Spre nord sectorul estic mai cuprinde câmpia piemontană Râmnicului, câmpia de subsidenţă a Siretului Inferior şi câmpiile tabulare Tecuci şi Covurlui.

Clima

Clima acestei unităţi este temperat-continentală de tranziţie. Etajul climatic predominant este cel de câmpie cu valori de temperatură cuprinse între 10 şi 11 °C şi valori de precipitaţii între 400 (în est) şi 600 mm/an. În Lunca Dunării temperaturile depăşesc 11 °C, fiind caracteristice etajului de luncă.

Sectoarele de influenţă diferă pe secţiunile Câmpie Romăne: Câmpia Olteniei cu sector submediteranean, Câmpia Munteniei cu sector de tranziţie şi Bărăganul cu sector de ariditate (sau continental). Frecvent, iarna bate crivăţul (sau vântul de nord-est), geros, viscolind zăpada şi, vara, austrul, ce ridică mult temperaturile.

Hidrografia

Cu direcţie de scurgere nord-sud debuşează în Dunăre râurile: Jiu, Olt, Vedea (cu afluentul Teleorman) şi Argeş (cu afluentul Dâmboviţa). Direcţie de scurgere vest-est o au râurile afluente ale Dunării: Ialomiţa (cu afluentul Prahova) şi Călmăţui. În Siret se scurg Buzău şi Bârlad.

Lacuri între dunele de nisip regăsim în Câmpia Olteniei şi Bărăgan. Limanurile fluviatile sunt L. Snagov, L. Căldăruşani, L. Balta Albă. Lacurile în crovuri sunt sărate precum L. Amara, L. Plopu, L. Sărat. Lacurile de luncă sunt situate de-a lungul Dunării: L. Bistreţ, L. Mostiştea şi L. Brateş. Lacurile amenajate de om sunt: L. Ostrovu Mare pe Dunăre, de baraj antropic, L. Herăstrău, L. Tei, L. Băneasa, L. Floreasca pe Colentina, fiind lacuri de agrement în Bucureşti.

Vegetatia

Zona de vegetaţie specifică Câmpiei Române este cea a stepei, compusă din ierburi xerofile şi puţin înalte. Spre nord apare etajul silvostepei cu specii ale stejarului: cer, gorun, gârniţă.

Fauna

Stepa cuprinde numeroase rozătoare precum iepurele, hârciogul, popândăul, şoarecele de câmp, numeroase păsări precum dropia, ciocârlia, potârnichea, vrabia, mierla, numeroase insecte şi reptile.

Solurile

Partea superficială terestră se compune din clasa molisolurilor, extrem de fertile, cu tipurile cernoziom şi cernoziom levigat.

Resurse naturale

Această întinsă unitate de relief deţine soluri foarte fertile de tipul cernoziomuri şi cernoziomuri levigate. Pe baza acestora s-a practicat agricultura cultivându-se cereale (cea mai importantă regiune cerealieră a României este Câmpia Română), in, cânepă, legume, floarea-soarelui etc. În subsolul Câmpiei Române sunt rezerve de hidrocarburi exploatate la nord de Bucureşti şi în sectorul estic al Câmpiei Brăila. Nisipurile şi argilele sunt utilizate în industria materialelor de construcţii.