DEF: Piaţa turisticã=locul de întâlnire şi confruntare a cererii cu oferta de produse turistice, special amenajatã pentru întâlnirea cumpãrãtorilor cu vânzãtorii pentru a-şi scimba mãrfurile

ELEMEMTELE PIEŢEI TURISTICE:

a)purtãtorii ofertei=prestatorii de servicii turistice

b)purtãtorii cererii=consumatorii de produse turistice

c)produsul turistic=ansamblul elementelor necesare satisfacerii turistului(cazare, alimentaţie, transport, agrement, etc.)

d)spaţiul economico-geografic=locul în care se desfaşoarã actele de vânzare-cumpãrare

e)intervalul de timp=momentul în care se desfãşoarã actul de vânzare-cumpãrare

PARTICULARITĂŢILE PIEŢEI TURISTICE

1)lcul ofertei coincide cu locul consumului , dar nu coincide cu locul de formare a cererii turistice:

Exemplu:locul ofertei “Predeal”=locul consumului Predeal≠locul formãrii”Braşov”

2)oferta este perceputã de cerere sub forma unor imagini(pozitive sau negative) pe baza informaţiilor obţinute direct sau indirect

3)cererea turisticã este foarte elasticã

4)oferta turisticã este rigidã-elasticã(inelasticã)

5)dupã marime, raportul cerere ofertã poate fi:-cerere bogatã şi ofertã redusã

-cerere redusã şi ofertã bogatã

Din punct de vedere al gradului de concentrare, raportul cerere ofertã poate fi:

-cerere concentratã şi ofertã dispersatã

-cerere dispersatã şi ofertã concentratã

Exemplu:cerere concentratã:în România, ofertã dispersatã:pe toate continentele

CERERE TURISTICĂ-CONSUM TURISTIC

DEF:Cerere turisticã=turiştii:-care se deplaseazã periodic sau temporar în afara reşedinţei proprii

-care se deplaseazã pe o perioadã mai mare de 24ore şi mai micã de 1an

-care nu presteazã la destinaţia turisticã activitãţi remunerate

DEF:Consumul turistic=cheltuielile efectuate de cererea turisticã

Etapele consumului turistic:

-înainte de deplasarea la locul de destinaţie(cumpãrarea unui echipament sportiv)

-în timpul deplasãrii la locul de destinaţie(transportul)

-la destinaţia turisticã(cazare , alimentaţie)

FORMAREA CERERII TURISTICE

-cererea se formeazã pe baza unor motivaţii (impulsuri, trebuinţe, nevoi)

1)Motivaţia socialã=de afiliaţie , de adeziune la un grup

2)Motivaţia cognitivã=de cunoaştere a unor tradiţii , obiceiuri, culturi ale popoarelor etc.

3)Motivaţia de concordanţãîntre acţiune şi simţire=desfãşurarea unor activitãţî cu scop comparticipativ

4)Motivaţia esteticã=înclinaţia spre frumos, artã, peisaje inedite

PARTICULARITĂŢI ALE CERERII

-cererea turisticã nu se identificã în totalitate cu consumul turistic

-cererea turisticã nu se caracterizeazã printr-un consum periodic al aceluiaşi produs turistic la aceaşi destinaţie turisticã

-periodicitatea cererii turistice este o funcţie a veniturilor , a timpului liber şi al sezonalitãţii

-cererea turisticã are un grad de spontaneitate mai ridicat în comparaţie cu cererea de mãrfuri

PARTICULARITĂŢILE CONSUMULUI TURISTIC

-produsele au valoare simbolicã

- produsele au sex

- produsele au vârstã

- produsele au o anumitã marcã

SEZONALITATEA CERERII ŞI CONSUMULUI TURISTIC

-cererea turisticã trece prin 4 stãri:

1)cererea negativã-turiştii manifestã o adversitate faţã de produsul turistic

2)cererea absentã-cererea lipseşte datoritã deficitului de informaţii despre produsul turistic sau datoritã unor preţuri prea ridicate

3)cererea latentã –dorinţa de cumpãrare existã, dar produsul turistic nu se ridicã la pretenţiile turiştilor

4)cererea efectivã care îmbracã mai multe forme:

a)cererea în dezvoltare-necesitã un marketing de penetrare

b)cererea deplinã-necesitã un marketing de întreţinere

c)cererea în declin-necesitã un marketing de revigorare

d)cererea neregulatã (daotirtã sezonaliţãţii)-necesitã un marketing de sincronizare a cer

cererii cu oferta

e)cererea excesivã-necesitã un marketing de descurajare selectivã a clientelei

f)cererea indezirabilã-necesitã un contra- marketing

TENDINŢE ALE CERERII ŞI CONSUMULUI TURISTIC

I)Tendinţe înregistrate în cererea şi consumul turistic intern(ce fac românii)

1)diminuarea cererii turistice dupã 1989

Cauze:-scãderea puterii de cumpãrare a populaţiei

-necorelarea tarifelor cu calitatea serviciilor turistice

2)diminuarea ponderii solicitãrilor pentru excursiile interne în favoarea celor externe

Cauze:-facilitarea obţinerii paşapoartelor şi a valutei

-deschiderea graniţelor

-curiozitatea de a vizita ţãri inaccesibile pânã la revoluţie

3)diminuarea progresivã a circulaţiei spre unele ţãri din Europa

Cauze:-restricţii impuse de aceste ţãri turiştilor români

-creşterea taxelor de voiaj şi asigurare

4)reducerea ponderii turismului în masã

Cauze:scãderea nivelului general de trai al populaţiei

5)scãderea duratei medii a sejurului (apare moda turismului de weekend)

II)Tendinţe înregistrate în cererile turiştilor strãini pentru oferta romaneascã(ce fac strãinii în ţara noastrã)

1)scãderea cererii turistice internaţionale:

Cauze:-programe nediversificate

-tarife ridicate, calitate precarã

2)accentuarea utilizãrii mijloacelor de transport :rutiere(familiştii) şi aeriene(oamenii de afaceri)

3)diminuarea cererii pentru turismul de litoral în favoarea celui cultural

4)modificarea duratei medii a sejurului datoritã schimbãrii motivaţiei turistice

OFERTA ŞI PRODUCŢIA TURISTICĂ

DEF:Oferta turisticã=ansamblul atracţiilor care pot motiva vizitarea lor de cãtre turişti, cuprinzând totalitatea elementelor turistice care pot fi puse-n valoare la un moment dat pentru stimularea cererii turistice

Oferta turisticã-primarã(resursele naturale)

-secundarã(resursele antropice)

PARTICULARITĂŢILE OFERTEI TURISTICE:

1)Complexitatea=se referã la structurã:

-oferta turismului de vacanţã

-oferta turismului cultural

-oferta turismului de afaceri

- oferta turismului balnear etc.

2)Rigiditatea=se referã la imposibilitatea stocãrii , inadaptibilitatea la variaţiile sezoniere.

3)Substituirea=se referã la utilizarea ofertei în alte scopuri decât cel din vârf de sezon(congrese, conferinţe, afaceri, cantonamente pentru sportivi)

DETERMINANŢII OFERTEI TURISTICE(factorii care influenţeazã oferta turisticã)

1)Preţul ofertei turistice-direct proporţional cu oferta(vânzãtorii cresc oferta dacã sunt stimulaţi de un preţ ridicat)

2)Costul consumului de produse turistice-invers proporţional cu oferta (vânzãtorii doresc cheltuieli cât mai scãzute pentru a-şi putea maximiza profitul)

3)Cererea de consum turistic-direct proporţionalã cu oferta turisticã(vânzãtorii sunt stimulaţi în momentul în care existã mulţi cumpãrãtori)

4)Numãrul şi dimensiunile ofertei turistice(concurenţa)-invers proporţionalã(un ofertant are şanse mult mai mici de supravieţuire pe o piaţã cu concurenţã puternicã)

TENDINŢELE OFERTEI TURISTICE:

1)Valorificarea necorespunzãtoare a ofertei turistice fapt ce implicã scãderea valorilor pe piaţã şi prezentarea unor produse turistice necompetitive pe piaţa internaţionalã

2)Creanţe în adaptibilitatea ofertei turistice la cererea turisticã internã şi internaţionalã

3)Cadru inadecvat de promovare a produselor turistice

4)Aplicarea unei politici de tarifare greşite

PUNCTELE FORTE ALE TURISMULUI ROMÂNESC

1)România este o destinaţie pentru toate vârstele şi toate anotimpurile

2)Formele de turism practicate în România sunt multiple:turism montan,balnear, de litoral,cultural,ştiinţific , pentru afaceri, de weekend etc.

3)Potenţialul turistic ajutã la echilibrarea balanţei de plãţi externe

4)Exportator indirect de mãrfuri

5)Generator de resurse financiare pentru stat prin sistemul de taxe şi impozite

6)Factor important în formarea şi menţinerea imaginii României în lume

7)Factor de influenţã şi uneori determinant în protejarea şi conservarea mediului înconjurãtor

SEGMENTAREA PIEŢEI TURISTICE

DEF:Segmentarea peţei turistice=divizarea pieţei în funcţie de anumite criterii în segmente omogene în interior, dar diferite între ele.

OPERAŢIILE SEGMENTĂRII PIEŢEI:

1)Definirea şi delimitarea pieţei potenţiale

2)Compartimentarea (împãrţirea) pieţei în funcţie de nişte criterii

3)Selectarea celei mai importante clientele potenţiale

ETAPELE SEGMENTĂRII PIEŢEI TURISTICE:

1)Alegerea criteriilor de segmentare

2)Efectuarea segmentãrii propriu-zise

3)Descrieirea segmentelor

4)Selectarea segmentelor avantajoase

OBIECTIVELE SEGMENTĂRII PIEŢEI TURISTICE

1)Cunoaşterea nevoilor clienţilor

2)Fidelizarea clienţilor

3)Contracararea concurenţei

4)Utilizarea eficientã a resurselor de marketing

5)Fundamentarea optimã a strategiilor

CRITERII DE SEGMENTARE A PIEŢEI:

I)Criteriul economic

II)Criteriul geografic

III)Criteriul demo-social

IV)Criteriul psiho-social

V)Criteriul comportamental

I)Criteriul economic

Segmente:

1)turişti la limita existenţei-persoane forţate sã dobândeascã acest statut(boalã, deces).Influenţa preţului este minimã .

2)turişti sãraci-sunt foarte influenţati de preţ, nu pun accent pe calitatea serviciilor turistice

3)turişti de condiţie economicã medie- influenţa preţului este covârşitoare visa-vis de calitatea serviciilor(ţin cont de raportul calitate preţ)

4)turiştii de lux-nu sunt influenţaţi decât într-o micã mãsurã de preţ, punând accent pe calitatea şi diversitatea serviciilor turistice

II)Criteriul geografic

1)Zone teritoriale:

a)turişti locali-cautã servicii în zona imediat apropiatã reşedinţei proprii

b)turişti naţionali-provin din ţara firmelor care presteazã serviciile turistice

c)turişti internaţionali-turiştii strãini sunt foarte greu de cunoscut şi fidelizat

2)Categorii de habitate:

a)clientelã orientatã spre turismul rural

b)clientelã orientatã spre turismul urban

3)Dupã relief:

a)turist montan

b)turist de litoral

c)turist de deltã,lacuri şi râuri

4)Dupã tipul de climat:

a)piaţa tropicalã

b)piaţa temperat continentalã

III)Criteriul demo-social(demografic)

1)Vârsta:

a)copii şi adolescenţi-practicã turismul sportiv şi cultural

b)tineret(sub 30 ani)-forme variate de distracţie şi servicii cât mai diversificate

c)maturi(peste 30 ani)-odihnã, relaxare, adepţii unei anumite game de servicii turistice

d)pensionari-amatori de turism balnear

2)Ciclul de viaţã:

a)celibatari

b)cãsãtoriţi fãrã copii

c)cãsãtoriţi cu copii în întreţinere

d)bãtrâni singuri sau în cuplu

e)copii în întreţinerea pãrinţilor

3)Naţionalitate

4)Minoritãţile naţionale

5)Sex

IV)Criteriul psiho-social

1)Dupã nivelul educaţiei:

a)populaţie inactivã(şcolari, pensionari)

b)cadre medii

c)funcţionari

d)cadrele superioare

e)liber profesioniştii

f)agricultorii

g)muncitorii

h)alte categorii

2)Religia

3)Atitudinea faţã de risc

a)alocentrişti-adorã aventura,riscul

b)psihocentrişti-ţin la siguranţã, sunt egoişti

4)Personalitate

a)conservatori

b)deschişi la nou

c)economici

d)cheltuitori

e)ezitanţi

f)hotãrâţi

V)Criteriul comportamental

1)Atitudinea faţã de oferta turisticã:

a)nonclienţi-nu apeleazã la serviciile turistice

b)ignoranţi-nu cunosc oferta turisticã

c)clienţi potenţiali-sunt posibili consumatori de servicii turistice

d)clienţi efectivi-reali consumatori de servicii turistice

2)Dupã gradul de fidelitate faţã de o anumitã destinaţie:

a)turişti necondiţionali-apeleazã numai la o firmã turisticã

b)turişti cu fidelitate multiplã- schimbã din când în când firmele turistice, dar revin tot timpul la prima firmã turisticã aleasã

c)turişti infideli- apeleazã de fiecare data la altã firmã turisticã

3)Dupã caracteristicile vizate cu precãdere(itinerariu, calitatea serviciilor, preţ)

4)Rata(frecvenţa solicitãrii serviciilor)

a)turişti la prima vizitã-doresc sã vadã tot ce reprezintã interes pe timp de zi sau de noapte

b)turişti la a 2-a vizitã-îşi consacrã sejurul activitãţilor favorite

c)turişti la a 3-a ( a ‘‘n’’a vizitã) sunt activi ziua şi inactivi noaptea

d)turişti fideli-dispun de venituri ridicate, sunt în vârstã

METODE DE SEGMENTARE:

1)Segmentarea propriu-zisã-se construieşte pe principiul de la întreg la pãrţi

2)Segmentarea tipologicã-porneşte de la pãrţi la întreg