2007

"Scopul educatiei este acela de a
inlocui o minte goala cu una deschisa"
- Malcom
Acasa Subiecte
Proba Orala
Lb.Romana Engleza Franceza
Proba Scrisa
Proba A Proba C Proba D Proba E Proba F
Programa
Programe discipline
Rezolvari
Proba Orala
Lb.Romana Engleza Franceza
Proba Scrisa
Lb.Romana Matematica Geografia Romaniei Istoria Romanilor Economia Intreprinderi Economia Franceza Biologie
Suport
Romana
Limba Romana-utileIon Creanga -Basmul cult - Povestea lui Harap-AlbMihail Sadoveanu- Povestirea - Hanu AncuteiCostache Negruzzi- Nuvela istorica - Alexandru LapusneanulMircea Eliade - Nuvela fantastica - La TiganciMihai Eminescu-Nuvela fantastica - Sarmanul DionisIoan Slavici - Nuvela psihologica - Moara cu NorocIoan Slavici - Romanul traditional - MaraLiviu Rebreanu - Romanul obiectiv - IonCamil Petrescu - Romanul subiectiv - Ultima noapte de dragoste intaia..George Calinescu - Romanul realist - Enigma OtilieiMarin Preda - perioada postbelica - MorometiiI.L.Caragiale - Comedia - O scrisoare pierdutaCamil Petrescu - DramaVasile Alecsandri - pasoptismulMihai Eminescu - poezieGeorge Bacovia- simbolismVasile Voiculescu- traditionalismIon Pilat - traditionalismTudor Arghezi-modernismIon Barbu - modernismNichita Stanescu- neomodernism
Matematica Franceza Geografia Romaniei Istorie Marketing Economie
Calendar Articole Carti
Informatii
Sfaturi Practice
Evaluare Online
Geografie
Varianta 1 Varianta 2 Varianta 3 Varianta 4 Varianta 5 Varianta 6 Varianta 7 Varianta 8 Varianta 9 Varianta 10 Varianta 11 Varianta 12 Varianta 13 Varianta 14 Varianta 15 Varianta 16 Varianta 17 Varianta 18 Varianta 19 Varianta 20 Varianta 21 Varianta 22
Contact  

Reclama


Articole

Recomandari

Mircea Eliade - Nuvela fantastica - La Tiganci Ptint   Scade Mareste
Rezolvari proba orala - nuvela fantastica - Mircea Eliade

Exemplifica trasaturile prozei fantastice, prin referire la o opera literara studiata.

Proza fantastica are urmatoarele trasaturi :

- aparitia brusca a unui element misterios, inexplicabil, care perturba ordinea fireasca a realitatii

- nelinistea si spaima personajelor, care se straduiesc sa inteleaga ce se intampla si sa gaseasca o justificare a evenimentelor

- nici o explicatie nu se dovedeste pana la urma pe deplin satisfacatoare

- alternanta celor doua planuri : real si ireal pe tot parcursul naratiunii

- disparitia limitelor de timp si spatiu

- intretinerea tensiunii epice

- finalul ambiguu

- ezitarea eroului si a cititorului de a opta pentru o explicatie a evenimentelor


Nuvela La tiganci, de Mircea Eliade apartine prozei fantastice, deoarece tema acestei opere este iesirea din timp. Personajul principal penduleaza intre real(spatiul bucurestean) si ireal ( gradina tigancilor, bordeiul si casa cea mare).

a. Nuvela incepe cu o calatorie obisnuita, repetata de 3 ori pe saptamana, de profesorul de pian, Gavrilescu.

b. Al doilea episod marcheaza intrarea personajului in planul ireal (cand Gavrilescu intra in bordeiul tigancilor). Aici dispar limitele de timp si spatiu. Gavrilescu trebuie sa ghiceasca tiganca din cele trei : o tiganca, o grecoaica, o evreica. Esueaza, insa, pentru ca se rataceste in amintire, aducandu-si aminte de logodnica sa din tinerete, Hildegard, pe care o parasise, insurandu-se cu Elsa.

c. Gavrilescu revine in realitate si constata cu stupoare ca trecusera 12 ani. Nu gaseste nici o explicatie pentru nefirescul evenimentelor

d. Personajul se reintoarce la tiganci, in ireal, se reintalneste cu Hildegard si, impreuna calatoresc spre moarte


Finalul nuvelei este ambiguu, o alta trasatura a fantasticului.





alt exemplu


Prezinta constructia discursului narativ dintr-o nuvela fantastica studiata, prin referire la doua dintre conceptele operationale din urmatoarea lista: secvente narative, episod, incipit, final.


Nuvela fantastica: La tiganci, de Mircea Eliade

            Secventa narativa = Parte a unui text narativ care contine o singura actiune, realizata de unul sau mai multe personaje. O secventa narativa ar fi calatoria lui Gavrilescu, un profesor de pian, cu tramvaiul si discutiile din tramvai. O alta  secventa narativa este intrarea personajului in “cealalata lume”, la tiganci, un loc misterios, unde trecerea timpului este oprita. Aceasta secventa cuprinde si testul la care este supus si anume ghicirea tigancii, pe care, insa, nu il trece. A treia secventa narativa o constituie iesirea din bordeiul tigancilor si calatoria cu tramvaiul. In acesta secventa, personajul afla ca au trecut 12 ani, dar nu-si da bine seama ce s-a intamplat exact. Secventa a patra este marcata de reintrarea in spatiul misterios al tigancilor, unde Gavrilescu se reintalneste cu logodnica sa din tinerete, Hildegard.

            Finalul este dependent de tipul si dimensiunea textului si poate fi inchis sau deschis. In nuvela “La tiganci”, de Mircea Eliade, finalul este deschis, lasand loc interpretarilor. Misterul si suspansul predomina pe tot parcursul operei si era normal ca autorul sa nu ne dea nici o explicatie a intamplarilor nici in final


 






alt exemplu


Exemplifica trasaturile prozei fantastice, prin referire la o opera literara studiata


      Ex. “La tiganci”-M. Eliade

Fantastic:

-ca si categ. estetica se deosebeste de miraculosul din basm

-daca in basm avem de-a face cu o lume populata de feti frumosi,vrajitoare, zane, in fantastic sunt invocate aparitii insolite, pline de mister care tulbura sentimentele noastre; spatial ireal irumpe in mijlocul realitatii celei mai obisnuite instaurand teroare

-tipuri-umoristic, terifiant, grotesc

-atm. sinistra, de groaza ce det. fie moarte fie osandirea eroului

-timpul se dedubleaza, se opreste, se multiplica

-eroul e silit sa traiasca de mai multe ori aceeasi groaza; pers. nu mai gaseste explicatii logice pt. ceea ce i se intampla

-fantasticul uzeaza de telepatie, de vise premonitorii, spiritism

Proza fantastica:

-proza lui Eliade se caracterizeaza prin alternanata planurilor real-ireal, este tipic fantastica si reflecta fantasticul propriu-zis (nu ca la V.Voiculescu f. fabulos)

-epicul dublu e construit din doua planuri: real-ireal care merg parallel si concomitent

-locul act. Bucuresti este un terit. mistic incarcat de mister in care se consuma aventuri fantastice si in care trecerea de la real la ireal se realizeaza gradat, aproape insesizabil

-intrarea in spatial edenic al tigancilor rep. o incercare de recuperare a unui timp afectiv: iubirea pt. Hildegard

-cand intra la tiganci parca ar fi asteptat sa il opreasca cineva si este intampinat de o neasteptata, nefireasca racoare; in acest spatiu el intra singur si voluntary, intrarea se face nepremeditat

-primeste 2 advertismente 1)”sa nu bei prea multa cafea” setae de cunoastere a personajului

                                          2)”sa sti ca iar a stat ceasul” in spatial profane timpul se masoara altfel

-bordeiul rep. mitul labirintului ca simbol al trecerii dinspre viata spre moarte; intrarea se face treptat, de la sentimentul de frica la cel de fericire

-baba care cere banii la intrarea in bordei poate semnifica Cerberul (paznicul portii infernului)

-hora celor 3 fete contureaza dansul ielelelor, dansul ametitor de la care Gavrilescu nu se poate sustrage si renunta sa se mai impotriveasca; el nu le poate ghici pt. ca s-a pierdut in trecut, rataceste in amintirea tragediei vietii lui; fetele mai pot fi si preotesele(care oficiau ritualul mortii in templele antice) sau parcele,ursitoarele

-coerenta univ. concret este destramata prin dereglarea mecanismului temporal(timpul se opreste, se multiplica)

-anacronismul temporal este subliniat prin urmatoarele lucruri:

              -)Otilia nu mai locuia acolo de 8 ani

              -)banii se schimbasera de un an

              -)biletul de tramvai se scumpise de 3-4 ori

              -)Elsa please in Germania de 12 ani

              -)vecina Trandafir murise de 5 ani

     Care ii sunt spuse de carciumarul Costica, dar Gvrilescu pune totul pe seamaunei confuzii, hotarand sa se intoarca la tiganci pt. a lamuri totul; este dus de un birjar fost dricar

-apare cifra 3, cifra mistic, cu puteri magice asupra spiritului: 3 fete, 300 de lei ii cere baba=3 lectii de pian

-visul este o prima etapa a initierii; zbuciumul lui de a scapa din draperia care il strangea ca un giulgiu poate fi cosmarul traversarii meteriei de catre spirit

-initierea lui e greoaie pt. ca se agata de trecut, de viata reala, concreta

-in final apare Hildegard care poate semnifica mitul luntrasului Caron, iar Gavrilescu intra intr-o stare superioara a visului “as crede ca visez”

-spatiul la tiganci este o zona crepusculara dintre viata si moarte

-ghicitul-ultima sansa acordata spiritului de a-si recunoaste greselile

-trecerea prin labirint=ispasirea de pacat

-intoarcerea in real este doar a spiritului lui Gavrilescu

-accederea la sacru se poate face doar prin recunoasterea greselilor si prin iubire=)Hildegard nu este doar iubirea vietii lui ci si calauza

-finalul este o alegorie a mortii, pornesc impreuna spre padure pe drumul cel mai lung “asa incepe totul ca intr-un vis”

-tema-iesirea din timpul si spatial profane, trcerea intr-un timp si spatiu sacru








Prezinta constructia discursului narativ dintr-o nuvela fantastica studiata prin referire la doua dintre conceptele operationale din urmatoarea lista: secvente narative, episod, incipit, final


    Ex. “La tiganci”-M. Eliade

Incipit

-este reprezentat de monologul interior al profesorului Gavrilescu în formula autoadresãrii, despre şansa omului într-o existenţã înãbuşitoare

Final

-pers. este supus unei noi încercãri de a numãra 7 uşi, dar se rãtãceşte din nou în trecut conststând cã numãrã 16 uşi

-deschis

-întâlnirea cu Hildegard subliniazã transgresarea timpului prezent=trecut+viitor

-este o alegorie a morţii, pornesc amândoi spre pãdure pe drumul cel mai lung “aşa începe totul ca într-un vis”

-Gavrilescu intrã într-o stare superioarã a visului “aş crede cã visez” singura care permite omului sã acceadã în lumea spiritualã

Secvenţe

-8 secvenţe epice conform epicului dublu, distribuite simetric cu întrãri şi ieşiri din timp şi din lumi paralele

-secvenţele I, V, VI, VII sunt dominate de planul real

                   II, III, IV, VIII sunt dominate de planul ireal