Dacia Literara - Literatura pasoptista





 

                                    DaciaLiterară

Literatura paşoptistă

 

            Inceputurile literaturii romane moderne se situază in cel deal doilea patrar al sec. XIX-lea, limitele politice conventionale ale perioadei fiind, pe de o parte, miscarea condusa de Tudor Vladimirescu 1821 sau tratatul de pace de la Adrianopol 1829 si pe de alta parte Unirea principatelor 1859.

Civilizaţia şi cultura din ţările române încep să se orienteze spre Occident. Cauze:

-          criza Imp Otoman;

-          trezirea conştiinţei naţionale, într-un context mai larg, European.

Etapa cuprinsă între 1830 – 1860, în mijlocul căreia s-a declanşat Revoluţia de la 1848 (amplă mişcare populară de emnancipare socială şi naţională) este cunoscută în literatura română sub denumirea de perioada paşoptistă.

Funcţia lit nu mai rămâne decât aceea de a răspândi cultura, incluzând acum noi valenţe: transmiterea emoţiilor estetice, trezirea sentimentului naţional, educatia morală, mesianismul social.

Punerea în acord cu evoluţia lit europene se manifestă prin faptul că operele scriitorilor paşoptişti vor fi  create în spiritual esteticii romantice, adică în spiritual curentului lit dominant în Europa acelei vremi.

Scriitorii paşoptişti provin, de obicei, din clasele de sus. Educaţi în Apus, influenţaţi de ideile Apusului, vorbind şi scriind franţuzeşte, tineri şi plini de élan, paşoptiştii încearcă, pt prima dată la noi, o sincronizare cu Europa Occidentală, chiar dacă la început este una mimetică. Ei sunt grăbiţi să ardă etapele, să răspundă cerinţelor timpului, fiind deopotrivă scriitori, istorici şi oameni politici.

Gustul este comun, toţi sunt romantici, iar Parisul devine polul intelectualităţii româneşti. Temele, motivele sau conceptele literare cultivate în Franţa ajung rapid la modă şi în Principate.

Chiar dacă romantismul este cur lit dominant, în paralel cu el se manifestă tendinţe clasice, preromantice şi realiste.

Literatura paşoptistă se inspiră din:

- trecutl istoric;

- frumuseţile ţării;

- folclor;

- descrierea realităţilor sociale;

- satirizarea viciilor orânduirii feudale.

Printre scriitorii paşoptişti, menţionăm: Costache Negruzzi, Vasile Cârlova, Ion Heliade Rădulescu, Andrei Mureşanu, Grigore Alexandrescu, Dimitrie Bolintineanu, Vasile Alecsandri etc.

Un rol foarte important îl are revista „Dacia Literară” 1840 (doar trei numere), înfiinţată la Iaşi de Mihail Kogălniceanu, revistă în care s-au afirmat primii noştri scriitori moderni.

În primul număr al revistei, M. Kogălniceanu publică articolul „Introducţie” în care prezintă principalele idei care stau la baza acestei reviste:

-          conbaterea imitaţiei şi a traducerilor mediocre;

-          interesul pentru o lieratură naţională prin stimularea scrierilor originale;

-          operele să se inspire din istoria ţării, din frumuseţile ei, din folclor;

-          realizarea unei limbi unitare;

-          afirmarea unei critici litarare obiective („vom critica cartea, iar nu persoana”);

-          scriitorii sunt datori să contribuie prin operele lor la împlinirea idealului tuturor românilor : Unirea Principatelor.

Tot în primul număr al acestei reviste este publicată prima nuvelă istorică din literatura română, „Alexandru Lăpuşneanul” de Costache Negruzzi.

Please enable / Bitte aktiviere JavaScript!
Veuillez activer / Por favor activa el Javascript![ ? ]