Bacalaureat 2018 Model de subiect si barem la Istorie





  Model de subiect + Barem la Istorie pentru examenul de Bacalaureat 2018 (*pdf)

Examenul de bacalaureat național 2018

Proba E. c)

MODEL DE SUBIECT LA ISTORIE

Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator,instructor pentru activităţi extrașcolare, pedagog școlar; - profil teologic, toate specializările.

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.

 

SUBIECTUL I(30 de puncte)

Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:

A. „România a fost cel mai activ aliat al Uniunii Sovietice în timpul crizei ungare [din1956].[2] Gheorghiu-Dej [2] a vizitat Budapesta după invazia sovietică, iar în comunicatul [2] oficial și-aexprimat părerea că acțiunea sovietică «era necesară și corectă». Guvernul român s-a făcut ecoul propagandei sovietice, denunţând «contrarevoluţia» [ungară] ca operă a «fasciștilor reacţionari» provocaţi de «imperialiștii occidentali». Forţelor sovietice li s-au oferit baze suplimentare pe pământ românesc [2], iar traficul feroviar [a fost] întrerupt pentru a permite transporturile militare. Satisfacţia sovietică faţă de rolul României în 1956 a fost în avantajul ţării, doi ani mai târziu, când Hrușciov a hotărât să retragă trupele sovietice. [2] Poziţia strategică a României, flancată de alte state membre ale Tratatului de la Varșovia, a făcut ca propunerea de retragere a trupelor să nu neliniștească Uniunea Sovietică din punct de vedere al securităţii, orice temeri în legătură cu România ca aliat demn de încredere fiind risipite de acţiunile acesteia din timpul revoluţiei ungare. Din același motiv, măsura de precauţie de a menţine un număr mare de trupe sovietice în Ungaria după revoluţie, i-a permis lui Hrușciov să compenseze parţial orice reducere generală de trupe sovietice în zonă. [2] Pentru a compensa retragerea sovietică și pentru a micșora temerile sovietice că aceasta ar putea să afecteze sprijinul regimului din România, Gheorghiu-Dej a aprobat introducerea imediată a unor măsuri de securitate internă stringente pentru a menţine controlul Partidului.”

(M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, ẞ.Papacostea, P.Teodor, Istoria României)

B. „Bucureștiul nu numai că refuză să participe la invazia Cehoslovaciei, dar Ceaușescu condamnă public și vehement, prin discursul său [...] din balconul clădirii CC al PCR, acţiunea militară a Tratatului de la Varșovia (URSS, Polonia, RD Germană, Bulgaria și Ungaria).


Liderul comunist român riscă atunci un pericol real al invadării ţării de trupele sovietice masate pe Prut. [2] La 4 septembrie Marea Adunarea Naţională aprobă o lege de înfiinţare a gărzilor patriotice. România nu era, prin toate aceste acţiuni, independentă de Moscova, dar era, dintre toate ţările «socialiste», cea mai îndepărtată de ea. Fapt bine văzut și încurajat de Occident. Pe de altă parte, aceste acţiuni de independenţă nu deranjau esenţial Moscova, pentru că România păstra, pe plan intern, neabătute structurile sistemului instituit de Kremlin. [2]

Tot mai multe măsuri de după 1971 îndreaptă România spre un regim prezidenţial, instituit [2] în 1974, odată cu înlăturarea lui I. Gh. Maurer din fruntea guvernului și cu alegerea lui Ceaușescu în nou-creata funcţie de președinte de republică. Un regim bazat pe cultul personalităţii «Conducătorului», apropiat ca spirit, fast și manifestări de cel nord-coreean.”

(I. Bulei, O istorie a românilor)

 

 

 

Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:

 

 

1.

 Numiţi un conducător politic precizat în sursa A.

 

2 puncte

2.

 Precizaţi, din sursa B, o informaţie referitoare la regimul prezidențial.

2 puncte

3. Menţionaţi o țară și alianța politico-militară, la care se referă atât sursa A, cât și sursa B.

6 puncte

4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că atitudinea statului român este apreciată de Occident.

 

3 puncte

5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect).

 

7 puncte

6. Prezentaţi alte două practici politice totalitare utilizate în statul român, în afara celor la care se referă sursele și B.

 

6 puncte

7. Menţionaţi o caracteristică a legii fundamentale adoptate în statul român, în ultimul deceniu al secolului al XX-lea.

 

4 puncte

 

SUBIECTUL al II-lea

(30 de puncte)

Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:

„Progresele expansiunii turcești [...] au sporit presiunea otomană la Dunăre și au creat o amenințare directă pentru independența Țării Românești. În confruntarea militară care se anunța, Vlad [Țepeș] s-a decis să preia inițiativa.

Declanșarea războiului antiotoman a fost precedată de o amplă acţiune politică destinată să asigure consolidarea autorităţii domnești, prin limitarea forţei politice și militare a marii boierimi, prin crearea unei puternice armate și prin sprijinirea negustorilor localnici. [...] Conflictul dintre domn și marea boierime [...] a îmbrăcat forme violente, domnul suprimând o mare parte a adversarilor săi. [...] În 1459, Vlad a refuzat plata tributului, iar în iarna anului 1461-1462 a atacat și nimicit garnizoanele otomane de pe ambele maluri ale Dunării, de la Zimnicea până la gurile fluviului. Riposta otomană s-a manifestat prin organizarea unei expediţii conduse de însuși sultanul Mahomed al II-lea, aflat [...] în fruntea celor mai puternice oștiri de la cucerirea Constantinopolului. Vlad a aplicat tactica clasică a domnitorilor români: retragerea, pustiirea teritoriului care urma să fie străbătut de inamic și lupta de hărţuială. Astfel, în noaptea de 16 iunie 1462, Vlad a săvârșit un atac nocturn asupra taberei sultanului [...]. Ocuparea capitalei - orașul Târgoviște - abandonată de domn, nu a adus decizia politică și militară așteptată de sultan, astfel că în iunie a început retragerea armatei otomane, care sub loviturile forţelor românești a intrat în debandadă.

Victoria lui Vlad Ţepeș nu putea fi definitivă atât timp cât efortului militar românesc nu i se asociau forţele coalizate ale statelor creștine. În vara anului 1462, turcii au reluat încercarea de a supune Ţara Românească [...].”

(A. Oţetea, Istoria poporului român)

 

 

 

Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:

1.

 Numiţi capitala Țării Românești, precizată în sursa dată.

2 puncte

2.

 Precizaţi secolul la care se referă sursa dată.

2 puncte

 

3. Menţionaţi domnitorul Țării Românești și o cauză a izbucnirii conflictului cu otomanii, la care se referă sursa dată.

6 puncte

4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la măsurile prin care domnitorul și-a consolidat autoritatea politică.

 

6 puncte

5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la consecințele declanșării expediției militare conduse de Mahomed al II-lea, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă.

10 puncte

6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia românii participă la conflicte militare în secolul al XIV-lea. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia.)

4 puncte

 

 

SUBIECTUL al III-lea

(30 de puncte)

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre spațiul românesc în secolul al XIX-lea și la începutul secolului al XX-lea, având în vedere:

-prezentarea unui proiect politic din prima jumătate a secolului al XIX-lea, care a contribuit la formarea statului român modern;

-menționarea a două fapte istorice care au loc în politica internă a statului român, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și precizarea unei constante în desfășurarea acestora;

-menționarea a două acțiuni prin care România participă la „criza orientală” din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;

-formularea unui punct de vedere referitor la rolul României în relațiile internaționale de la începutul secolului al XX-lea si susținerea acestuia printr-un argument istoric.

Notă! Se punctează și utilizarea limbajului istoric adecvatstructurarea eseului, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice și încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

 

 

Please enable / Bitte aktiviere JavaScript!
Veuillez activer / Por favor activa el Javascript![ ? ]