Regnul animalia





REGNUL ANIMALIA
METAZOARE


- organisme eucariote pluricelulare care, în cursul dezvoltării individuale, parcurg trei stadii preembrionare: morulă, blastulă şi gastrulă. Unele metazoare se dezvoltă din două foiţe embrionare (ectoderm şi endoderm) şi se numesc
didermice sau diploblastice (spongierii şi celenteratele), altele, prezintă în plus a treia foiţă - mezodermul- şi se numesc tridermice sau triploblastice (restul metazoarelor);
- sunt heterotrofe care ingeră hrana şi o digeră în cavităţi specializate ale corpului;
- au dezvoltate ţesuturi, organe şi sisteme pentru mişcare, pentru perceperea stimulilor şi un sistem nervos pentru coordonarea activităţii acestora.

 

 

 

Nevertebrate:
Filumurile: spongieri, celenterate, viermi laţi, viermi cilindrici, viermi inelaţi, moluşte, artropode, echinoderme şi stomocordate.
Cordate:
Filumurile: urocordate, cefalocordate, vertebrate.
Animalele didermice: spongieri (poriferii) şi celenteratele.

 

Filum celenterate (Cnidaria) :
- metazoare acvatice inferioare, simetrie radiară sau secundar bilaterală;
- 2 straturi de celule între care se află o substanţă gelatinoasă = mezoglee;
- au celulele diferenţiale: musculare, nervoase, epiteliale, cnidoblaste (celule cu rol de apărare), urticante;
- cavitatea corpului:
- simplă (hidrozoare)
- compartimentată (antozoare)
- cu aspect de sistem gastrovascular (scifozoare);
- au un singur orificiu : bucoanal înconjurat de tentacule;
- digestie:
- extracelulară, în cavitatea corpului;
- intracelulară
- reproducere: - asexuată;
- sexuată.

- 2 forme de existenţă : - polip - forma fixă;
- meduza - forma mobilă.

 

Clasificare (3 clase) :

a. hidrozoare: predomină forma de polip - Hydra viridis (hidra de apă dulce) are aspect saciform, orificiu bucoanal cu tentacule, hrănire activă, iar digestia este extracelulară continuată cu cea intracelulară;
b. scifozoare: meduza de curent rece (Aurelia aurita) este transparentă, asemănătoare unei umbreluţe, nutriţia este heterotrofă;
c. antozoare (anthos = floare; zoon = animal) : coralul roşu (Corallium rubrum), dediţei de mare, Madrepora sp. Þ formarea recifelor de corali.

 

Animale tridermice
Încrengătura (filum) viermi laţi (Plathelmintes)
- sunt primele organisme cu organe. Corpul este turtit dorsoventral.
- Sunt lipsiţi de celom;
- Majoritatea sunt viermi paraziţi.

 

Clasificare:
- clasa trematode – cuprinde viermi paraziţi a căror denumire vine de la prezenţa unui orificiu (trema) în mijlocul ventuzei bucale.

Reprezentant: Fasciola hepatica (viermele de gălbează) care se fixează în canalele biliare ale ovinelor.
Are forma unei seminţe de dovleac. Respiră anaerob.
 

- clasa cestode – cuprinde viermi plaţi paraziţi cunoscuţi şi sub numele de tenii.
Taenia solium (tenia porcului) care are corpul alcătuit din : scolex cu cârlige şi ventuze de fixare, gât şi strobil (cu numeroase segmente = proglote). Are creştere continuă.


Sistemul reproducător se repetă în fiecare segment Þ număr imens de ouă. Nu au sistem digestiv, hrana ajunge prin osmoză în corpul parazitului. Respiraţia este anaerobă. Are două gazde: gazda intermediară este porcul, iar cea definitivă este omul (la nivelul intestinului subţire).

 

Încrengătura viermilor cilindrici (Nemathelminthes)
- liberi sau paraziţi;
- corp moale, nesegmentat;
- simetrie bilaterală;
- prezintă teacă musculocutată
- apare o cavitate internă = pseudocelom. Au orificiu bucal şi orificiu anal.

 

Reprezentanţi : - clasa nematode cu: limbricul (Ascaris sp.), Trichinella sp. (trichina) şi Oxyurus (oxiurul).

 

Încrengătura viermilor inelaţi (Annelida) :
- sunt celomate (cavitate internă adevărată). Corpul este segmentat.
- au sistemul nervos (ganglionar scalariform), sistem digestiv, respirator, circulator şi excretor.
- pe părţile laterale ale corpului au nişte expansiuni tegumentare = parapode sau cheţi.

 

Reprezentanţi :

Polichete- ex. Nereis – au parapode şi cheţi. Au cap distinct, ochi, tentacule.
- Oligochete - râma (Lumbricus terestris). Nu au cap, nu au parapode, cheţii sunt înfipţi direct în tegument. Sunt saprofite.
 

 

Importanţă ecologică - datorită galeriilor pe care le sapă şi prin care se asigură aerisirea solului, pătrunderea apei în sol şi ameliorarea structurii acestuia, oligochetele sunt considerate adevărate „pluguri” naturale.

 

- Hirudinee - lipitoarea (Hirudo medicinalis), este ectoparazit temporar, saliva conţine o substanţă anticoagulantă = hirudină. Trăieşte în ape stătătoare.
Importanţă: lipitorile sunt folosite în chirurgia plastică, în repararea ţesuturilor, în restabilirea postoperatorie a fluxului sanguin şi împotriva coagulării sângelui.

 

Încrengătura moluşte (Mollusca)
- corp moale, protejat de cochilie. Simetria este bilaterală (cu excepţia gasteropodelor = melci). Corpul este alcătuit din cap, masă viscerala şi picior. Masa viscerală este acoperită cu o manta care secretă cochilia. Piciorul este musculos, cu forme diverse. Între manta şi corp se află cavitatea paleală unde se găsesc branhiile. La
unele forme mantaua este bine vascularizată şi permite schimburile de gaze respiratorii.

 

Reprezentanţi :
- clasa gasteropode (melcii) au masa viscerală protejată de o cochilie calcaroasă în spirală, prezintă tentacule,iar capul şi piciorul se pot retrage în cochilie. Sunt hermafrodiţi, cu fecundaţie internă. Pot fi utilizaţi în alimentaţie.

 

- clasa lamelibranhiate (scoici) cuprinde moluşte care trăiesc în ape dulci sau marine. Au simetrie bilaterală, sunt lipsite de cap, masa viscerală este protejată de valve prinse de ligamente. Se hrănesc prin filtrarea apei, respiră prin
branhii, iar reproducerea este sexuată, sexele fiind separate. Sunt utilizate în alimentaţie, pentru confecţionarea unor obiecte de podoabă, bibelouri, nasturi sau pentru obţinerea perlelor.

 

- clasa cefalopode (caracatiţa, sepia, nautilul) cuprinde cele mai evoluate moluşte. Piciorul s-a transformat în braţe sau tentacule şi în sifon. Cochilia este externă şi spiralată (nautil) sau internă şi redusă (sepie, caracatiţă).
Mediul de viaţă este exclusiv marin, nutriţia carnivoră, respiraţia branhială, reproducere sexuată, cu sexe separate. Au valoare nutritivă.

 


Încrengătura artropode (Arthropoda)
- corp segmentat, protejat de un exoschelet format din chitină. Năpârlesc pentru că învelişul dur nu le-ar permite creşterea. Au apendice (‘picioruşe’ cu segmente articulate între ele, de aici denumirea grupului). Musculatura
corpului este striată. Sunt adaptate tuturor mediilor de viaţă.

 

Au un sistem respirator traheal (tuburi care se deschid la exterior prin pori şi duc aerul direct la ţesuturi)

 

Reprezentanţi :
- clasa Arahnide (păianjeni) - corp format din cefalotorace şi abdomen, 4 picioare articulate, o pereche de cleşti (chelicere) cu canale ale glandei veninoase, glande sericigene (pentru pânza de păianjen). Reproducere sexuată,
sexe separate şi dimorfism sexual.

 

Importanţă: distrug insectele dăunătoare. Unele specii parazitează alte organisme şi pot transmite agenţi patogeni ( ex. pentru encefalită).
- clasa Crustacee (raci) :
- cefalotorace şi abdomen;
- exoscheletul este format din chitină impregnată cu carbonat de calciu;
- 2 perechi de antene;
- pereche de cleşti;
- crustă calcaroasă.
- clasa Miriapode (urechelniţa) - număr mare de picioruşe
- clasa Insectele: cele mai numeroase animale, adaptate la toate mediile de viaţă.


Corp: - cap cu antene şi ochi compuşi
- torace pe care se prind aripile dorsal şi picioarele ventral;
- abdomen
Se dezvoltă prin metamorfoză.

 

Locomoţia se realizează prin zbor la majoritatea insectelor. Sunt fitofage sau carnivore, respiră prin trahei, reproducerea este sexuată, iar dezvoltarea prin metamorfoză incompletă (lăcustă) sau completă (ex. cărăbuşul).
Importanţă: unele insecte sunt dăunătoare pentru culturile agricole sau parazitează pe om şi pe animalele domestice dar există şi specii folositoare pentru că realizează polenizarea sau produc miere. Fluturele de mătase este crescut pentru firul din care îşi construieşte gogoşile pentru protejarea pupele.

Please enable / Bitte aktiviere JavaScript!
Veuillez activer / Por favor activa el Javascript![ ? ]