Povestea lui Harap-Alb, de Ion Creangă

Basmul cult este o specie a genului epic în proză în care personaje supranaturale, dar şi reale trec prin întâmplări fabuloase, pentru a susţine ordinea valorică a binelui (binele învinge răul).
Trăsături:
1 tema – lupta dintre bine şi rău, având acelaşi final fericit, triumful binelui asupra răului;
2 personajele: pozitive şi negative; naturale şi supranaturale;
3 numere fatidice:3,7,9,12...;
4 formule specifice: iniţiale, mediane, finale;
5 motive literare specifice: motivul peţitului, al încercărilor;
6 oralitatea stilului.
Clasificare:
o basme despre animale
o snoave
o basme propriu-zise:
6 fantastice;
7 nuvelistice;
8 legende;
9 basme despre uriaşul/diavolul cel prost.
Basmul propriu-zis este asimilat cu cel fantastic.

o fantastice, care prezintă o lume neobişnuită fără legături evidente cu realitatea: Povestea lui Harap-Alb, Ivan Turbincă, Povestea porcului.
o cu animale, în care animalele au atribute umane: Capra cu trei iezi, Punguţa cu doi bani
o nuvelistice, care asimilează, în moduri fabuloase, aspecte din experienţa cotidiană: Povestea lui Stan Păţitul, Soacra cu trei nurori.


 populare: autor anonim;
 culte: autor cunoscut, nu sunt conservatoare, ci inovatoare.

Elementele pentru care Povestea lui Harap-Alb este considerată un basm cult sunt:
10 are autor;
11 existenţa elementelor de originalitate:
o individualizarea prin detalii a unor personaje: vezi portretul lui Gerilă, al lui Ochilă;
- în realizarea anumitor portrete naratorul insistă mai mult decât este necesar pe anumite detalii;
o dramatizarea acţiunii prin dialog;
- Paginile lui Creangă sunt pline de dialoguri, care au ca funcţie estetică: caracterizarea personajelor şi dezvoltarea acţiunii.
o umanizarea fantasticului prin comportament, gest, limbaj;
12 În basm, nu avem de-a face cu zmei, balauri, ci personajele supranaturale sunt legate de însuşiri omeneşti: Setilă, Flămânzilă.
13 Personajele supranaturale se comportă, vorbesc, gesticulează ca şi ţăranii din Humuleşti. Păsări-Lăţi- Lungilă: «Mă, fetişoara împăratului ne-a tras butucul. A dracului zgâtie de fată.»
o nota comică;
14 exprimarea mucalită, poznaşă: «Să trăieşti trei zile cu cea de alaltăieri.»
15 vorbe de duh: «Dă-i cu cinstea să piară ruşinea.»
16 diminutive augmentative: băuturică, buzişoare.
o folosirea înţelepciunii populare;
17 «Lumea asta e pe dos, toate merg cu capu-n jos...»
18 «La unul fără suflet, trebuie unul fără de lege.»
19 «Cine poate oase roade, cine nu nici carne moale.»
o problematica basmului – bildungsroman.
20 Calul nu l-a pedepsit pe Spân de la început, pentru că Harap-Alb trebuia să treacă printr-un proces de iniţiere. Sf. Duminică îi mărturiseşte lui Harap-Alb că trebuie să treacă prin şcoala umilinţei pentru a ajunge stăpân:
«Când vei ajunge şi tu odată mare şi tare vei crede celor asupriţi şi necăjiţi, pentru că ştii acum ce e necazul.»
Basmul cult poartă amprenta originalităţii scriitorului său.