1. Polisemia cuvântului "a întoarce": *Mâine se va întoarce de la Călăraşi. *Şi-a întors cămaşa pe dos. *Toţi cei aflaţi în curtea liceului au întors capul după Mihaela.

2. În versul: „Frunzelor, păsărilor, peştilor” virgula marchează o enumeraţie

3. Cuvinte bisilabice: „Vântul”, „frunze”, „pradă”, „icre”

4. Expresii/ locuţiuni cu verbul "a lăsa": a lăsa baltă, a lăsa în pace, a lăsa în voie, a lăsa rece;

5. Imagini artistice: „arborii chirciţi de vântul fierbinte”, „stolurile de frunze”

6. Tema naturii, motivul frunzelor

7. Figură de stil: Prin folosirea comparaţiei personificatoare „ţipă ca păsările” poeta compară frunzele cu nişte stoluri de păsări, iar foşnetul acestora sunt asemănătoare ciripitului păsărelelor.

8. În ultimele trei versuri ale poeziei, poeta exprimă o idee îmbogăţită cu idei filozofice profunde privind unicitatea sufletului omenesc, ce nu se poate multiplica. Prin interjecţia afectivă „O” se sugerează miracolul pe care-l trăieşte poeta, atunci când conştientizează că sufletul, spre deosebire de trup, nu poate să lase dovezi concrete pe pământ, nu poate să nască urmaşi: „Trupul meu poate să nască urmaşi,/ Sufletul meu niciodată.”

9. Prin titlul „De ce nu m-aş întoarce printre pomi?”, Ana Blandiana exprimă dorinţa puternică de a se întoarce la origini, de a se bucura de frumuseţile naturii, creând un cadru rustic, unde frunzele personificate sunt asemenea unor stoluri şi „ţipă ca păsările”. Poeta vede natura ca pe un loc unde poate să se descarce de sentimentele apăsătoare, „unde mă pot rostogoli plângând”, predându-se deplin „frunzelor, păsărilor, peştilor”, în această "mare" minunată, care este o metaforă pentru viaţă.

10. Calităţi particulare ale stilului: *Armonia (muzicalitatea) este dată de sonoritatea caldă, firească, ce încântă auzul, fiind ilustrată în poezie prin versurile inegale şi absenţa rimei, ceea ce amplifică eufonia lirică. *Fineţea stilului se realizează prin întrebuinţarea acelor cuvinte ce exprimă în mod subtil ideea, sensul, apelându-se la aluzie, urmând ca cititorul sau interlocutorul să descopere esenţa comunicării, adică folosirea cuvintelor cu sens conotativ, prin utilizarea figurilor de stil, cum ar fi: metafora „stolurile de frunze”, epitete personificatoare „frunzele[..] nebune”, „soarele aspru”

Subiectul al II-lea (20 de puncte)

Text argumentativ despre familie: "Familia e temelia vieţii sociale" (Ioan Slavici)

Întreaga creaţie a lui Ioan Slavici este o pledoarie pentru echilibru moral, pentru fericire prin iubirea de oameni, pentru păstrarea armoniei în familie, reper etic esenţial, iar orice abatere de la aceste principii este grav sancţionată de autor.

Un prim argument în susţinerea afirmaţiei lui Ioan Slavici - „Familia este temelia vieţii sociale” - ar fi faptul că familia a constituit întotdeauna un spaţiu de viaţă al împlinirii celor mai profunde aspiraţii omeneşti de fericire şi de armonie, al bucuriei de a aduce pe lume urmaşi, al clipelor fascinante petrecute alături de cei dragi.

De asemenea, consider că, purtătoare a valorilor etice şi spirituale ale societăţii, familia deţine un rol important în educarea şi dezvoltarea unui copil. În familie se formează cele mai importante deprinderi de comportament, cum ar fi respectul, politeţea, cinstea, sinceritatea, decenţa în vorbire şi atitudini, cumpătarea, grija faţa de lucrurile încredinţate, principii prezente şi în concepţia lui Slavici.

În altă ordine de idei, întreaga societate este organizată pe familii oriunde în lume şi în orice epocă. De aceea este o legătură intrinsecă între familie şi societate, una determinând-o pe cealaltă în egală măsură. Scriitorul francez Balzac susţinea că dacă între membrii unei familii relaţiile sunt degradate, atunci întreaga societate este viciată, idee ilustrată şi de George Călinescu în romanul "Enigma Otiliei".

În concluzie, argumentele aduse pledează pentru susţinerea concepţiei că familia este unul dintre factorii principali care se preocupă de educaţia omului, de împlinirea acestuia pe plan spiritual, ce exercită asupra oricărui membru o stare de bine, contribuind la succesele acestuia, atât în plan profesional cât şi sentimental.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Raportul dintre timpul cronologic şi cel psihologic, ilustrat într-un roman de tip subiectiv studiat:

* Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război" de Camil Petrescu

* "Patul lui Procust" de Camil Petrescu

* "Maitreyi" de Mircea Eliade

(Alina Ergoveanu)

© Editura Badea Scoala Superioara Comerciala "Nicolae Kretzulescu"-Bucuresti
Colectiv clasa a XII-a, coordonator prof. Mariana Badea