Podişul Getic are o întindere de la Subcarpaţii Getici, în nord, la Câmpia Română, în sud. Se limitează în partea de est cu valea Dâmboviţei, iar în partea de vest cu Podişul Mehedinţi şi valea Dunării.

Geneza

Acest podiş s-a format prin depunerea materialelor grosiere la marginea zonei montane la sfârşitul neozoicului. Ulterior acestea au suferit un proces de eroziune datorită apelor curgătoare.

Caracteristici specifice

Formarea vorbeşte despre tipul unităţii de relief: este o unitate piemontană cu înclinare dinspre zona montană spre zona de câmpie (N spre S). Structura monoclinală permite scăderea altitudinilor de la peste 700 m, la sub 200 m, în partea de sud.

Sedimentarea podişului s-a făcut prin transportul materialelor aduse din munţi de râuri. Aceste materiale sunt pietrişuri şi nisipuri. În partea nordică s-au cimentat formând marne, conglomerate şi gresii. Pe tot cuprinsul podişului apar intercalaţii de argile ce produc alunecări de teren, dar şi intercalaţii de cărbuni inferiori (lignit) în partea vestică de-a lungul văii Jiului (Bazinul Motru-Rovinari). Între porii rocilor s-au acumulat hidrocarburile.

Râurile au fragmentat piemontul astfel că, aspectul actual este de platforme, separate de văi largi. Tipul de relief fluvial este bine conturat cu terase şi lunci largi. Sunt bine evidenţiate formele tipului de relief structural: platforme (ce datorită râurilor ce au scurgere spre sud, au aspect de dealuri foarte alungite) şi cueste (în partea nordică, de separare faţă de Subcarpaţi).

Diviziunile formează platforme separate prin râuri:

Platforma Cândeşti este situată între Dâmboviţa şi Argeş şi are o grosime mare a pietrişurilor (peste 60 m). Platforma Argeşului este puternic fragmentată de afluenţii Argeşului. Până la Olt se dispune Platforma Cotmeana. Între Olt şi Jiu apare Platforma Olteţului, iar între Jiu şi Dunăre, Platforma Strehaia. Platforma Jiului este străbătută de râul Jiu şi încadrată de Gilort şi Motru.

Clima

Clima acestui podiş este temperat-continentală de tranziţie. Totuşi, altitudinea a impus etajarea elementelor climatice; acestea se includ etajului colinar jos, cu valori de temperatură cuprinse între 10 şi 8 °C şi de precipitaţii de 600 – 700 mm/an şi etajului colinar înalt, cu temperaturi de 8-6°C şi precipitaţii de 700-1000 mm/an.

Sectorul de influenţă predominant este cel de tranziţie. În partea de sud-vest apar influenţe submediteraneene.

Hidrografia

Direcţia de scurgere a râurilor este nord – sud spre Dunăre. Limitorul estic – Dâmboviţa este afluentul Argeşului. În partea centrală se scurge Oltul ce preia Olteţul. Jiul colectează râurile vestice: Gilort şi Motru. Vedea şi afluentul său Teleorman au traseu prin Platforma Cotmeana.

Lacurile aparţin tipurilor limanuri fluviatile şi lacurilor de acumulare de pe Argeş şi Olt.

Vegetatia

Podişul Getic are suprafeţe acoperite de păduri de stejar caracteristice etajului climatic. Între speciile pădurii apar stejarii pufoşi şi stejarii brumării. În partea nordică se dezvoltă păduri de fag.

Fauna

Caracteristice pădurilor sunt mamifere precum căprioara, mistreţul, lupul, vulpea, pisica sălbatică, râsul, viezurele, iepurele. Între păsări se remarcă găinuşa de alun, ciocănitoarea, cucul, fazanul, prepeliţa, şoimul, bufniţa iar între peşti mreana şi bibanul.

Solurile

Partea superficială terestră se compune din clasa argiluvilsolurilor cu tipurile cenuşiu şi brun – roşcat, iar spre nord clasa cambisolurilor cu tipul brun roşcat de pădure.

Resurse naturale

Piemontul Getic deţine cele mai mari resurse de lignit ale ţării ce au fost exploatate în Bazinul Motru-Rovinari (în prezent exploatările sunt oprite, galeriile fiind trecute la conservare). Pe întinsul platformelor getice sunt exploatate hidrocarburile (petrolul şi gazele asociate acestuia) ce sunt rafinate la Piteşti. Solurile reprezintă o resursă valorificată, Podişul Getic fiind principalul producător de porumb. Forţa apelor este utilizată în numeroase hidrocentrale amenajate pe cursurile râurilor Argeş, Olt şi Jiu. Pietrişuri şi nisipuri sunt exploatate din albiile râurilor.

Hazarde

Podişul Getic a suferit modificări complexe ale peisajului natural ca urmare a exploatărilor carbonifere şi a termocentralelor gigant pe care le aprovizionau, datorită sondelor de extracţie a hidrocarburilor, datorită despăduririlor, păşunatului excesiv, desţelinirilor, datorită alunecărilor de teren etc.