2007

"Scopul educatiei este acela de a
inlocui o minte goala cu una deschisa"
- Malcom
Acasa Subiecte
Proba Orala
Lb.Romana Engleza Franceza
Proba Scrisa
Proba A Proba C Proba D Proba E Proba F
Programa
Programe discipline
Rezolvari
Proba Orala
Lb.Romana Engleza Franceza
Proba Scrisa
Lb.Romana Matematica Geografia Romaniei Istoria Romanilor Economia Intreprinderi Economia Franceza Biologie
Suport
Romana
Limba Romana-utileIon Creanga -Basmul cult - Povestea lui Harap-AlbMihail Sadoveanu- Povestirea - Hanu AncuteiCostache Negruzzi- Nuvela istorica - Alexandru LapusneanulMircea Eliade - Nuvela fantastica - La TiganciMihai Eminescu-Nuvela fantastica - Sarmanul DionisIoan Slavici - Nuvela psihologica - Moara cu NorocIoan Slavici - Romanul traditional - MaraLiviu Rebreanu - Romanul obiectiv - IonCamil Petrescu - Romanul subiectiv - Ultima noapte de dragoste intaia..George Calinescu - Romanul realist - Enigma OtilieiMarin Preda - perioada postbelica - MorometiiI.L.Caragiale - Comedia - O scrisoare pierdutaCamil Petrescu - DramaVasile Alecsandri - pasoptismulMihai Eminescu - poezieGeorge Bacovia- simbolismVasile Voiculescu- traditionalismIon Pilat - traditionalismTudor Arghezi-modernismIon Barbu - modernismNichita Stanescu- neomodernism
Matematica Franceza Geografia Romaniei Istorie Marketing Economie
Calendar Articole Carti
Informatii
Sfaturi Practice
Evaluare Online
Geografie
Varianta 1 Varianta 2 Varianta 3 Varianta 4 Varianta 5 Varianta 6 Varianta 7 Varianta 8 Varianta 9 Varianta 10 Varianta 11 Varianta 12 Varianta 13 Varianta 14 Varianta 15 Varianta 16 Varianta 17 Varianta 18 Varianta 19 Varianta 20 Varianta 21 Varianta 22
Contact  

Reclama


Articole

Recomandari

Rezolvari variante2007 Limba Romana - Subiectul I si II Ptint   Scade Mareste
Varianta 39

Varianta 39


 


Subiectul I (40 de puncte)


(Grigore Alexandrescu, „Suferinţa”)


1. Polisemia verbului "a creşte": *Copilul ei are o condiţie fizică şi psihică foarte bună şi creşte într-un an cât alţii în doi. *După ce aluatul pentru cozonac este preparat, trebuie lăsat să crească aproximativ o oră. * Mama m-a crescut în spiritul adevărului.

2. Versul "Şi negură, şi viscol, şi cer întărâtat" - Virgulele au rolul de a separa termenii unei enumeraţii, alcătuite din elementele naturii dezlănţuite.

3. Expresii/ locuţiuni cu substantivul "zi": zi de zi; de la o zi la alta; a se crăpa de ziuă; zi şi noapte; peste zi; în plină zi; zi liberă; zile fripte, a munci cu ziua

4. Conjuncţia căci din versul “Căci astfel e acum viaţa-mi osândită” are rolul de a introduce o idee explicativă, o concluzie a simţămintelor poetice exprimate anterior.

5. Prezenţa eului liric: pronume şi verbe la persoana I: “–mi”, “mea”, “ întâlnesc”; adresare directă prin folosirea persoanei a II-a: "te"

6. Teme: natura şi iubirea

7. Comparaţia “La umbră,-n întuneric, gândirea-mi se arată,/ Ca tigrul în pustiuri, o jertfă aşteptând” exprimă puterea agresivă a gândurilor poetice, care se manifestă în pustiu, precum şi suferinţele provocate de neputinţa împlinirii iubirii, sentiment sugerat de metafora "valea chinuirii" ce sângerează de durere.

8. În strofa a treia a poeziei este exprimată durerea profundă a eului pentru că iubirea este departe. Versul “Încerce acum soarta să-mi crească suferirea” sugerează ideea că destinul îi este potrivnic şi, odată cu trecerea timpului, amărăciunea eului liric se amplifică. Pare că şi bestiile iadului vor să-i provoace frământări din ce în ce mai chinuitoare: “Adaoge chiar iadul şerpi, furii ce muncesc;”. Comparaţia “Durerea mea e mută ca deznădăjduirea” şi personificarea “durerea […] mută” evidenţiază o imagine dezolantă a durerii eului liric şi a pierderii speranţei de împlinire a iubirii, de a fi alături de persoana iubită. Agonia, sentimentele capătă valenţe tot mai mari, lucru reliefat prin comparaţia “Durerea mea […]/ E neagră ca şi ziua când nu te întâlnesc”. În ceea ce priveşte prozodia, măsura versurilor este de 13-14 silabe, rima încrucişată şi ritmul iambic.

9. Titlul poeziei sugerează tema dominantă şi anume suferinţa provocată de neputinţa împlinirii cuplului erotic. Titlul reprezintă un substantiv articulat, ce exprimă deznădejdea devoratoare şi adânceşte sufletul în întuneric. Suferinţa sfâşietoare este cauzată de neîmplinirea idealului de iubire şi de permanentele dezamăgiri din viaţă: “Încerce acum soarta să-mi crească suferirea;”, “o lungă agonie”, cuvinte înscrise în câmpul semantic al "suferinţei".

10. Agonia, durerea, mânia interioară provocate de imposibilitatea iubirii eului liric este în armonie cu natura dezlănţuită. Fenomenele ce pot distruge totul în calea lor - “Îmi place a naturii sălbatică mânie,/ Şi negură, şi viscol, şi cer întărâtat"-, se află în concordanţă deplină cu starea interioară devastatoare a eului liric: "Şi tot ce e de groază, ce e în armonie/ Cu focul care arde în pieptu-mi sfâşiat.”

                Gândurile eului liric, întunecate de suferinţa profundă, se află în căutarea unui mijloc prin care să-şi îndeplinească idealul de iubire şi să facă lunga agonie să dispară. Reacţia poetică este asemenea unui tigru care îşi caută prada: “La umbră,-n întuneric, gândirea-mi se arată,/ Ca tigrul în pustiuri, o jertfă aşteptând”. Jertfa sângerândă intră în concordanţă cu durerea şi convulsiile din sufletul eului liric: “Şi prada îi e gata…De fulger luminată,/ Ca valea chinuirii se vede sângerând”. Poetul foloseşte elementele din natură pentru a contura mai sugestiv  profunzimea şi intensitatea sentimentelor erotice.


          


Subiectul al II-lea (20 de puncte)


Text argumentativ despre devotament: "Iubim mai mult pentru ceea ce dăm decât pentru ceea ce ni se dă - şi mai ales pe aceia pentru care ne jertfim. Cea mai mare iubire din lume, a mamei pentru copil, nu are altă cauză" (Garabet Ibrăileanu)


                Sunt de acord cu ceea ce afirmă G. Ibrăileanu: “Iubim mai mult pentru ceea ce dăm decât pentru ceea ce ni se dă – şi mai ales pe aceia pentru care ne jertfim. Cea mai mare iubire din lume, a mamei pentru copil, nu are altă cauză”, deoarece devotamentul, credinţa, încrederea, iubirea faţă de o persoană dragă, căreia îi pot deschide un drum în viaţă, pe care o pot ajuta, învăţa sau care încearcă să-mi ofere mie ceea ce este mai bun, are o importanţă deosebită.

                În ceea ce priveşte iubirea mamei pentru copil, nu există devotament mai puternic, întrucât o mamă este dispusă a face orice sacrificiu pentru copilul ei, îşi dedică viaţa acestei cauze şi acestei făpturi. Deşi este o mamă foarte severă, personajul Vitoria Lipan din romanul “Baltagul”, de Mihail Sadoveanu, îşi creşte copiii, pe Gheorghiţă şi pe Minodora, conform tradiţiilor creştineşti, încearcă să facă ceea ce este mai bun pentru ei, îl sprijină pe Gheorghiţă în formarea personalităţii de la adolescenţă la maturitate.

                În al doilea rând, dacă îmi ajut prietenii apropiaţi sau pe cineva la care într-adevăr ţin, dacă sunt dispusă a face anumite sacrificii pentru respectivele persoane, împlinirea şi bucuria sufletească sunt mult mai mari decât în cazul în care mie mi se oferă un sprijin.

                În concluzie, devotamentul pentru o cauză sau faţă de o persoană are o semnificaţie specială, idee susţinută şi de autorul G. Ibrăileanu. Loialitatea face parte din categoria valorilor morale care ar trebui respectate de fiecare individ în parte.


 


(Mariana Claudia Drăguţ)

Subiectul al III-lea (30 de puncte)


Imaginea familiei, aşa cum se reflectă într-un roman de după al Doilea Război Mondial studiat la clasă:

* "Moromeţii" de Marin Preda



© Editura Badea Scoala Superioara Comerciala "Nicolae Kretzulescu"-Bucuresti
Colectiv clasa a XII-a, coordonator prof. Mariana Badea