Categorii

- cursul ei s-a individ. pe măs. retragerii spre SE a lacului cuaternar ce ocupa actuala C.Rom. - Delta s-a form. treptat pe măsura colmatării golfului cu aluviunile transp. de Dun. şi cu

nisipurile aduse de curentii marini şi de valurile mării.

- Delta repr. cel mai nou păm. al ţării, o unitate în formare prin aluvionare.

- Defileul Dun. e tăiat în şist. crist, roci dure.

- in C.Rom valea străbate roci sedimentare, apoi granitele din N. M. Măcinului, nisipurile şi pietrişurile Deltei.

- in albia văi predomina şi nisipurile, mâlul şi loessul (S.C.Olteniei şi în C.Bărăg.).

- se deoseb. 4 sect.:

- Sect Baziaş-Orşova: - Dun. taie o vale în formă de defileu între M. Banat şi cei de pe terit. fostei Iugosl.

- trece pe la S de M. Locvei, M. Almăj, Cul.Cernei şi Pod. Mehed.

- Defil. e alc. din şist. crist si calcare

- are o lung de 135 Km, fiind cel m.lung din Eur.

- prez. sect. înguste (Cazanele Mari si Mici) şi bazinete (Moldova Veche, Orşova).

- constr. barajului hidroenergetic si de navig. de la Portile de Fier I

- princ. porturi sunt Moldova Nouă şi Orşova.

- Sect. Portile de Fier – Călăraşi - cursul Dun. e domol,

- albia are 800m lăţ. medie cu adâncimi care-i asig. un pescaj min. de 2m

- Dun. mărgin. mica depr a Severinului, form. lim. V a Pod. Getic (Platf. Strehaia), după care îşi desf. cursul urmărind pe partea st. C.Rom, iar pe cea dr. C.înaltă a Dun. de pe terit. Bulg.

- apar ostrove, ex Ostrovul Mare num. Portle de Fier II

- lacuri întinse din lunca Dun., care preluau toată apa la inundatii au fost

îndiguite, desecate si amenajate (Bistreţu, Suhaia, Greaca).

- malul drept e mai înalt, iar spre C.Rom e mai jos cu o largă dezv. a luncii

- afluenti: Topolniţa, Drincea, Desnăţui, Jiu, Olt, Călmăţui, Vedea, Argeş, Mostiştea.

- porturi: Drobeta Turnu-Severin, Calafat, Corabia, Turnu Măg. Zimnicea, Giurgiu, Olteniţa, Călăraşi.

- in dreptul oraşului Giurgiu se află un mare pod peste Dun.

- Sect. Călăraşi-Brăila - Valea Dun. separă Campia Bărăg. de Pod. Dobr

(sect. Bălţilor) - de la Călăraşi, cursul Dun. se indreaptă spre N, până la Brăila.

- lunca devine mai largă.

- Dun. se desparte în 2 braţe (Dun.Veche spre Dobr si Bratul Borcea spre C.Rom.), care se reunesc la Giurgeni-Vadu Oii şi apoi la Brăila.

- intre ele se form. - „Balta Ialom.” - S între Dun - Bratul Borcea.

- „Balta Brăilei” - între Dun. Veche (Măcini) şi Bratul Cremenea (Dun. Nouă).

- inainte ac. zone erau mlăştinoase, cu gârle şi lacuri;

- în prez. ele sunt îndiguite şi asanate, fiind transf. în ter. agr.(ex I. Mare a Brăilei)

- afluenti: Ialom. şi Călmăţui.

- porturile: Feteşti, Cernavodă, Hârşova, Brăila, Măcin.

- poduri: - Feteşti-Cernavodă

- Giurgeni-Vadu Oii (Hârşova)

- Sect. Brăila-Sulina - coresp. Dun. maritime.

- incepe la Brăila şi se continua până la Galaţi.

- in aval de Galaţi, cursul deviaza spre est ocolind pe la N. Pod. Dobr. şi complexul lagunar Razim, îndreptându-se spre mare

- la vărsare form. Delta.

- intre Galaţi-Pătlăgeanca curge pe un sg. braţ, apoi se desf. în 2 braţe (Chilia,Tulcea)

- la Tulcea, bratul Tulcea se desf. în alte 2 braţe (Sulina, Sf.Ghe)

- Chilia, Sulina si Sf Gheorghe form. sect. D.D.

- volumul apelor fl. diferă pe cele 3 braţe: pe Chilia 60%, Sulina 18,8% şi Sf.Ghe 21,2%.

- intre Brăila-Pătlăgeanca debitul Dun se măreşte dat. Siretului şi Prutului.

- doar Sulina e navig, deşi pe aici se scurge cantit. cea mai mică de ape 18,8%.

- cantit de aluv. transp. anual de Dun. e de 58,7 mil t.

- porturi: Brăila,Galaţi,Isaccea, Tulcea, Sulina.

RÂURI - GRUPA DE VEST

- cupr. râurile ce au râu colector Tisa:

-Tisa: - izv. din Carp. Păduroşi (Ucr.)

- pe 62 Km form granita cu Ucr.

- se varsă în Dun. pe terit. Serbiei

-Vişeul: - izv din M. Rodnei sub num. de Borşa.

- trav. Depr. Maram.

- trece prin oraşele Borşa, Vişeul de Sus.

-Iza: - izv. din M.Rodnei

- afluent: Mara (cu izv. în M.Gutâi).

- trav. Depr. Maram.

- se varsă în Tisa la Sighetu Marmatiei

-Turul: - izv. din M.Gutai

- străb. N. Campiei Somesului

-Someşul: - izv: C.Or - prin Som.Mare şi M.Apuseni - prin Som. Mic

- se unesc la Dej.

- Someşul Mare: - izv. din M. Rodnei

- străb. depr. submont. ale DCT. (D.Dumitra)

- în aprop. de Beclean prim. pe stanga Şieul unit. cu Bistrita Ardeleană

- trav oraşele Sângeorz-Băi, Năsăud, Beclean.

- desp. Pod. Som. de C.Trans. după care se uneşte cu Som.Mic.

- Someşul Mic: - se form. prin unirea Som. Cald (M.Bihor) cu Som. Rece (M.Mare)

- străb. Depr. Iara, după care delim. Pod.Som. de C. Trans.

- trece prin Cluj-Napoca si Gherla.

- lacuri de acum: - pe Som.Cald: Fântânele-Mârişel,Tarniţa

- pe Som Mic: Gilău

- de la Dej, Somesul străb. Pod. Som, după care prim. 2 afl.(Almaş (M.Vlădeasa) şi Agrij (M.Meseş))

- trav. „jugul intracarp.” (printre M. Meseş-D. Prisnel), dreneaza D.Sălajului

- înainte de a trece în C. Som. primeste pe dreapta – Lăpuşul (din M.Tibleş)

- Crasna: - izv. din M. Meseş, după care străb. Depr. Simleu şi trece în C.Som.

- afluent: Zalău (trav oraşul Zalău)

- Barcăul: - izv. din M. Plopiş (Seş)

- după ce străb. zona deluroasă (printre D. Oradei şi D.Crasnei) dren. S. C. Ierului

- trece prin oraşul Marghita

- repr şi lim N a C.Occ.

- Crişul Repede: - izv. din reg. colinară din N. M. Apuseni,

- are un car. asimetric.

- dren. Depr. Huedin, form. defileul de la Ciucea (între M. Vlăd-M. Plopiş)

- dren. Depr Vad-Borod, trav. zona deluroasă (între D.Oradea şi D.Ghepiş) şi C.de V. (între C. Miersig şi C. Barcău).

- in câmpie panta mică în profil longit. a det. form. a num. meandre prov. inundate frecv.

- din z. mont. primeste: Drăganul şi Iada (ambele cu izv. în M.Vlăd)

- la Băile 1 Mai, dat izv. termale s-a permis dezv. şi menţ. a 2 relicte (melcul-melanopsis parreyssis si nufărul-nymphaea lotus var thermalis)

- trece prin Huedin, Aleşd, Oradea.

- Crişul Negru: - izv. din M. Bihor,

- dren. Depr. Beiuş, form. cheile Burzului (Borzului)

- intră în z. deluroasa (intre D. Ghepiş şi Piemontul Codrului) şi de câmpie (intre C. Miersig şi C. Cernei)

- obiective turistice: - reg. carstică de la Vaşcău – din M.Codru-Moma

- peşt. Meziad, din S.M.Păd.Craiului – pe 3 niveluri

- peşt. Urşilor

- trav oraşele Vaşcău, Nucet, Ştei, Beiuş.

- Crişul Alb: - izv. din M.Bihor (din M.Găina).

- străb. depr. Brad, Gurahonţ şi Zarand

- trece prin Brad, Sebiş, Ineu, Chişineu-Criş.

- dat. inund. frecv. a fost supus unor lucr. de canaliz-îndig. încă din a 2-a jum. XIX.

- Mureşul: - are 768 Km lung si un debit de 179m3/s.

- nu a fost amenaj. în scopuri hidroen

- străb. mai multe forme de rel.

- izv. din M. Hăşm. Mare, trav. Depr. Giurgeu

- form defileul Topliţa-Deda de cca 40 Km, după care pătr. în DCT, unde valea dev. largă.

- delim. Campia Trans de Pod. Târnav., pătr. în z. depr. subm. din V.

- trece în Cul. Orăştiei, separa M.Poiana Rusca de M. Apus.

- pătr. în câmpie lăsând pe dreapta C. Arad şi pe stanga D.Lipovei, C.Vingăi şi C.Timiş.

- face gr. cu Ung. pe 21 Km.

- afluenti: - Târnava: - se form. la Blaj prin unirea T. Mari (M.Harg) şi T. Mică (M.Gurghiu).

- T. Mare - dren. Depr. Giurgeu şi Vârşag (între M.Gurg şi Harg) intră

în depr. subm. E alc. DCT

- trav: Odorheiu Secuiesc, Cristuru Secuiesc, Sighişoara, Mediaş, Copşa Mică.

- T. Mică - pătr. în Depr. Praid, unde prim. pe Sovata ce trece prin staţ.

balneocl. cu ac. nume.

- trav. Pod.Târnav. până la Blaj.

- trece prin oraşele: Sovata,Târnăveni, Blaj

- Secaşul: - obârşia în Pod.Secaşelor

- se varsă în Mureş în Cul. Alba-Iulia

- Sebeşul: - izv din M.Cândrel

- delim. M. Şureanu de M. Cândrel

- curge de la S la N.

- lacuri de acum.: Frumoasa, Gâlceag, Sugag, Săsciori, Petreşti.

- in lungul său se găs. şos Transalpină ce leagă Novaci de Sebeş.

- Strei: - izv. din M.Şureanu.

- dren. de la S la N depr. Haţeg trecând prin Călan.

- confl. cu Mureşul în aprop de Deva.

- Cerna: - izv. în M.Poiana Rusca

- trece prin Huned.

- se varsă în Mureş între Simeria şi Deva.

- s-a constr. Lacul Teliuc (Cinciş) pt. necesit. ind. ale Huned. Dintre afl. de pe parte dr. ce îşi au izv. în M.Apus, se remarcă:

- Arieşul: - izv. din M.Bihor

- curge pe o dir V-E desp. M. Mare de M. Trascău

- străb. ţinutul Tara moţilor din Depr Câmpeni.

- Trece prin Câmpeni, Turda, C.Turzii.

- Ampoiul: - izv. din M. Metal.

- delim. M.Metal. de M.Trascău.

- trece prin Depr. Zlatna şi prin oraşul cu ac. nume.

- Bega: -izv. din M.Poiana Rusca

- delim la S D. Lipovei, trav C. Timişului şi C.Lugojului.

- e canaliz. pt. navig. pe o lung. de 144 Km, dintre care 114 km pe terit. Rom)

- singurul port pe Bega e orasul Timişoara

GRUPA DE SUD

HARTĂ: Oraşe ,Râuri,Regiuni geografice

- cupr. afl. dir. ai Dun. încep. cu Timişul în V şi până la gura Ialom. în E.

- maj. râurilor sunt alim. din ploi şi au fost amenaj. pt. hidroen si irig.

- Timişul: - izv. din M.Semenic

- dreneaza N Cul Timis-Cerna, unde există P. Orientală (Pasul Domaşnea)-540m.

- Cul. repr. şi o axă imp. de transp. prin care trec calea fer. electrif. Caransebeş-Orşova (sect.din magistr. Buc-Timişoara) şi o secvenţă a dr. naţ. de imp europ. E70.

- afluenti: - Râul Rece din M.Ţarcu

- Bistra din M.Ţarcu

- cursul Timişului se arcuieşte spre C.Lugoj, iar apoi spre cea a Timiş. după care părăseşte terit. ţării noastre.

- se varsă în Dun. pe terit. Iug.

- Bârzava: - izv. din M. Sem

- dren. N. Depr. Caraş-Ezeriş

- ocoleşte pe la N. M. Dognecea şi D.Tirolului, trecând în C.Gătaiei.

- lacuri de baraj: Gozna şi Secui.

- trece prin oraşele Reşiţa şi Bocşa.

- Carasul: - izv. din M. Sem.

- străb. Depr. Caraş-Ezeriş şi Oraviţei.

- atracţie turistică: peşt. Comarnic.

- Nera: -izv. din M. Sem.

- primeste Minişul in Depr. Almăj.

- intre M.Aninei şi M.Locvei form. chei, cele m.lungi 19 Km.

- confl cu Dun. la Baziaş după ce face gr. pe câţiva km. cu Iugosl.

- Cerna: - izv. din M. Godeanu

- desp. M. Cernei de M.Mehed.

- dren. pe dir. N-S cul. tectonic Timiş-Cerna.

- in cul. tectonic primeste pe Mehadia (din M.Semenic)

- trece prin Baile Herculane şi Orşova.

- Topolniţa: - izv. de pe versantul S al M. Mehed

- trece prin Pod. Mehed.

- străb. z. carstică de la Ponoare

- se varsă în Dun. în aprop. de Dr. Turnu-Severin.

- Blahniţa: - izv. din Pod. Getic, străb. C. Blahniţei

- Drincea: - izv. din Platf. Strehaia din Pod. Getic.

- desp. C. Blahnitei de C. Băileşti

- Desnăţui: - izv. din Platf. Strehaia din Pod. Getic

- se varsă în L.Bistreţ (din lunca Dun)

- Jiul: - are un debit de 93 m3/s.

- cursul superior e form. din - Jiul deV (M. Retezat) - separa M.Retezat de M.Vâlcanului

- dren. Depr. Petroşani.

- Jiul de.E (M. Şureanu) unit cu Jieţul (M.Parâng)

- intre M.Vâlcan si M.Parâng se desf. Defileul Jiului

- îşi cont. cursul în z. subcarp. şi Pod.Getic.

- se varsă în Dun. în aprop de Bechet.

- afl: - Tismana - dren. depr. Tismana.

- Motrul: - izv. din M.Vâlcan, pe care-i desp. apoi de M.Mehed.

- hidrocentrale: Motru, Tismana, Clocotiş

- lacuri de baraj: L.Valea lui Iovan

- se află peşt. Cloşani.

- orase: Baia de Aramă, Motru, Strehaia

- Gilortul: - izv. de pe versantul S al M.Parâng.

- la intr. în z. subcarp. se află oraşul Novaci.

- străb. Depr. Novaci.

- desp. Platf. Jiului de Platf. Olteţu

- confl. cu Jiul în dreptul local. Filiaşi.

- Amaradia: - izv. din Pod. Getic (Platf. Olteţu).

desp. C. Romanati de C. Brăileşti

- Oltul: -la 2-lea rau din ţară după Mureş

- izv. din gr. C. a C. Or. (M.Hâşm. Mare).

- străb. pe dir. N-S o depr. mare şi înaltă, Depr. Ciuc.

- oraşele de pe cursul sup. sunt: Bălan şi Miercurea-Ciuc.

- form defileul de la Tuşnad pe 5 Km.

- străb. depr. Braşov sit. la 500-600 m.

- peste M.Perşani, form. def. de la Racoş.

- strabate Depr Făgaras axial de la E la V

- de la T.Roşu (400m) - Cozia (309m) Oltul curge pe directia N-S

- separa Grupa Fagaras (M. Făg si M.Cozia) de Grupa Parang (M.Lotru si M.Căpăţânii)

- intre cele 2 sect. de defileu se găs. Depr. Loviştei

- la S de Cozia intră în z. Subcarp. şi a Pod. Getic, lunca sa se lărg., terasele devin num.

- salba de lacuri si hidrocentrale se continua până la Slatina.

- urmatorul sect. traversat de Olt e cel al C.Rom, după care confl. cu Dun.

- se vărsa in Dunare in aprop. de Turnu Măgurele

- afl.: - in depr Brasov: Râul Negru (M. Nemira), Timişul (M. Piatra Mare) şi Bârsa (C.Mer).

- Homorodul Mare şi Mic: - izv. din M.Harghitei

- dren. depr. subm. ale DCT: Homoroade, Rupea.

- primeste numerosi afl. pe stanga din N M.Făg.

- Cibinul - izv din M.Cândrel

- conflueaza cu Oltul inainte de Turnu Roşu

- 2 afl: - Hârtibaci (dren. Pod. Hârtibaci)

- Sadul - izv din M. Lotru, pe care-i desp. de M. Cândrel

- lacul de baraj: L.Negoveanu

- hidrocentralele: Sadu I, II, V

- Lotrul - izv din M. Lotrului

- lacul de baraj: L.Vidra

- hidrocentrala: Lotru-Ciunget

- Bistriţa - izv din M.Căpăţânii

- Topologul - izv din M.Făg

- Olteţul - izv din M.Căpăţânii

- desp. Sub. Getici (Depr Polovragi) şi Pod. Getic (Platf. Olteţului)

- trece prin localitatea Balş

- afl.: Cerna - izv din M.Căpatanii

- Călmăţui: - e un râu scurt, cu izv. în C. Rom (C. Boian).

- de-a lungul văii se află dune de nisip, fixate prin cult. agr.

- se varsă în L.Strehaia

- Vedea: - izv. din Pod.Getic (Platf. Cotmeana).

- afl: - Cotmeanca

- Teleormanul

- desp. C. Boian de C. Găvanu-Burdea.

- trece prin Roşiorii de Vede şi Alexandria

- Argeşul: - izv din M.Făg.

- lacul de baraj: L.Vidraru

- străb. Sub.Getici (Depr.Arefu) şi Pod.Getic (desp. Platf.Cotmeanca de Platf Arges)

- străb. C.Rom, unde dren campia înaltă a Piteştilor, apoi campia de subsidenta Titu

- curg. apoi de-a lungul Campul Calnaului pe care-l delim. de C. Găvanu-Burdea.

- desp. apoi C.Burnaz de C. Mostistei

- la S de Buc. se află o a 2-a zona de confluenta

- oraşe sit. pe Arg.: Curtea de Arg. Piteşti, Topoloveni, Găieşti, Bolintin-Vale, Olteniţa, Campulung, Buftea, Buc.

- apele Arg. şi ale afl. săi din cursul inf. se fol. pt. irigaţii

- luncile lor sunt imp. z. de cult. a grâului şi porumb.

- in lunca Arg si Sabarului se practică o agr. preorăşenească pt. aproviz. Capit. cu legume si zarzavat.

- afl.: - Vâlsanul: - izv. din M Fagaras

- Râul Doamnei: - izv. din M.Făg.

- afl.: Râul Târgului şi Argeşelul (ambii cu izv in M.Iezer).

-Neajlov: - cu izv. in C. Piteşti

- cu 2 afl.: Câlniştea şi Glavocioc

- Sabarul: - izv. din Platf. Cândeşti

- Dâmboviţa: - izv din M.Iezer

- dren. în S. Cul Bran-Rucăr

- desp. Grupa Făg. de Gupa Bucegi

- pătr. în z. subcarp. form. lim. dintre Sub. Getici şi Sub.Curb, apoi Pod.Getic pe care-l delim. la E.

- intră în C.Rom, dren. C. Târgoviştei, C. Titu şi C. Bucureştilor

- trece prin partea centra-vestica a Capitalei

- confl. cu Argesul la S de Bucuresti

- afl: - Dâmbovicioara a creat chei pitoreşti şi o peşt.

- Colentina - izv. din C.Târgoviştei

- trece prin capit.

- Mostiştea: - izv. din C.Vlăsiei, pe care o dren. spre E

- străb. C.Mostiştei

- lacul de acumulare: L.Mostiştea

- Ialomiţa: - izv. din S-ul M.Bucegi

- in cursul sup. exista peşt. Ialomitei şi chei (Tătarului, Zănoagei, Urşilor).

- lacuri de baraj: Scropoasa şi Bolboci

- hidrocentrale: Moroieni şi Dobreşti

- străb. Sub. de Curb, după care se arcuieşte spre E şi ajunge în C.Rom ajungând la Dun, unde se varsă între cele 2 „bălţi” (Balta Ialomitei-S, Balta Brăilei-N)

- orase: Fieni, Pucioasa, Târgoviste, Urziceni, Slobozia, Tândărei.

- afl. - Cricovul Dulce - izv. din Sub.Curb, la NV de Câmpina

- in C. Ploieştilor se varsă în Ialomita

- Prahova - izv. din zona Predealului.

- delim. C.Or. de C.Mer, form. lim. E a M.Bucegi

- are aspectul unui culoar in lungul căruia s-a dezv. o salbă de staţ. mont. (Predeal, Azuga, Buşteni, Sinaia)

- străb. z. Sub.Curb. şi dren. Depr. Campina.

- străb. C.Ploieşti, apoi pe cea a Gherghiţei

- orase: Comarnic, Breaza, Câmpina, Vălenii de Munte, Ploieşti, Plopeni, Boldeşti-Scăeni, Urlaţi

- după confl. cu Cricovul Sărat, se varsă în Ialomita

- afl: - Doftana - izv din M.Baiului

- lacul de acumulare: L.Paltinu.

- Teleajen - izv din M.Ciucaş

- străb. depr. submontana Vălenii de Munte.

- Cricovul Sărat- izv. din Sub Curb.

- Sărata - izv. din D.Istriţa

- Călmăţui - izv. din Campia Buzău

- străb. pe dir. V-E Bărăg.

- se varsa în Dun.

GRUPA DE EST

- Siretul - e cel mai mare dintre râurile ţării ca debit. (222m3/s)

- lung. de 596Km.

- izv. din Carp. de pe terit Ucr.

- străb. de la N la S Pod. Mold.

- form limita între Sub.Mold şi Pod.Mold.

- dreneaza apoi C.Rom in sect. NE.

- pe cursul inferior, în avale de Mărăşeşti, form cîmpia de subsidenţă cea mai joasă de 10-20m

- se lărgeşte treptat, pe măsura ce se apropie de confl. cu Dun.

- lacuri de acumulare: Galben, Răcăciuni, Bereşti în aval de Bacău

- oraşe: Paşcani, Roman (la confl. cu Mold), Bacău ( la confl. cu Bistrita), Adjud (la confl. cu Trotuş) si Siret

- afl.: - Bârladul - izv. din P.C.Mold. şi se varsă în Sir. în cadrul C.R.

- are un traseu arcuit şi străb. Pod. Bârlad si C.Tecuci

- oraşe: Negreşti, Vaslui, Bîrlad, Tecuci

- afl.: - din P.C.Mold: Vaslui si Crasna

- din Col.Tutovei: Racova, Tutova, Zeletin.

- Covurlui - izv. din D.Falciului şi străb. Pod. şi C.Covurului

- Suceava - izv. din Ob. Mestec

- ocoleşte pe la N Ob. Bucov, drenează Pod.Suc.

- afl.: Putna şi Suceviţa (ce vin dinspre Ob. Mare)

- oraşe: Rădăuţi, Suceava

- Moldova - izv. din grupa N a C.Or (Obcina Mestecanis şi Obcina Feredeu)

- afl.: Moldoviţa, Suha, Humor, Ozana (Neamţ)

- separă de Sub. Mold de Pod. Suc

- se vărs. în Siret, la Roman

- centre urbane: C.lung Mold, Gura Humorului, Tg-Neamţ

- Bistriţa- izv. din M. Rodnei, mai exact dintr-un lac glaciar

- separă M. Rodnei de M. Maram, Masivul Suhard de Ob. Mestecanis, Giumalău-Rarău de M.Bistritei

- barajul si lacul de la Izvorul Muntelui, lung de 33Km

- confl. cu Sir în aval de Bacău.

- orase: V.Dornei, Borsec (pe Bistricioara), Bicaz, Piatra-Neamţ, Buhuşi, Bacău

- afl.: Dorna, Neagra Şarului, Neagra unită cu Negrişoara, Bistricioara (izv. din M.Călim.), Bicaz. (izv din Haşm.Mare), Tarcău

- Trotuşul - izv. din M. Ciuc

- confl. cu Sir la Adjud.

- desp. M.Tarcău de M.Ciuc şi M.Berzunţ de M.Nemira.

- străb. Depr. Dărmăneşti

- form. lim. dintre Sub.Mold. si Sub.Curb

- afl: - Asău,

- Uz cu Izvoru Negru

- Slănic (staţ. balneocl. Slănic-Mold. (cu izv. din M.Nemira))

- Tazlău cu izv. în M.Gosman

- Oituz

- Caşinul

- Putna - izv din M.Vrancei

- dren. depr. subcarp. ale Vrancei şi Vidrei.

- afl.: Năruja şi Zăbala (izv. din M.Vrancei), Milcovul (trece prin Focşani), Râmna (cu izv. în Sub)

- Şuşiţa - izv din M.Vrancei

- străb. Depr. Soveja

- aici se află oraşul Panciu, centru viticol.

- Râmnicul Sărat - izv. din M.Vrancei

- străb. Depr. Neculele şi Dumitreşti

- trece în C. Râmnicului

- Buzăul- izv. din M.Ciucaş (1954m)

- se îndr. spre N până la Întors. Buz unde se roteşte cu 180 grade şi curge spre SE

- înainte Buz. curgea pe actuala vale a Călmăţuiului

- schimb. bruscă de dir. a Buz. se dat. mişc. de subsidenţă din C.Sir.Inf.

- străb. Sub. Curb, intră în C.R si se varsa in Siret

- afl.: -Bâsca Mică si Bâsca Mare

- Crasna, Siriu, Nehoiu

- Bâsca Chiojdului, Sărăţel, Slănic, Nişcov

- Câlnău.

- lacul şi barajul de la Siriu

- rezerv. nat.: ex. vulc. noroioşi de la Policiori-Pâclele (unicat în ţară)

- orase: Buzău, Întorsura Buzaului

- Prutul: - deşi mai lung decât Sir, Prutul are ape mai puţine

- lac de acumualre: la Stanca-Costeşti

- izv. din Carp. Păduraşi de pe terit. Ucr.

- curge de la N la S

- are 716 Km lungime şi un debit de 82 m3/s.

- form. granita de E a Rom. cu R.Mold si Ucr.

- iazuri: ex Iazul Dracşani

- afl.: - Jijia - izv. din Dealul Ibăneşti

- străb. C. Mold (Jijiei)

- afl.: Sitna si Bahluiul

- orase: Iasi (pe Bahlui), Botoşani (pe Sitna), Dorohoi (pe Jijia) si Hârlău

- Başeul- izv. din D. Ibăneşti

- străb. C.Mold.

- 2 oraşe mici: Darabani şi Săveni.

RÂURILE DIN GRUPA DOBROGEANĂ

- reţeaua hidr. e alc. din râuri cu ape temporare.

- se împarte în 2 subgrupe:

- Subgrupa dunăreană - form. din văi scurte uneori seci care form. la vărs. în Dun. limane fluviatile (ex.

Oltina, Bugeac, Gârliţa, Mârleanu, Vederoasa).

- Caras - a fost cel mai mare rau

- izvora la 5 Km V de Constanta

- se varsa în Dun. în aprop. de Cernavodă

- nu mai există pt. că în lungul său a fost constr. can. Dun-M.N (lung de 64 Km cu 4 porturi (Cernav, Megidia, Basarabi, Agicea))

- mai exista canalul Poarta Albă-Midia- Năvodari (ce leagă combinatul petrochimic cu can. Dun-MN)

- Subgrupa M.N - form. din râuri ce se varsă direct în M.N prin nişte limanuri maritime (ex. Babadag,

Taşaul, Agigea, Techirghiol, Mangalia)

- Casimcea - izv. din Pod. Casimcei

- curge de la N la S.

- form. Cheile Casimcei.

- se varsa în L. Taşaul.

- Slava - izv. din Pod. Babadag pe care-l drenează

- se varsă în L. Ceamurlia

- desp. Pod. Babad. de Pod. Casim

- 2 afl.: imp Slava românească şi Cercheză.

- Taiţa - izv. din M.Măcin

- desp. Culmea Niculiţel de C.Pricopanului

- trav. Depr. Nalbant

- se varsă în L. Babadag.

- Telita - izv. din C. Niculiţel

- desp. D.Tulcei de C.Niculiţel

- se varsă în L. Babadag.

APELE SUBTERANE

- sunt ape din int. scoarţei terestre.

- se împ. în: - ape freatice (sit. deasupra primului strat de roci impermeabile)

- ape de adâncime sau ape captive (prinse între 2 strate impermeabile)

- apele freatice - sunt infl. în mare măsura de precip.

- se găs în toate unit. de relief din ţara noastra

- z. montane - se acum. în special în scoarţa de alterare şi în fisurile rocilor compacte.

- in şist. cristaline şi fliş sunt cantonate in fisurile rocilor şi în acumularile de la baza pantelor

- in z. eruptive se acum. acolo unde apar intercalaţii de roci impermeabile (argile) sau roci cimentate.

- in calcare există arii de discontinuitate sau mari acumulari

- la limita dintre munte si Subcarpati apar sâmburi de sare ce duc la o concentrare a apelor bog. în cloruri (în special sodiu) şi apar multe izv. sărate.

- in depr. intracarp. se acum. în depozitele cuaternare şi au o mineralizare medie.

- Carpati: sunt lipsite de continuitate

- Subcarp: se acum. mai ales în depoz. de terasă din lungul râurilor

- DCT - Pod. Somesan: sunt sulfurate si au duritate ridicată

- Z. depr si dealurilor subm.: apar frecv. izv. sărate.

- Pod. Trans pr-zis: sunt in depoz. nisipoase si argiloase.

- Pod. Mold - Pod. Suc: bog. în zona gresiilor şi calcarelor

- Pod. Bârlad: mai slabe şi sulfurate

- C.Mold: duritate mare

- Pod. Dobr. - in N: în depoz. calcaroase şi eruptive vechi

- în Pod. Babad.: în luncile râurilor.

- in Pod. Casimcei: pe văi.

- in Pod. Dobr. S: la baza cuvert. de loess

- Pod. Getic şi D.V.: nu sunt conditii pt acum. apelor freatice

- C.V.: - in câmp. înalte, ele sunt rel.adânci (10-25m)

- in porţ. joase ale câmp. sunt f. aproape de supr. şi aproape lipsite de scurgere

- C.Rom. - c. piem. uneori la peste 100 m sub depoz. groase de pietrişuri şi nisip

- c. de subsid. sunt aproape de supr. şi aproape lipsite de scurgere, cu tendinţe de inmlăşt şi sărăt. a solului

- C.Bărăg. dat. depoz. groase de loess sunt local. la adânc. rel. mari.

- apele de adâncime - provin din infiltrări de f. lungă durată din apele de suprafata

- se găs. adesea sub o anum. presiune.

- apele care se rid. până la supr. sau chiar deasupra ei se num. ape arteziene.

- apele care urcă pe coloană, dar rămân sub suprafaţa locului se num. ape ascensionale.

- sunt sit. în straturi profunde

- se întalnesc numai în z. extracarpatica

- C. Mold. şi pe litoral - sunt la 350m

- au caracter ascensional şi temp. de 20-28 C

- C.V. - in lungul faliilor din fundam. marginal carpatic

- sunt termale, având şi unele săruri în conţinut

- ex. hidrocarbonatate-sulfurate Băile Felix, 1 Mai, Tinca, Moneasa

- la Oradea sunt ape termale fol. pt băi şi la termoficarea unor cartiere, încălz. serelor sau ca apă ind

- se cont. la S pînă la Arad şi Timişoara, iar la N pana la S. Mare.

LACURILE

- exista num. lacuri (cca 3450 dintre care 1850 sunt artificiale)

- supr. totală repr. 1,1% din supr ţării.

- 91% din lacuri au supr. mici (sub 1Kmp).

- cele mai mari sunt la ţărmul M.N (Razim 415Kmp, Sinoe, Siutghiol).

- cel mai adânc: Zănoaga -29m (Retezat).

- repartiţie neunif., dar pe toată supr. ţării, în toate formele de relief – m-ţi, dealuri, câmpii.

- imp.: turistică (balneară), piscicolă, agricolă şi ind. utilitar-gospodărească

- după orig. ele sunt: - glaciare

- vulcanice

- de baraj natural

- carstice în masive de sare

- limanuri fluviale şi maritime

- deltaice

- iazuri şi heleştee

- de baraj artificial

- după poz. geogr: - munte

- deal şi podiş

- câmpie

- lunca şi delta Dunării

- de pe ţărmul M.N

- Lacurile de munte: - sunt f. num. şi au în gen. supr. mici.

- au temp. scăz.

- vol. mare de apă dat. precip. bogate.

- se găs. mai des în et. alpin acolo unde în pleistocen au existat gheţari

- glaciare - form. prin acum. apei prov. din ploi şi zăpezi în căldările foştilor gheţari

cuaternari

- M.Rodnei: Lala Mică, Lala Mare, Ineu, Buhăescu

- M.Făg: Bâlea, Capra, Podragu Mare, Avrig.

- M.Parâng: Gâlcescu, Roşiile, Slâveiul

- M.Retezat-Godeanu: Bucura, Zănoaga, Lia, Ana, Viorica, Florica

- M.Sureanu: Iezeru Şureanu

- M.Cândrel: Iezerul Mare, Iezerul Mic.

- vulcanice - form. în cratere vulcanice:

- L. Sf. Ana, unicul lac vulc. din ţară, în Mas. Ciomatu

- de baraj. nat - form. prin stăvil. cursului apelor în urma unor alun. de teren.

- L.Roşu - form. în 1837 prin surparea unui pinten de munte care a barat V. Bicazului în amonte de chei

- în mas. de sare: - Depr. Maramureş: Coştiui, Ocna-Sugatag

- în ţin calcaroase (carstice) - M.Bihor: Vărăşoaia

- M.Locvei: Dracului, Râtu Porcului

- de tasare a zăpezii - M.Siriu: Tăul Vulturilor

- de baraj artificial - constr de om în scopuri energ., alim. cu apă sau regularizări de

debite pe râurile

- Bistriţa: Izv. Muntelui

- Buzău: Siriu

- Teleajen: Măneciu

- Doftana: Paltinu

- Ialomiţa: Scropoasa, Bolboci

- Argeş: Vidraru

- Lotru: Vidra

- Sadu: Negoveanu

- Sebeş: Oaşa, Gâlceag. Sugag, Frumoasa

- Cerna: Valea lui Iovan

- Râul Mare: Gura Apei

- Dunăre: Porţile de Fe I

- Bârzava: Vâliug, Gozna, Secu

- Teliuc: Cinciş

- Someşul Cald: Fântânele, Tarniţa

- Someşul Mic: Gilău

- Lacurile de deal şi podiş - în ocne de sare/masive de sare : - Subcarp. Curburii: Slănic, Telega

- Subcarp. Getici: Ocnele Mari

- D.C.T: Ocna Dej, Ocna Mureş, Turda

Ocna Sibiu

- iazuri şi heleştee - form. prin stavilirea cursului unor ape curg. din ţin. Deluroase

- Pod. Mold (C.Jijiei): Dracşani

- D.C.T: Geaca, Zau de Câmpie, Cătina, Ţaga

- de tasare în gips - Sub.Getici: Nucşoara

- de tasare în nisip şi pietriş - Depr. Câmpina: Brebu, Doftana

- limane fluviatile - s-au form prin bararea unor afl. mai mici cu aluviunile râului

- Pod. Dobr: Oltina, Bugeac, Vederoasa

- limane maritime - Pod. Dobr. : Mangalia, Taşaul, Babadag.

- lagune cu apă dulce - Pod.Dobr.S: Siutghiol (la N de Const.)

- de acumulare - Siret: Galben, Răcăciuni, Bereşti

- Prut: Stanca Costeşti

- pe Bistriţa

- pe Argeş până la Piteşti

- Jiu: Ceauru-tip polder pt. atenuarea viiturilor

- pe Olt: Avrig, Viştea, Porumbacu

- Sebeş: Săsciori, Petreşti

- Dunărea: Ostrovul Mare.

- form. în depr. carstice - Pod.Mehedinţi: Ponoare

- Lacuri de câmpie - sunt num. şi variate ca origine

- au apă sărată sau dulce

- de stepă - unele cu apă sărată, ca urm. a verilor secetoase care au det. ascensiunea apelor

subterane împ.cu sărurile din rocile pe care le străbat.

- lângă Slobozia: L.Amara

- Brăila: L.Sărat.

- de tasare în loess (în crovuri) - C.Timişului şi C.Carei

- C.Brăilei: Ianca, Plopu, Movila miresii

- Bărăganul Călmăţuiului: Plascu

- de baraj eolian - C.Romanaţi: Apele vii

- lim. fluviale - Ialomiţa: Amara, Strachina, Snagov, Căldăruşani, Fundata

- Buzău: Balta Albă, Amara, Jirlău

- Dunăre: Mostiştea

- Cursul inf. al Siretului

- form. între şirurile de dune - C.Olteniei

- C.Carei

- C.Călmăţuiului

- iazuri şi heleştee - S.C.Române: între Argeş şi Ialom.

- C.de Vest: Cefa.

- din aprop. capitalei (de agrement): Băneasa, Tei, Herăstrău, Floreasac.

- de acumulare - Dunăre: Ostrovu Mare

- Olt: Slătioara, Drăgăneşti, Ipoteşti, Rusăneşti, Izbiceni

- Lacurile din lunca şi delta dunării - se fol. pt. creşt. peştelui.

- in cea mai mare parte au fost asanate şi redate agriculturii.

- lim.fluviatile - Bugeac, Oltina, Mârlănescu, Vederoasa, Mostiştea

- de luncă - Crapina, Brateş, Maglavit, Ciuperceni, Bistreţ.

- din Deltă - Fortuna, Matiţa, Bogdaproste, Gorgova, Isac, Puiu,

Puiuleţ, Roşu.

- Lacurile de pe ţărmul M.N - lim. maritime - form. la gurile râului prin bararea cu nisipul depus de mare

- Taşaul (cu apă dulce)

- Mangalia (cu ape sulfuroase)

- Techirghiol (cu apă sărată şi nămolurii curative)

- Babadag, Costineşti, Tuzla, Agigea

LITORALUL ROMÂNESC AL MĂRII NEGRE

- se desf. de la gura Bratului Chilia în N – local. Vama Veche în S

- lung. de 240 Km.

- are 2 sect: unul cu faleză, sit. la S de Capu Midia, şi altul jos de plaje la N.

- lit. N are ca specific lagune, grinduri şi deltă

- Dun. transp. 58,7 mil tone/an aluviuni

- mareele în M.N sunt f. slabe

- trebuie perm. dragată pt. a nu împiedica navig.

- rel.: grinduri fluvio-maritime (transversale) constr. pe vechi linii ale ţărm. de către cur. marini ce creează cord. lit. Au dune de nis. pe ele ca urm. a mobilit. nisipurilor superficiale sub. acţ. vânturilor.

- ex. Grindul Letea - între bratul Chilia- Sulina

- forma triunghiulara cu vf. spre N.

- dun. de nis. care ating uneori înălţ, de 12m.

Grindul Sărăturile - la N de bratul Sf.Ghe.

- in dreptul bratului Sf.Ghe se află I.Sahalin, printre puţinele i-le ce însoţ. ţărm. M.N

- in S. Deltei, până la Capul Midia, în z. ţărm, se desf. complexul lagunar Razim

- form. din : L. Razim (415Km2), L. Zmeica, L. Sinoie, L. Goloviţa

- lacurile sunt vechi golfuri ale M.N, separate de ac. prin cordoane de nisip

- limane maritime: Bababadag si Taşaul.

- lagunele comunica cu M.N prin Gura Portiţa şi La Periboina. De aceea apele în ac. lag. sunt salmastre.

- inspre compl. Razim, Mas.Dobr. N se cont. cu Prispa Agighiol şi Prispa Hamangia

- la N de gura Sulina se contureaza golful Musura.

- lit. S, cu faleză, are cord. litorale mai mici cu plaje reduse sit. în faţa unor golfuri restrânse şi a văilor.

- platf. contin - se afla in faţa litoralului

- adânc. de până la 200m.

- înclină uşor spre int. mării.

- se dezv. f. larg în faţa D.D şi se îngust. spre S.

- e o veche câmpie inundata de apele mării în Cuatern. (Holocen).

- valorificare: pescuit, resurse de hidrocarburi etc.

- orase: Constanta „poarta marit. a ţării”, Mangalia, Năvodari, Sulina.

- turism: e cea mai vizitata pe timpul verii, pt. odihnă, cură heliomarină şi tratam. cu nămol.

- staţ: Mang, Costineşti, Techirghiol, Eforie, Mamaia, Năvodari etc

MAREA NEAGRĂ

- repr. una din cele 3 comp. geogr. de însemnăt. europ. care defin. poz. geogr. a ţării noastre.

- Rom. e o ţară pontică (vechea denum. grecească a M.N) prin lit. său de 240 Km

- e sit.în SE. Eur. la limita cu Asia Mică, la gurile Dun. în zona climatului temperat continental excesiv

- e înconj. din toate părţile de uscat.

- exercita o infl. climatica redusă asupra uscatului manif. mai ales prin brize

- Statele vecine : - Ucraina, Rusia – N

- Georgia (Gruzia) - E

- Turcia – S

- România şi Bulg – V

- car.gen- supr. de 462 535 Kmp, împreuna cu M. Azov.

- e o mare aproape închisă (semiînchisă), contin. (sit. în int. unei mase contin)

- comunica cu Oc.Planetar prin str. Bosfor - M.Marmara -Str. Dardanele - Str. Gibraltar (Oc. Atl.) sau prin Canalul Suez. (cu M. Roşie şi Oc. Indian).

- nu are curenti verticali, de aceea e lipsită de viaţă sub 180m adânc.

- in NV M.N (în dreptul Rom) se află platf. continentala a M.N. cu adânc. reduse

- GENEZA - îşi are orig. in vechea M. Sarmatică, care era mult mai extinsă

- M.Sarm. a continuat să se reduca rămanand în Q. numai M.N, M.Caspică şi L.Aral.

- la încep. Q. apa mării a invadat porţiunile joase din câmpiile invecinate transf. în actuala platf. contin.

- relief - in zona contactului cu uscatul e un rel. litoral cu deltă, limane, lagune golf, capuri, peninsule şi

puţine insule.

- in zona acop. de ape e un rel. tipic oceanic cu platf. contin (până la -200m), abruptul şi fundul pr-zis (platoul submarin la -2000 m)

- adâncimea: variază între 50-2000m - sub 50m în N şi NV. Pen.Crimeea până la Burgas, în Golful

Odessa, M.Azov, în dr. Deltei şi f. puţin în restul lit. vestic.

- sub 2000m in p.Central-sudică a baz. fiind f. aproape de lit. turcesc şi cel gruzin şi rus, la E de Crimea.

- tărmul - e puţin crestat, cu articulaţii puţine (i-le şi pen.)

- are forma de elipsă gâtuită în dreptul Crimeei de pen. cu ac. nume

- i-le: ex I. Şerpilor, I.Sacalin

- G.Odessa e un golf de mari dimens., mai degraba o formă deschisă a M.N şi nu un golf. pr-zis.

- prin Str Kerci se face leg. cu M.Azov

- Str. Bosfor e cea mai imp pt. M.N, ea com. cu M. Marmara (un apendice al M.Medit) şi prin Dardanele – M.Medit.

- forma ţărmului: - f. înalt şi abrupt spre S şi E, unde marea ia cont. cu m-ţi

- ţărm cu faleză nu prea înaltă, la S de Capu Midia şi în dr. Crimeei.

- ţărm jos cu plaje, cordoane lit. şi chiar lag. în NV, la N de Capu.Midia.

- regimul hidrologic - e infl. de poz. ei de mare tipic continentala

- oscilaţiile de nivel sunt f. lente, în funcţie de aportul apelor contin, precip., de evapotaţia şi scurg. în M.Medit.

- 2 str. de apă - la supr - mai dulce (salinit.: 17-18‰), în care se dezv. viaţa.

- adânc. de 180-200 m.

- alim. de apele dulci, aduse de pe contin.

- suportă infl. factorilor climatici.

- la adâncime - sub 180-200m

- mai sărat (salin.: 22‰)

- gaze toxice (H2S) şi fără O2,

- lipsit de viaţă, neaerat.

- lipsa cur. verticali împiedică împrospat. şi aeris. maselor de apă.

- cele 2 str de apa s-au form datorita existenţei Str.Bosfor şi aportului de apă dulce de fluviile NV.

- curentii - circulari (de suprafaţă) - dat. vânturilor

- intensit. şi dir. lor sunt corelate cu deplas. vântului.

- au contrib. la form. grind. fl-marit. ale M.N.

- form. un circuit gen. care se subîmp. în 2 circuite mai mici, cauzate de gâtuirea mării în dr. Crimeei.

- işi au orig. în vânturile de N şi NV

- nu sunt premanenti

- preiau aluv. fluviatile şi nis. marine, si le abat spre litoral unde constr. cordoane şi plaje.

- cord. au închis în spatele lor lagune

- fluvii: Dun (cu peste 6470m3) şi 58 mil tone aluv./an, Nistru, Nipru şi Donul (ultimul se varsă în M. Azov) şi alte râuri mai mici care cob. din Asia Mică şi Caucaz.

- cur. de compensaţie - de adâncime (de fund) - aduce apa sărată din M.Medit (fiind mai grea

circulă pe la fund) care se revarsă apoi pe fundul M.N.

- de suprafaţă - de transf. a apelor mai dulci din M.N în M.Medit, dar pe la supr. Bosforului.

- cauza celor 2 cur. suprapuşi rezidă în dif. de salinit. dintre cele 2 mări, ceea ce conduce la o perman. tendinţă de exhilibrare, care însă nu se poate realiza din cauza aportului mare de apă dulce contin. din M.N.

- in prez. M.N se află într-un proc. de transgr. dat. bilanţului hidrol. poz (creste

- fiind o mare închisă, mareele sunt foarte slabe, fapt ce expl. form. D.D.

- valurile sunt prov. de vântul de NE.

- CLIMA - clim. temp. contin. moderat spre excesiv.

- tma ating 10-11°C, iar pp. cca 400mm.

- vânturile bat din N şi NE, iar pe lit. se form. brize.

- VEGET - acvatică se comp. din alge

- litoral - e f. diversificată.

- lit. se încadr. in z. de: a) stepă în N şi NV

b) silvostepă

c) de păd (stejar)

d) veg. azonală - stuf, papură, rogoz, arin etc.