba D Proba E Proba F
Programa
Programe discipline
Rezolvari
Proba Orala
Lb.Romana Engleza Franceza
Proba Scrisa
Lb.Romana Matematica Geografia Romaniei Istoria Romanilor Economia Intreprinderi Economia Franceza Biologie
Suport
Romana
Limba Romana-utileIon Creanga -Basmul cult - Povestea lui Harap-AlbMihail Sadoveanu- Povestirea - Hanu AncuteiCostache Negruzzi- Nuvela istorica - Alexandru LapusneanulMircea Eliade - Nuvela fantastica - La TiganciMihai Eminescu-Nuvela fantastica - Sarmanul DionisIoan Slavici - Nuvela psihologica - Moara cu NorocIoan Slavici - Romanul traditional - MaraLiviu Rebreanu - Romanul obiectiv - IonCamil Petrescu - Romanul subiectiv - Ultima noapte de dragoste intaia..George Calinescu - Romanul realist - Enigma OtilieiMarin Preda - perioada postbelica - MorometiiI.L.Caragiale - Comedia - O scrisoare pierdutaCamil Petrescu - DramaVasile Alecsandri - pasoptismulMihai Eminescu - poezieGeorge Bacovia- simbolismVasile Voiculescu- traditionalismIon Pilat - traditionalismTudor Arghezi-modernismIon Barbu - modernismNichita Stanescu- neomodernism
Matematica Franceza Geografia Romaniei Istorie Marketing Economie
Calendar Articole Carti
Informatii
Sfaturi Practice
Evaluare Online
Geografie
Varianta 1 Varianta 2 Varianta 3 Varianta 4 Varianta 5 Varianta 6 Varianta 7 Varianta 8 Varianta 9 Varianta 10 Varianta 11 Varianta 12 Varianta 13 Varianta 14 Varianta 15 Varianta 16 Varianta 17 Varianta 18 Varianta 19 Varianta 20 Varianta 21 Varianta 22
Contact  

Reclama


Articole

Recomandari

Rezolvari variante2007 Limba Romana - Subiectul III - eseu Ptint   Scade Mareste
Varianta 1 - particularitati ale nuvelei psihologice

Subiectul al III-lea (30 de puncte)


Scrie un eseu, de 2-3 pagini, în care să prezinţi particularităţi ale nuvelei psihologice, prin
referire la o operă studiată.


Moara cu noroc de Ioan Slavici.


Moara cu noroc de Ioan Slavici, este publicată in 1881, în volumul de debut Novele din
popor,reprezentativ pentru viziunea autorului asupra lumii satului. (prezentarea a patru caracteristici ale speciei literare nuvela psihologica)


Tema susţine caracterul psihologic al nuvelei: efectele nefaste şi dezumanizate ale dorinţei de
inavuţire, în societatea ardelenească de la sfârşitul secolului al XIX-lea.
În nuvelă, accentul nu cade pe actul povestirii, ci pe complexitatea personajelor.Din perspectiva
psihologică, nuvela prezintă conflictul interior trait de Ghiţă care este sfâşiat de dorinţe pe cât de
puternice pe atât de contradictorii: dorinţa de a rămâne om cinstit, pe de o parte şi dorinţa de a se
imbogăţi alături de Lică, pe de altă parte. Conflictul interior, se reflectă în plan exterior, prin
confruntarea dintre cârciumarul Ghiţă şi Lică Sămădăul.


Acţiunea se desfăşoară pe parcursul unui an, între doua repere temporale cu semnificţie
religioasă: De la Sfântul Gheorghe pâna la Paşte.
Alcătuită din 17 capitole, nuvela are un subiect concentrat.


În expoziţiune, Ghiţă, cizmar sărac, dar onest, harnic şi muncitor, hotărăşte să ia în arendă
cârciuma de la Moara cu noroc, pentru a câştiga bani rapid. Cârciuma se află la răscuce de drumur,
izolată de restul lumii, înconjurată de pustietăţi întunecoase. O vreme, la Moara cu Noroc, afacerile îi
merg bine lui Ghiţă.Însă apariţia lui Lică Sămădăul, şeful porcarilor şi al turmelor de porci din
împrejurimi, la Moara cu noroc, constiutuie intriga şi declanşează în sufletul lui Ghiţă conflictul
interior.
Desfăşurarea acţiunii ilustrează priocesul înstrăinării cârciumarului faţă de famili, care,
dornic să facă avere, se indepărtază de Ana şi devine complicele lui Lică la diverse nelegiuiri, dintre
care:jefuirea arendaşului, uciderea unei fete şi a unui copil. Cârciumarul se aliază cu jandarmul Pintea,
fost hoţ de codru şi tovarăş al lui Lică, pentru a-l da în vileag pe Sămădău.


Puncztul culminant al nuvelei ilustrează dezumanizarea a lui Ghiţă. La sărbătorile de Paşti,
Ghiţă îşi aruncă soţia în braţele lui Lică, lăsând-o singură la cârciumă, în timp ce elmerge să-l anunţe
pe jandarm că Lică are asupra lui banii furaţi. Degustata de lasitatea sotului, Ana i se daruieste lui
Lica.Cand se intoarce si isi da seama de acest lucru Ghita o ucide pe Ana, fiind la ordinul lui ucis din
rodinul lui Lica.


Deznodamantul este tragic.Un incediu provocat de oamenii lui Lica mistuia carciuma de la
moara cu noroc.Pentru a nu cadea viu in mainile lui Pintea, Lica se sinucide.
Singurele personaje care supravietuiesc sunt batrana si copii, nuvela avand astfel un final
moralizator.


(constructia discursului narativ – incipitul si finalul)


Simetria incipitului cu finalul se realizeaza prin descrierea drumului. Cuvintele rostite de
batrana incadreaza desfasurarea propriu-zisa a actiunii, avand rol moralizator: “-Omul sa fie multumit
cu saracia sa, caci,daca-i vorba,nu bogatia, ci linistea colibei tale te face fericit” Batrana este adepata
pastrarii traditiei. In finalul nuvelei pune intamplarile tragice pe seama destinului: “-Simteam eu ca nu
are sa iasa bine; dar asa le-a fost dat”.



(prezentarea personajului principal, prin raportare la doua situatii semnificative:)


Ghita este cel mai complex personaj din nuvelistica lui Slavici. Destinul sau
ilustreazaconsecintele nefaste ale setei de inavutie.
La inceput, Ghita este un om energic, cu gustul riscului. Cizmar sarac, el hotareste luarea in
arenda a carciumii Moara cu noroc, pentru ca doreste bunastarea familiei sale si are capacitatea de a-si
asuma respunsabiliteatea destinului celorlalti.
Carciuma aduce profit, iar familia traieste in bunastare si armonie.


Aparitia lui Lica Samadaul
la Moara cu noroc tulbura echilibrul interior al carciumarului. Cu toate ca isi da seama ca Lica
reprezinta un pericol pentru el si familia lui, Ghita nu poate da inapoi de la tentatia imbogatirii: “se
gandea la castigul pe care l-ar putea face in tovarasia lui Lica, dedea banii gramada inaintea sa si i se
impaienjeneau parca ochii”. La inceput, crede ca ii poate tine piept lui Lica si isi ia masuri de
precautie: merge la Arad sa-si cumpere doua pistoale, isi face rost de doui caini pe care ii asmute
impotriva turmelor de porci si isi aranjeaza inca o sluga, pe Marti.
Cand Lica vine pe neasteptate la carciuma, Ghita isi pune in aplicare planul de aparare. Dar
dupa cum cainii se imblanzesc inaintea Samadaului, tot astfel carciumarul isi deschide lada cu banii.
Lica il caracterizeaza in mod direct: “Tu esti om, Ghita, om cu multa ura in sufletul tau, si esti om cu
minte: daca te-as avea tovaras pe tine, as rade si de dracul si de muma-sa. Ma simt chiar eu mai
vrednic cand ma stiu alaturea de un om ca tine”. Totusi samadaului nu-i convine un om care sa nu-l
stie de frica si de aceea, treptat, distruge imaginea celorlaltii despre carciumar ca om onest si cinstit.


Prin monologul interior sunt redate gandurile si framantarile personajului : “Ei! Ce sa-mi
fac?... Asa ma lasat Dumnezeu!... Ce sa-mi fac daca e in min ceva mai tare decat vointa mea?” Ghita
are si momente de remmuscare, cand ii cere iertare sotiei: “Iarta-ma, Ano! Ii zise el. Iarta-ma cel putin
tu, caci eu n-am sa-mi iert cat voi trai pe fata pamantului.Ai avut tata om de frunte, ai neamuri oameni
de treaba si ai ajuns sa-ti vezi barbatul inaintea judecatorilor.” Dar se instraineaza de ea, iar apoi o
foloseste in incercarea de a-i oferi probe jandarmului Pintea in ceea ce priveste vinovatia samadaului.


Prin urmare, opera literara Moara cu Noroc de Ioan Slavici este o nuvela psihologica deoarece
are toate trasaturile acestei specii literare: analizeaza conflictul interior al personajului principal,
urmareste procesul instrainarii lui Ghita fata de familie si urmareste degradarea morala a acestuia
produsa de ispita imbogatirii.